Întrebat dacă USL are o problemă cu candidatul la Preşedinţie, dacă Antonescu se retrage din viaţa publică, Ponta a răspuns: “Nu avem nicio problemă, îl avem ca prezidenţiabil, nu vă îngrijoraţi, vă rog eu frumos. Cum, când am câştigat cu 85% la 15%, ce faci? În ce ţară trăim? Cine pierde se duce la Cotroceni, cine câştigă pleacă? Nici vorbă de aşa ceva. Nu ştiu dacă se validează sau nu, dar când câştigi cu 85 la 15, loser-ul se duce la Cotroceni şi cştigătorul ce să facă, să plece acasă?”. Ponta a arătat că USL trebuie să îi reprezinte pe cei opt milioane de români, pentru că ei sunt mai supăraţi decât politicienii.
Tag: referendum
-
REFERENDUM 2012. Rezultatele oficiale ale votului (actualizare ora 14)
Rezultatele parţiale comunicate de BEC la ora 14:
Număr persoane înscrise în listele electorale din secţiile respective: 18.288.757
Număr participanţi: 8.455.336 (46,13% din total)
Număr voturi valabil exprimate DA: 7.400.508 (87,52%)
Număr voturi valabil exprimate NU: 943.031 (11,15%)
Număr voturi nule: 11.1797 (1,32%)
Rezultatele includ şi numărătoarea comunicată de secţiile de votare din străinătate.
Următorul comunicat al BEC va fi anunţat după întocmirea procesului-verbal de anunţare a rezultatelor finale, în cursul zilei de miercuri, 1 august.
Prezenţa estimată la referendum până duminică la ora 23 era de 45,92% din numărul alegătorilor, a anunţat luni la ora 0,30 Biroul Electoral Central. La fel ca pe tot parcursul zilei de duminică, marja de eroare a estimării prezenţei a fost de +/-3%. Existenţa unei marje de eroare este un lucru normal, având în vedere că estimarea prezenţei se face pe un eşantion de 2.889 secţii de votare dintr-un total de 18.548. Aceeaşi marjă de eroare de 3% a existat şi a fost comunicată ca atare atât la referendumul din 2007 (când eşantionul era de 2.577 de secţii de votare dintr-un total de 17.480 de secţii), cât şi la alegerile locale din iunie 2012 (când eşantionul era de 2.763 de secţii de votare dintr-un total de 18.133 de secţii).
La referendumul de demitere din 2007, prezenţa la vot la închiderea urnelor (ora 20) a fost de 44,45%. La alegerile locale din iunie 2012, prezenţa la vot la închiderea urnelor (ora 21) a fost de 56,39%.
Potrivit unui exit poll realizat de CCSB şi difuzat de Antena 3, 84% dintre cei prezenţi la vot au răspuns afirmativ la întrebarea dacă sunt de acord cu demisia preşedintelui Traian Băsescu, iar 16% au răspuns negativ. Conform acestui exit poll, prezenţa la urne la ora 21 a fost de 44%, iar estimarea pentru ora 23, pe baza tendinţelor din ultimele ore, este de 51%. Marja de eroare este de plus/minus 1,5%.
Potrivit unui exit poll realizat de Operation Research pentru Realitatea TV, 86,9% dintre cei prezenţi la vot au răspuns afirmativ la întrebarea dacă sunt de acord cu demisia preşedintelui Traian Băsescu, iar 13,10% au răspuns negativ. Conform acestui exit poll, prezenţa la urne la ora 21 a fost de 44,01%. Marja de eroare este de plus/minus 3%.
-
REFERENDUM 2012. Care sunt rezultatele exit poll-urilor. Prezenţa la vot la ora 23
Conform acestui exit poll, prezenţa la urne la ora 21 a fost de 44%, iar estimarea pentru ora 23, pe baza tendinţelor din ultimele ore, este de 51%. Marja de eroare este de plus/minus 1,5%.
Potrivit unui exit poll realizat de Operation Research pentru Realitatea TV, 86,9% dintre cei prezenţi la vot au răspuns afirmativ la întrebarea dacă sunt de acord cu demisia preşedintelui Traian Băsescu, iar 13,10% au răspuns negativ.
Conform acestui exit poll, prezenţa la urne la ora 21 a fost de 44,01%. Marja de eroare este de plus/minus 3%.
Procesul de vot la referendum s-a încheiat la ora 23.
DATELE OFICIALE DE LA BEC
Prezenţa estimată la referendum până la ora 23 a fost de 45,92% din numărul alegătorilor, conform Biroului Electoral Central.
În mediul urban, prezenţa a fost de 41,76%. În mediul rural, prezenţa a fost de 51,61%.
O prezenţă superioară mediei calculate la nivel naţional se înregistra în 22 de judeţe, între care Mehedinţi – 70,46%, Olt – 74,71%, Teleorman – 70,16%, 60,67, Vâlcea – 60,44%. Participare mai redusă se înregistra în Harghita – 11,56%, Covasna – 20,60%, Satu-Mare – 28,23%, Mureş – 33,96%, Arad 34,99 Bistriţa-Năsăud – 19,17%.
În municipiul Bucureşti, prezenţa la a fost de 40,04%; sectorul 1: 41,46%, sectorul 2 – 40,22%, sectorul 3 – 35,89%, sectorul 4 – 42,24%, sectorul 5 – 41,26%, sectorul 6 – 41,25%.
Acestea sunt rezultate preliminare, iar marja de eroare a estimării rezultatelor este de +/-3%. Existenţa unei marje de eroare este un lucru normal, având în vedere că estimarea prezenţei se face pe un eşantion de câteva mii de secţii de votare. Aceeaşi marjă de eroare de 3% a existat şi a fost comunicată ca atare atât la referendumul din 2007 (când eşantionul era de 2.577 de secţii de votare dintr-un total de 17.480 de secţii), cât şi la alegerile locale din iunie 2012 (când eşantionul era de 2.763 de secţii de votare dintr-un total de 18.133 de secţii).
La referendumul de demitere din 2007, prezenţa la vot la închiderea urnelor (ora 20) a fost de 44,45%. La alegerile locale din iunie 2012, prezenţa la vot la închiderea urnelor (ora 21) a fost de 56,39%.
Luni, 30 iulie, BEC va aduce la cunoştinţa publicului rezultatele parţiale ale referendumului la orele 10, la orele 14 şi la orele 19.
-
Primii politicieni la vot: Ion Iliescu, Crin Antonescu, Ioan Rus
“Deşi votul e secret am votat «Da», pentru necesitatea limpezirii lucrurilor în ţară. Am decis să mergem pe răcoare, de dimineaţă. Opţiunea era clară. Să se limpezească apele, să avem un climat mai firesc, mai normal. Să vedem dacă merg la partid. Nu sunt nerăbdător. O să aştept cu seninătate şi interes să văd cum se exprimă cetăţenii”, a declarat Ion Iliescu.
Ministrul Administraţiei şi Internelor, Ioan Rus, a votat la Colegiul “Gheorghe Lazăr” din Capitală. “Dreptul la vot este unul asigurat prin Constituţie, în consecinţă mi-am valorizat acest drept cu speranţa că lucurile se vor aşeza pe un făgaş normal, pentru a scăpa de scandalul continuu care de ani de zile domină viaţa politică din ţară”, a afirmat Rus.
Preşedintele interimar, Crin Antonescu, şi-a exercitat dreptul de vot, duminică dimineaţă, la Şcoala nr. 73 din Bucureşti, el spunând că speră că va fi “o prezenţă decisivă” la referendum. Întrebat dacă are un mesaj pentru preşedintele suspendat, Traian Băsescu, Antonescu a răspuns: “Cetăţene, votează! Este un mesaj pe care l-am transmis şi în timpul campaniei şi îl transmit şi astăzi pentru toţi cetăţenii români, deci inclusiv pentru domnul Traian Băsescu”.
Întrebat dacă are emoţii, Antonescu a răspuns: “Oarecum, emoţii normale pentru o fiinţă vie”.
-
REFERENDUM 2012. Ghid de combatere a fraudelor la vot
Partidul Noua Republică a întocmit pentru observatori şi alegători un ghid de combatere a fraudelor la vot, conţinând următoarele precizări practice:
În timpul desfăşurării votului, fiecare votant este verificat pe baza cărţii de identitate, este bifat pe listă şi semnează în dreptul numelui său. Primeşte ştampila de vot şi un singur buletin pe care îl va introduce ulterior în urnă. Pe cartea de identitate se aplică autocolantul şi ştampila secţiei respective.
Persoanele care doresc să voteze, dar nu se regăsesc pe listele de la secţia respectivă pot vota pe baza actelor de identitate legale, după ce vor fi înscrise pe o listă suplimentară unde se vor trece toate datele de identitate.
După lege, urna mobilă va fi utilizată numai pentru persoanele care nu se pot deplasa din motive medicale şi solicită acest lucru direct sau prin intermediul rudelor. Urna se deplasează la solicitanţi însoţită de două persoane din comisia de vot, reprezentând interese diferite, sau de un membru al comisiei şi un observator independent. Aceste persoane vor pleca cu un număr de buletine egal cu numărul solicitărilor şi cu o listă suplimentară pentru urna mobilă pentru a înregistra datele de identitate ale votanţilor aflaţi la domiciliu sau în spitale. La întoarcerea echipei, se probează concordanţa datelor de pe listă cu numărul de solicitări.
La închiderea votului:
• se numără şi se anulează prin barare (nu prin ştampilare, pentru că se confundă cu voturile nule) şi menţiunea “anulat” toate buletinele rămase neutilizate în procesul de votare,
• se numără votanţii, de pe listele de bază, listele suplimentare şi cele care au însoţit urna mobilă,
• se înregistrează în procesele verbale,
• se deschide urna şi se numără buletinele de vot introduse.Numărul buletinelor trebuie să reprezinte diferenţa dintre numărul total de buletine distribuite secţiei şi numărul celor anulate pentru că nu au fost utilizate.
Buletinele din urnă trebuie să fie apoi aşezate pe trei categorii: Da, Nu şi voturi anulate. Se vor anula numai buletinele din care nu rezultă intenţia de vot pentru Da sau Nu, deci cele albe, cele pe care s-au pus ştampile atât pentru Da, cât şi pentru Nu şi cele pe care ştampila s-a pus în afara căsuţelor respective, intenţia de vot nefiind clară.
Se trec în procesele verbale numărul de voturi exprimate, numărul de voturi anulate, numărul de voturi pentru Da, numărul de voturi pentru Nu.
Procesele verbale sunt semnate de membrii comisiei şi observatori în dreptul numelui lor în clar. Se sigilează buletinele de vot şi se deplasează procesele verbale şi buletinele la Biroul electoral.
De asemenea, trebuie să fie trecut numărul de votanţi aflaţi pe listele primare, numărul de votanţi pe listele suplimentare şi număr de votanţi de pe listele urnei mobile.
Fiecare membru al comisiei şi observatorii trebuie să plece cu un proces verbal în copie, semnat de membrii comisiei, copie pe care observatorul o va da celor care centralizează datele culese de observatori, pentru a putea fi comparate cu datele oficiale.
-
Ce se întâmplă dacă nu se prezintă la referendum 50% plus unu dintre alegători?
Validarea referendumului intră, conform legii, în atribuţia Curţii Constituţionale a României (CCR), care verifică dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia, într-o hotărâre care se publică în Monitorul Oficial.
Validarea referendumului, conform Legii referendumului 3/2000, este posibilă dacă la vot se prezintă cel puţin 50% plus unu din numărul alegătorilor. Demiterea preşedintelui României este aprobată dacă în urma desfăşurării referendumului, în condiţiile prezenţei la vot de cel puţin 50% plus unu dintre alegători, propunerea de demitere a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, conform articolului unic al Legii 131/2012 de modificare a Legii referendumului, promulgată de preşedintele interimar Crin Antonescu şi publicată în Monitorul Oficial din 17 iulie.
Când a judecat constituţionalitatea Legii 131/2012, la 10 iulie, CCR a menţionat că aceasta este conformă cu Constituţia “în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente” special pentru a sublinia faptul că noua lege cu articol unic se va corobora, urmând logica juridică, cu Legea referendumului 3/2000, cea care a instituit de la bun început pragul de prezenţă de 50% plus unu pentru toate tipurile de referendum.
Dacă referendumul este validat, preşedintele Traian Băsescu este demis, iar în termen de trei luni, conform art. 97 (2) din Constituţie, Guvernul organizează alegeri prezidenţiale. Dacă referendumul este invalidat, la data publicării în Monitorul Oficial a hotărârii CCR, încetează interimatul lui Crin Antonescu în exercitarea funcţiei de preşedinte al României, iar Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor de preşedinte al României.
Decizia CCR privind validarea referendumului se adoptă cu o majoritate de două treimi dintre membri (respectiv 6 din cei 9 membri).
DE CÂTE VOTURI ESTE NEVOIE PENTRU DEMITERE?
Numărul persoanelor cu drept de vot înscrise pe listele electorale permanente este de 18.292.514, uşor mai mic decât la consultările electorale precedente, după cum urmează:
Referendum demitere preşedinte, mai 2007: 18.301.309
Referendum vot uninominal, noiembrie 2007: 18.296.459
Alegeri parlamentare, decembrie 2008: 18.464.274
Alegeri prezidenţiale, noiembrie 2009: 18.303.224
Alegeri locale, iunie 2012: 18.315.880.Pentru aprobarea demiterii este necesar deci ca la vot să se prezinte cel puţin 50% plus unu din numărul alegătorilor, respectiv 9.146.258, iar majoritatea simplă – cel puţin 4.573.130 dintre aceştia – să voteze DA la referendum. Dacă însă există cel puţin 4.573.130 de voturi pentru demitere, iar la vot nu se prezintă numărul minim de alegători prevăzut de lege, referendumul nu poate fi validat.
Mai departe, în condiţiile în care preşedintele suspendat şi PDL au cerut alegătorilor să boicoteze referendumul şi în condiţiile în care toate sondajele de opinie au dat ca majoritară opţiunea pro-demitere, se poate estima că numărul voturilor DA va fi superior voturilor NU. Ca atare, premierul Victor Ponta a declarat, joi, că dacă pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu vor fi exprimate mai multe voturi decât cele cu care a fost ales în 2009, atunci “este închisă deja problema. Nu poate decât să plece. Nu mai are ce să facă altceva”, lăsând de înţeles că un număr mare de voturi DA ar justifica demiterea chiar şi dacă nu s-ar întruni pragul de prezenţă la vot cerut de lege.
Cu alte cuvinte, dacă preşedintele Băsescu a fost ales în 2009 cu 5.277.068 de voturi, acum ar însemna că poate fi demis, de pildă, cu 5.277.069 de voturi DA, în virtutea principiului juridic al simetriei. Are temei legal această logică?
În Decizia 147 din 21 februarie 2007 privind una dintre legile de modificare a Legii referendumului, care voia să instituie praguri diferite de aprobare a demiterii preşedintelui în funcţie de felul cum a fost ales (din primul tur sau din al doilea tur), CCR arată că legea era neconstituţională, motivând astfel:
“Principiul simetriei este un principiu al dreptului privat, fiind exclusă posibilitatea aplicării acestuia în dreptul public. De aceea, normele constituţionale sunt asimetrice prin excelenţă. Astfel, (…) în cazul Preşedintelui României, deţinerea acestei funcţii este încredinţată persoanei care a câştigat alegerile prezidenţiale, iar încetarea exercitării ei are loc ca urmare a unei hotărâri de condamnare pentru înaltă trădare, a aprobării demiterii prin referendum, a apariţiei unor incompatibilităţi etc. Aşadar, exigenţele stabilite de Constituţie pentru alegerea Preşedintelui României şi cele care se referă la demiterea acestuia în urma unui referendum nu sunt simetrice, deoarece ele reprezintă instituţii juridice diferite, cu roluri şi scopuri diferite, fiecare având un tratament juridic distinct.
Astfel, alegerea Preşedintelui României este reglementată de un grup omogen de norme juridice, care stabilesc regulile privitoare la organizarea şi desfăşurarea scrutinului prezidenţial. (…) În schimb, demiterea prin referendum a Preşedintelui României nu are semnificaţia unei asemenea competiţii electorale. Dimpotrivă, ea reprezintă o sancţiune pentru săvârşirea unor fapte grave prin care Preşedintele României încalcă prevederile Constituţiei.”Prin urmare, pentru ca preşedintele Traian Băsescu să fie demis, nu poate fi invocat niciun alt temei legal decât cel prevăzut de legile referendumului, respectiv întrunirea unei majorităţi de voturi DA în condiţiile unui prag de prezenţă de 50% plus unu dintre alegătorii înscrişi pe liste. La limită, dacă acest prag înseamnă 9.146.258, ar putea exista chiar 9.146.259 de voturi DA, fără ca referendumul să fie validat şi deci fără ca demiterea să poată avea loc.
În fine, dacă pragul de prezenţă nu este întrunit, adică mai mult de jumătate dintre alegători nu se prezintă la vot, nu se poate considera că absenţii pot fi asimilaţi unui vot pro-demitere, aşa cum se întâmplă în Parlament când o lege este aprobată tacit când nu există cvorum suficient ca s-o discute.
Mai exact, la ora actuală, după intrarea în vigoare a Legii 131/2012 de modificare a Legii referendumului, legislaţia după care se organizează în România toate tipurile de referendum (pentru probleme de interes naţional, local şi pentru demiterea preşedintelui) a fost complet unificată, în conformitate cu recomandările CCR şi ale Comisiei de la Veneţia. Prin urmare, dacă la referendumul din 29 iulie nu s-ar prezenta 50% plus unu alegători, situaţia ar fi identică celei de la referendumul din noiembrie 2007, când electoratul a fost chemat să se pronunţe asupra propunerii de trecere la votul uninominal. Referendumul respectiv a fost invalidat pentru că nu au existat suficienţi alegători interesaţi să se pronunţe asupra ei (prezenţa a fost atunci de aproape 27%), iar propunerea a căzut, chiar dacă în favoarea ei s-au pronunţat peste 81% dintre alegătorii prezenţi la vot.
POATE URMA UN NOU REFERENDUM?
Hotărârea 34/12 a Parlamentului publicată în MO din 6 iulie prevede că “În situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat.”
Înseamnă aceasta că, în cazul unui referendum nevalidat, Parlamentul poate trece peste decizia CCR şi poate convoca un nou referendum sau chiar mai multe, interpretând că perioada de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu s-ar încheia doar atunci când un referendum validat ar decide demiterea lui sau reluarea funcţiei de preşedinte?
În Decizia 734 din 24 iulie 2012, referitoare la hotărârea 34/2012 a Parlamentului, CCR arată, referitor la atribuţiile sale de validare a referendumului, că “Nicio autoritate publică nu poate dispune în locul Curţii Constituţionale sau în mod contrar celor reţinute prin hotărârea general obligatorie a Curţii Constituţionale. Tot astfel, nicio autoritate publică nu poate dispune continuarea unei proceduri constatate ca fiind încheiată în mod oficial la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii pronunţate de Curtea Constituţională în exercitarea atribuţiei prevăzute de art. 146 lit. i) din Constituţie şi în conformitate cu cele statuate prin această hotărâre.”
CCR arată în continuare că, în situaţia unei eventuale nerespectări de către Parlament a hotărârii Curţii Constituţionale sau a convocării unui nou referendum de demitere “în cadrul aceleiaşi proceduri întemeiate pe art. 95 din Constituţie, procedură finalizată în momentul publicării în Monitorul Oficial al României a hotărârii Curţii Constituţionale pronunţate cu privire la referendum”, hotărârea respectivă poate face la rândul ei obiectul controlului de constituţionalitate.
Ce ar decide CCR într-o astfel de situaţie este deja expus în Decizia 420 din 3 mai 2007, care arată că “în sensul prevederilor art.95 alin.(3) din Constituţie, referendumul organizat pentru demiterea preşedintelui României reprezintă un act unic de manifestare a voinţei populare, care nu poate fi repetat în cadrul aceleiaşi proceduri, indiferent de rezultatul său”.
Art.95 alin.(3) din Constituţie prevede că “Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui”. Propunerea de suspendare a fost aprobată la data de 6 iulie, astfel încât unicul referendum posibil pentru demitere în cadrul acestei proceduri este cel din 29 iulie.
-
O idee pentru cine (nu) merge la referendum
“Din dorinţa de a asigura transparenţa, Regia Autonomă a Patrimoniului şi Protocolului de Stat (RA-APPS), prin intermediul Secretariatului General al Guvernului, a stabilit ca ziua de duminică, 29 iulie 2012, să fie Ziua Porţilor Deschise la Vila Dante, strada Dante Alighieri, intrarea din Bdul Mircea Eliade, cu acces prin strada Ivan Sergheevici Turgheniev.
Publicul va avea acces între orele 10.00-20.00. Linii de transport în comun: Autobuze: 301, 282,182,135. Metrou: Staţia Aviatorilor.”
Ulterior, preşedintele suspendat Traian Băsescu a replicat atacului USL, spunând că de fapt Victor Ponta, după ce a devenit şef al Guvernului, este cel care ar fi vrut să intre în posesia Vilei Dante.
-
Marea asmuţire: Electoratul, îmbrâncit să voteze şi somat să boicoteze
Pe susţinătorii preşedintelui Băsescu, frica de a nu părea că au rămas prea puţini în perspectiva alegerilor din toamnă şi frica de o USL capabilă să scoată în stradă mulţimi furioase (dacă Traian Băsescu s-ar întoarce la Cotroceni cu o majoritate zdrobitoare de voturi împotrivă la un referendum invalidat din lipsă de prezenţă) i-a împiedicat să recunoască din capul locului că lipsa de la vot e singura carte pe care pot miza. Ei s-au trezit derutaţi chiar de inconsecvenţa preşedintelui suspendat, care întâi i-a înfierat pe boicotişti, pe motiv că Vestul trebuie să vadă că poporului îi pasă de democraţie, apoi i-a aprobat, pe motiv că a calculat că referendumul va fi fraudat cu 10%, pentru ca în final să anunţe că el participă la vot, deşi tocmai susţinuse că referendumul face parte dintr-o lovitură de stat pentru care liderii USL trebuie pedepsiţi penal.
Pe susţinătorii USL, frica de propria lor prezenţă slabă la vot (în ciuda ideii general propagate că tot poporul vrea demiterea lui Băsescu) i-a împins spre iluzia că s-ar putea elimina în ultima clipă pragul de participare la vot (în pofida deciziei CCR, care a confirmat păstrarea pragului prin ambele legi promulgate de preşedintele interimar Antonescu) ori spre absurditatea că dacă referendumul nu e validat, se cheamă că Băsescu rămâne tot suspendat, iar Parlamentul ar trebui să decidă repetarea votului.
În realitate, invalidarea unui referendum din lipsă de prezenţă e un lucru absolut firesc atunci când nu sunt suficienţi alegători interesaţi de tema propusă: aşa a fost în 2007, când referendumul organizat de preşedintele Băsescu pentru votul uninominal a căzut, fiindcă au participat numai 26% dintre alegători, deşi 81% dintre participanţi au aprobat iniţiativa preşedintelui. Pe atunci, Băsescu era cel care susţinea că pragul de prezenţă e ceva nedemocratic, deşi n-a încercat să-l desfiinţeze, iar liderii PSD şi PNL pomeneau de boicot, deşi nu l-au ridicat la rang de strategie electorală oficială. În consecinţă, nici pentru PSD şi PNL de atunci n-ar fi fost “democratică” o eliminare a pragului de prezenţă, nici pentru Băsescu de atunci n-ar fi fost “democratic” ca PSD şi PNL să ordone electoratului boicotul. Numai că memoria politicienilor e scurtă – sau, în termenii lui Băsescu, “numai boul e consecvent”.