BusinessMagazin

Tag: PIB

  • Cui trebuie să-i mulţumiţi pentru salariile mari din IT

    Industria de IT reuşeşte să plătească un salariu mediu net de 6.200 de lei pe lună, de 2,5 ori mai mare decât media pe economie, de 2.500 de lei. În 2000, salariul mediu net în IT era de 266 de lei (140 de dolari la vremea respectivă), faţă de un salariu mediu net pe economie de 173 de lei. Atunci, salariul în bănci era de 441 de lei (232 de dolari).

    Industria de servicii IT realizează exporturi de aproape 3 miliarde de euro, cu un excedent de 1,5 miliarde de euro.Acestea sunt datele statistice. Dar cui trebuie să-i mulţumiţi pentru această evoluţie şi pentru aceste salarii?

    Bineînţeles, lui Ceauşescu, pentru ICI, celebrul institut de pe 1 Mai din Capitală, care a dat după revoluţie primii antreprenori români din IT – Florin Talpeş, Irina Socol, Nicolae Badea etc.

    Dintre toţi, familia Talpeş – Florin şi Măriuca – au creat cea mai valoroasă companie românească din IT până în acest moment, Bitdefender. De la o firmă de apartament, Bitdefender a ajuns să fie evaluată la „peste 600 de milioane de euro”, iar familia Talpeş continuă să deţină pachetul majoritar. Prin Bitdefender sau Siveco sau Romsys sau ComputerLand au trecut sute şi mii de IT-şti.

    Dar, ironic, cei care astăzi reprezintă noua generaţie din IT ar trebui să le mulţumească celor care, începând cu mijlocul anilor ’90 şi mijlocul anilor 2000, au vândut calculatoare şi programe informatice în România în cantităţi industriale, prin celebrele programe de informatizare.
    Că poate acele calculatoare şi programe aveau un super/suprapreţ nici nu mai contează acum.

    Foarte puţini din cei de astăzi care au joburi în Pipera, Barbu Văcărescu sau Politehnică au auzit de Mihai Pascadi, CEO al Compaq, Claudiu Florică şi Călin Tatomir (de ei au auzit din scandalul Microsoft), Vladimir Aninoiu şi Mihai Tudor de la IBM, Radu Enache şi Mircea Neagu de la HP sau Marian Popa de la ICL România. Ei, dar şi alţii, au informatizat România, deschizând porţile unei industrii.

    La începutul anilor 2000, Dan Nica şi Adrian Năstase de la PSD, cu Irina Socol de la Siveco în spate şi încă alte câteva multinaţionale americane, au venit cu ideea reducerii de impozit pentru IT-şti, care rezistă şi astăzi. Ideea de atunci era să nu ne mai plece creierele din ţară, dându-se ca exemplu Microsoft, unde la sediul central din Seattle a doua limbă vorbită era româna.

    După 2000, cu toate programele de informatizare în spate, unde s-au cheltuit miliarde de euro, industria IT a început să prindă putere şi viteză odată ce au apărut tot mai multe companii româneşti, dar mai ales multinaţionalele, cu centrele de servicii.

    După 2000, prima mare surpriză din IT a fost Gecad, firma lui Radu Georgescu, care a creat antivirusul RAV, achiziţionat de Microsoft. Exemplul lui Radu Georgescu a deschis imaginaţia multor români din IT, care s-au făcut antreprenori şi au început să presteze servicii către firmele multinaţionale.

    Cererea de creiere din ţară a crescut, iar salariile au început să prindă viteză din ce în ce mai mare. Investiţiile făcute de stat în informatizare şi programe – fiecare instituţie îşi făcea programul ei, spre bucuria furnizorilor – au fost de cel puţin 1 miliard de euro în fiecare an, bani din care au trăit multinaţionalele, dar şi companiile româneşti.

    În 2007, la Cluj, câţiva tineri, printre care Sergiu Biriş şi Andrei Dunca, au pornit un start-up – LiveRail, care în 2009 a fost dus de un investitor la Londra, iar apoi în Silicon Valley. În 2014, Facebook a plătit 500 de milioane de dolari pe LiveRail. Ce-i drept, acum doi ani l-a închis, iar echipa de români s-a împrăştiat în lume.

    Centrele de servicii făcute în România de Oracle, Microsoft, IBM, Ericcson, HP, Alcatel etc. au creat knowlledge, au dat de lucru unor generaţii întregi de români din IT şi au plătit salarii cu mult peste media din economie.

    Bineînţeles că aceste multinaţionale şi-au luat cel mai mult din creierul IT-ştilor români.

    Când a venit criza în 2009, toate sectoarele din economie cădeau în fiecare zi, dar IT-ul a a prins şi mai multă viteză, luând comenzi din ce în ce mai multe şi mai complexe, concomitent cu achiziţia celor mai buni oameni care erau pe piaţă. În afară de industria IT, nicio altă industrie nu mai angaja, ci dimpotrivă, începea să dea oameni afară, cum a fost sectorul bancar. Dacă în 2009 IT-ul avea o pondere de 2% în PIB, în 2015-2016 a ajuns la 5%, iar salariile IT-ştilor au crescut cu 50% mai mult decât ale bancherilor, care erau cel mai bine plătiţi din economie la finalul lui 2008.

    Programele de informatizare de la mijlocul anilor ’90 au creat milionari români – de pildă cazul lui Florică –, dar au reuşit să creeze o generaţie întreagă de start-up-uri în IT, care acum stau bine pe picioare şi ajung să lucreze în întreaga lume.

    Vă place, nu vă place, pentru salariile de astăzi, pentru condiţiile de astăzi din IT, trebuie să le mulţumim celor care au vândut calculatoarele şi programele informatice acum 15-20 de ani, chiar şi la suprapreţ.

    IT-ul merge înainte şi în ciuda faptului că salariile ar putea părea mari; 6.200 de lei net înseamnă 1.400 de euro.

    În caz că nu aţi aflat, gigantul american Amazon tocmai caută 2.000 de IT-şti pentru centrul din Bucureşti (la Iaşi, Amazon are un centru de aproape
    10 ani).

  • Garanti Bank: rata de creştere a PIB va încetini în 2018, la 4%, de la 6,5% în 2017

    Potrivit celui mai recent Raport Macroeconomic al Garanti Bank, capacitatea industrială a avansat în ultimul trimestru al anului 2017, peste media anilor de după criză. Banca estimează că principalele ramuri industriale care vor creşte în continuare vor fi, asemeni trimestrelor anterioare, producţia de maşini, utilajele şi echipamentele electrice.

    În ceea ce priveşte inflaţia, Garanti Bank estimează că aceasta va continua să crească şi va atinge un nou vârf, cel mai probabil în primul trimestru al anului, în timp ce media anuală ar putea înregistra un salt, de la 1,3% în 2017, la 4% în 2018.

    Ca urmare a presiunii creşterii preţurilor de consum, Garanti Bank anticipează că Banca Naţională a României (BNR) va opera mai multe majorări în 2018. De asemenea, potrivit raportului antemenţionat, Banca Centrală ar putea efectua noi creşteri ale ratei dobânzii de politică monetară. Astfel, dobânda cheie ar putea ajunge la 2,75% în 2018, iar BNR a decis deja, în cadrul primei şedinţe de politică monetară din acest an, să o majoreze la 2%, după ce a menţinut-o neschimbată de la mijlocul anului 2015.

    Deficitul de cont curent va continua să se lărgească în 2018, dar nu va lua un avans semnificativ, pe fondul ritmului mai puţin alert de creştere a salariilor. Cu toate acestea, adâncirea deficitului, coroborată cu o posibilă deteriorare a climatului investiţional, ar putea pune presiune pe moneda naţională. Astfel, Garanti Bank estimează că paritatea euro faţă de leu ar putea ajunge la 4,78 până la finalul anului.

    Creditarea s-a aflat pe o pantă ascendentă anul trecut, depăşind media zonei euro la finalul lui 2017. Potrivit raportului macroeconomic, ritmul de creştere a creditării se va menţine şi în 2018. Banca anticipează o majorare a volumului de împrumuturi acordate companiilor, precum şi un avans moderat al creditelor de consum, pe fondul unor posibile recomandări  din partea BNR ca băncile să nu adâncească gradul de îndatorare a populaţiei.

    Garanti Bank România face parte din Grupul financiar-bancar Garanti România, care reuneşte şi Garanti Leasing (marca sub care funcţioneazăcompania Motoractive IFN SA) şi Garanti Credite de Consum (marca sub care funcţionează Ralfi IFN SA).

    Garanti Bank este deţinută de către Turkiye Garanti Bankasi A.S. (TGB), a doua cea mai mare bancă privată din Turcia. TGB este o bancă universală cuservicii de top în toate segmentele de business. Banca deserveşte peste 14,5 milioane de clienţi în zonele corporate, comercial, întreprinderi mici şimijlocii, dar şi retail, oferind servicii financiare integrate. Grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA) este acţionarul majoritar al TGB.

  • Iohannis a promulgat Legea bugetului pe 2018: Sunt mult vulnerabilităţi

    “Preşedintele Klaus Iohannis atrage atenţia asupra unor vulnerabilităţi ale bugetului anului 2018 şi asupra provocărilor cadrului fiscal-bugetar actual, având în vedere că România are nevoie de un buget credibil şi echilibrat, care să urmărească în mod consecvent menţinerea obiectivelor fundamentale de stabilitate macroeconomică, predictibilitate şi sustenabilitate fiscal-bugetară. (…)Ţara noastră trebuie să evite capcana unei creşteri economice nesustenabile, bazate în principal pe consum, deficite bugetare şi acumularea de datorie publică”, transmite Adminstraţia Prezidenţială.

    Sursa citată transmite că o problemă este legată de faptul că acum construcţia bugetară ignoră recomandările pe care Comisia Europeană le-a formulat în contextul procedurii de deviaţie semnificativă a deficitului bugetar.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum le va fi românilor conform prognozelor economice oficiale. La cât se va situa cursul valutar leu-euro în 2018

    Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a estimat că în 2018 România va avea un Produs Intern Brut (PIB) de 907,9 miliarde de lei şi o creştere economică de 5,5%. Iar Guvernul a construit bugetul de stat pe anul 2018 pornind de la această prognoză şi de la necesitatea de a asigura un deficit bugetar de 2,9% din PIB.

    Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului au votat proiectul de buget pentru anul 2018, acesta fiind construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Conform proiectului adoptat de Guvern, sunt prevăzute venituri estimate de 287,5 miliarde de lei, cu 30,9 miliarde de lei mai mari faţă de 2017, fiind pentru prima dată când PIB-ul României va depăşi nivelul de 200 de miliarde de euro. Din cele 30,9 miliarde de lei venituri suplimentare, 21,1 miliarde de lei vor merge către bugetul sănătăţii, care va avea o creştere de 17% faţă de 2017, bugetul educaţiei, care va avea o creştere de 16%, şi bugetul alocat investiţiilor, care va avea o creştere de 42%.

    Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoze, consumul final va creşte în 2018 cu 5,8%, iar consumul gospodăriilor cu 6,2%. Formarea brută de capital (indicator care arată investiţiile în economie) ar urma să avanseze, în schimb, cu 7,9%.

    Inflaţia ar urma să fie de 2,6% la sfârşitul anului 2018, cu o medie anuală de 3,1%, iar cursul de schimb va oscila în jurul mediei de 4,55 lei/euro, mai arată prognoza CNP.

    Numărul mediu de salariaţi ar urma să urce cu 4,2% faţă de 2017, la 5,13 milioane de persoane, iar salariul mediu pe economie va avansa cu 11%, până la 2.614 lei net lunar. Salariul real – câştigul net ajustat cu inflaţia – ar urma să crească cu 7,7%.

    Sectoarele cu cele mai mari creşteri în 2018 ar fi – potrivit prognozelor CNP – construcţiile (+7%), serviciile – care includ şi comerţul, şi transporturile (+6,2%) – şi industria (+5,2%). Importurile vor creşte cu 7,9% şi exporturile cu doar 6,5%, ceea ce ar conduce la o scădere a exportului net cu 1,4%, acesta fiind singurul indicator care ar putea frâna creşterea economică în 2018.

    CNP a estimat un PIB potenţial de 5,2% în 2018 (faţă de 4,6% în 2017) şi un Venit Naţional Brut de 196,1 miliarde de euro în 2018 (faţă de 181 de miliarde de euro în 2017).

    În luna noiembrie, şi Comisia Europeană (CE) a majorat prognozele de creştere a economiei României pentru 2017, de la 4,3% la 5,7% şi pentru 2018, de la 3,7% la 4,4%. Comisia prognozase, în primăvară, o creştere economică de 4,3% în 2017 şi de 3,7% în 2018, pentru România.

    Potrivit previziunilor de toamnă, CE se aşteaptă la menţinerea creşterii economice atât în zona euro, cât şi în Uniunea Europeană la 2,1 % în 2018 şi la 1,9 % în 2019. Potrivit raportului din primăvară, previziunile pentru 2018 erau de 1,8% în zona euro şi 1,9% în Uniunea Europeană.

    Revenind la România, majoritatea economiştilor şi analiştilor financiar-bancari se aşteaptă la o inflaţie de peste 3% în 2018 şi anticipează că Banca Naţională a României (BNR) va lăsa leul să se deprecieze sau va mări dobânda-cheie pentru a atenua presiunea scumpirilor.

    „Inflaţia va ajunge la 3% în ianuarie 2018 şi va urca spre 4% în vară, după care va reveni pe un trend de scădere, iar principalul factor al scumpirilor este cel fiscal – majorarea accizelor şi a preţurilor la gaze şi energie”, a declarat Dan Bucşa, economist-şef al băncii UniCredit, la o întâlnire cu presa. El anticipează că BNR va mări în 2018 dobânda-cheie la 2,5% (faţă de 1,75% în 2017). „Vor fi trei creşteri, până la 2,50%, astfel încât rata reală a dobânzii să fie zero. De fapt, BNR are în faţă două scenarii: să lase cursul liber, acesta ajungând în banda 4,6-4,7 lei/euro, sau să mărească dobânzile”, precizând că din punct de vedere social deprecierea leului e mai puţin costisitoare decât majorarea dobânzilor.

    Şi Ionuţ Dumitru, economist-şef al băncii Raiffeisen şi preşedintele Consiliului Fiscal, a anticipat că inflaţia ar putea sări semnificativ de 3% în primul trimestru din 2018, plasând România în fruntea clasamentului din Europa. „Ca o materializare a unor presiuni din partea excesului de cerere, inflaţia a început să crească. După o perioadă destul de lungă în care inflaţia a stat în zona negativă din cauza reducerilor de TVA – dar, atenţie, dacă excludem impactul reducerilor de TVA inflaţia nu a fost niciodată negativă în România -, în perioada următoare estimările arată că inflaţia va creşte şi probabil chiar din primul trimestru al anului va sări semnificativ de 3%. Este inevitabil, când ai creşteri de consum atât de rapide, să nu apară presiuni inflaţioniste”, a spus Ionuţ Dumitru, la o conferinţă pe teme macroeconomice.

    Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari (AAFBR) a publicat recent un sondaj intern din care reiese că majoritatea membrilor organizaţiei se aşteaptă ca inflaţia să urce la 3,3% în 2018. În acest context, majoritatea analiştilor se aşteaptă ca nivelul mediu al dobânzii de politică monetară pentru finalul anului 2018 să ajungă la 2,25%.

    Şi BNR a revizuit prognoza de inflaţie. Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,2%, de la 3,1% anterior, iar pentru finalul primului semestru din 2019 se aşteaptă la o rată a inflaţiei de 3,5%.

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere, de la 3,4% la 4,4%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2018, potrivit celui mai nou raport „World Economic Outlook”. FMI a modificat şi prognoza privind deficitul de cont curent înregistrat de România la 2,9% în 2018 (de la 2,5% previzionat în aprilie). Pe de altă parte, FMI a revizuit în scădere estimările referitoare la rata şomajului în România, care în 2018 va fi de 5,2%, nivel similar cu nivelul previzionat în aprilie.

  • Deficitul bugetar a urcat la 10,2 miliarde de lei, 1,2% din PIB, în primele 11 luni din 2017. Cu cât au crescut cheltuielile faţă de anul trecut

    Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 228,2 miliarde de lei, reprezentând 27,1% din PIB, au fost cu 11% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    S-au înregistrat creşteri faţă de anul trecut la încasările din contribuţiile sociale (+16,6%), din impozitul pe salarii şi venit (+8,5%) şi din veniturile nefiscale (+22,1%).

    Încasările din impozite şi taxe pe proprietate au scăzut cu 11,1% faţă de perioada similară din 2016, scăderea fiind determinată, în principal, de „eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcţii speciale”, precizează MFP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Buget 2018. Premierul Mihai Tudose sfidează gravitaţia: „Bugetul pe 2018 este un buget al investiţiilor“

    Sumele propuse pentru investiţii în legea bugetului sunt dintre cele mai mici din ultimii zece ani. Cum poate fi numit bugetul pe 2018 unul al investiţiilor când în proiect sunt propuse chel­tuieli de capital (investiţii din buget) de 19 miliarde de lei, la nivelul lui 2016 (al doilea cel mai crunt an pentru investiţii, cu excepţia lui 2017), dar inferior ca alocare din PIB – 2,2% din PIB în 2018, faţă de 2,5% din PIB în 2016?

    Anul ce se încheie va rămâne o bornă ce va marca cele mai mici investiţii ale statului în economie din ultimul deceniu. La zece luni avem cheltuieli de capital de 1,1% din PIB – 9 miliarde de lei. S-ar putea, dacă este să credem datele ultimei rectificări, ajunge la 2,1% din PIB, o sumă ridicolă ţinând seama de creşterea economică record postcriză, de peste 6%; fapt explicabil întrucât prioritatea guvernului nu au fost in­ves­tiţiile, ci cheltuielile sociale. Nici a­nul ce vine nu va fi altfel, de vreme ce chel­tuielile cu salariile se mută de la 7,5% din PIB în 2016 spre 9% din PIB, dar chel­tuielile cu investiţii ale statului (chel­tuielile de capital) scad de la 2,5% din PIB în 2016 spre 2,2% din PIB în 2018.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Camera Deputaţilor: Partidele vor primi anual, de la bugetul de stat, între 0,01% şi 0,04% din PIB

    Iniţiatorul legii, deputatul PSD Mircea Drăghici, motivează, în expunerea de motive că, prin această propunere, se asigură un tratament egal pentru toate partidele.

    „Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii femei”, mai prevede actul normativ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premiile BM pentru inovaţiile anului 2017

    În 2016, statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit peste 300 de miliarde de euro pe cercetare şi dezvoltare. Ca procentaj din PIB, valoarea a rămas constantă faţă de anul precedent: 2,03%. Faţă de 2006, investiţiile în cercetare şi dezvoltare au crescut: procentajul mediu pe toate statele membre UE se situa la 1,76% din PIB. Cele mai mari procentaje din PIB alocate cercetării s-au înregistrat în Suedia (3,25%), Austria (3,09%) şi Germania (2,94%). La capătul opus s-au situat Letonia (0,44%), România (0,48%) şi Cipru (0,5%). Cu alte cuvinte, cerceterea şi dezvoltarea nu sunt o prioritate pentru România.

    Peste 150 de invitaţi au participat la cea mai recentă conferinţă organizată de Business MAGAZIN pe tema inovaţiei. Cu acest prilej a fost lansat şi catalogul dedicat, ajuns la a patra ediţie, care a plecat de la o observaţie realizată în baza unor informaţii de Institutul Naţional de Statistică: una din cinci companii din România a implementat, în perioada 2010-2012, un produs sau un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă. În 2014, valoarea totală a cheltuielilor pentru inovaţia de produse sau procese în România a fost de 3,43 de miliarde lei. În 2016, suma a fost puţin mai mare: 3,675 miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, totalul cheltuielilor reprezentând 0,48% din Produsul Intern Brut (PIB), din care 0,27% pentru sectorul privat şi 0,21% pentru sectorul public, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică.

    Ponderea redusă a cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea în PIB, de circa 0,48%, ne aşază pe ultimul loc în Europa, iar cea mai recentă analiză a Comisiei Europene ne etichetează drept „inovator modest”, descriere în care se mai află doar Bulgaria.

    BM: Ce este inovaţia şi de ce sunt românii inovatori modeşti?

    Bogdan Pismicenco, Kaspersky Lab: N-aş spune că românii nu sunt inovatori. Dacă ne uităm în istorie, putem vedea că românii sunt o naţie de oameni inventivi şi inovatori. Sunt foarte multe lucruri de care ne bucurăm azi care au fost dezvoltate de români. Cred că în momentul de faţă nu avem cadrul necesar pentru a fi dezvoltată mai mult zona de inovare. Nu ştiu câte institute de cercetare mai există în România şi ce bani mai primesc, plus că, din punctul de vedere al mediului privat, cred că suntem mai degrabă priviţi ca o forţă de muncă mai ieftină decât vestul Europei, dar destul de calificată.

    Din punctul nostru de vedere, al domeniului cybersecurity, inovarea trebuie să facă practic parte în fiecare zi din munca noastră, pentru că pe măsură ce devenim tot mai smart – smart city, smartphone, IoT – şi zona de ameninţări se dezvoltă cu aceeaşi rapiditate şi orice companie din acest domeniu trebuie să devină inovatoare. Dacă acum zece ani un antivirus era suficient pentru a ne simţi relativ în siguranţă, în ziua de azi este imposibil, mai ales pentru un IMM, să se bazeze pe o soluţie de securitate de tip antivirus, pentru că – am un exemplu care îmi place – e acel paradox al gardului înalt pe care îl ridicăm din ce în ce mai sus, ca să ne protejăm casa, dar dacă infractorul reuşeşte să intre pe sub pământ sau prin aer, poate stă chiar la noi în casă. De aceea trebuie să ai, pe lângă gard, o strategie de a descoperi infractorul şi de a opri imediat robinetul de scurgeri de date. Inovaţia în cybersecurity înseamnă dezvoltarea de soluţii, servicii care să pună la punct o întreagă strategie de securitate a unei companii.

    În condiţiile în care provocările pe care le pun atacatorii cibernetici sunt atât de mari, credem că e absolut necesar să le anticipăm mişcările cu tehnologii inovatoare, dar şi să lucrăm împreună şi să avem încredere unii în alţii. Din punctul meu de vedere, inovaţia înseamnă şi să ai curajul de a fi primul dintr-o anumită industrie care setează lucrurile într-un anumit fel.

    Din industria de securitate cibernetică, noi suntem cei care facem primul pas către o mai mare deschidere, cu Iniţiativa de Transparenţă Globală: ştim că încrederea este baza oricărei relaţii de colaborare dintre noi, furnizorii de soluţii şi servicii de securitate cibernetică, şi clienţii noştri – utilizatori casnici, IMM-uri, companii mari sau alte organizaţii.

    Atunci când îţi încredinţezi infrastructura digitală unui furnizor, meriţi – mai mult, ai dreptul – la aceeaşi deschidere din partea furnizorului. Interesul nostru merge atât de departe încât suntem dispuşi să implicăm comunitatea de securitate cibernetică, la nivel internaţional – acceptăm şi chiar îi ajutăm să ne testeze şi să ne dea feedback, îi rugăm să se implice în validarea soluţiilor şi a proceselor noastre interne. Mai mult, putem chiar să furnizăm codul sursă pentru a fi evaluat de specialişti independenţi.

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro.