Guvernul ceh a anunţat demisia celui de-al patrulea ministru al sănătăţii al ţării de la începutul pandemiei, relatează EUObserver.
Petr Arenberger a fost obligat să demisioneze după ce a fost acuzat că nu a inclus venituri de milioane de coroane (zeci de mii de euro) în declaraţia de venit şi nu şi-a declarat cea mai mare parte a proprietăţilor.
♦ Best Market, cu 15 magazine în Bucureşti şi Dâmboviţa: Anul trecut nu aveam marfă cât puteam să vindem ♦ Simos, cu 11 magazine în Suceava: Am crescut mult în 2020 ♦ Danemar, cu peste 40 de magazine în Vâlcea şi Argeş: A fost un adevărat boom.
Afacerile antreprenoriale din comerţul alimentar au ieşit câştigătoare după primul an de pandemie, cu creşteri de vânzări ce variază de la 10% la peste 20%.
Pandemia de COVID-19, un eveniment mondial care a dat peste cap întreaga lume, a produs o schimbare şi în comerţul alimentar local, mai exact a readus în prim-plan afacerile antreprenoriale, fie că e vorba de businessuri specializate, fie de magazine de proximitate active în comerţul tradiţional.
Această schimbare este cu atât mai surprinzătoare cu cât vine după 15 ani de declin pentru acest segment care pierdea anual mii de actori „căzuţi în lupta“ cu magazinele moderne, operate de giganţi internaţionali.
„Am crescut mult în 2020. Ştiam foarte clar că se va întâmpla asta pentru că noi am fost deschişi în permanenţă şi ştiam şi că bani sunt în piaţă. Oamenii nu au avut anul trecut unde să cheltuie banii decât în zona de alimente, cum în concedii nu au mai mers şi nici alte lucruri nu au făcut. Ne-a mers foarte bine“, spune Ovidiu Simos Demostenis, care deţine businessul Simos din judeţul Suceava împreună cu Aurica Simos, mama sa.
Este această schimbare a comportamentului de consum de durată sau trend de moment?
ZF a început o nouă campanie editorială – Noua realitate. Ce luăm bun din ultimul an -, un proiect prin care ne propunem să arătam care sunt resursele câstigate în pandemie şi care pot fi maximizate de acum înainte pe fiecare sector din business.
„Trebuie să ne întrebăm dacă această evoluţie a fost sau nu conjuncturală. Trebuie să vedem ce va fi în 2021. Anul trecut nu aveam marfă cât puteam să vindem, dar cred că lucrurile se aşază în acest an acolo unde erau înainte de pandemie“, spune Ion Şoloman, antreprenorul care deţine împreună cu familia sa retailerul Best Market.
De aceeaşi părere este şi Ionel Popa, proprietarul businessului Dinatos din Galaţi, care operează un magazin LaDoiPaşi în comuna Băleni. „Dacă ne referim la anul trecut, da, pandemia a influenţat pozitiv vânzările noastre. În 2021 însă, după ce în ianuarie tendinţa de creştere s-a păstrat, înregistrând un plus de 24%, a urmat februarie cu creştere 5%, apoi în martie am avut o scădere de 5 procente. În luna mai am fost exact pe cifrele de anul trecut.“
Dacă ţinem cont de inflaţie, se poate vorbi de o uşoară scădere, explică antreprenorul.
Dar cifrele nu arată rău deoarece creşterea de anul trecut a fost influenţată de restricţiile de circulaţie.
Pandemia şi munca de la distanţă au adus în viaţa angajaţilor schimbări care i-au făcut să-şi reconsidere priorităţile, cariera, pasiunile şi munca. Acum, când economia se redeschide şi încrederea creşte, angajatorii se pot aştepta la UN VAL – SAU MAI MULTE – DE DEMISII. La marea demisioneală.
Tendinţa încă nu s-a conturat, dar este anticipată de un număr în creştere de specialişti în domeniu şi este sugerată de sondajele de opinie. „Marea «demisioneală» vine”, spune Anthony Klotz, profesor de management la Universitatea A&M din Texas, într-un interviu pentru Bloomberg. El a studiat schimbările făcute în carieră în ultimul timp de sute de angajaţi. „Când există incertitudine, oamenii au tendinţa de a rămâne pe loc, deci există demisii restante, intenţii nepuse în practică în ultimul an”.
La acestea se adaugă revelaţiile pe care le-au avut oamenii în timpul pandemiei – despre timpul petrecut în familie, munca de la distanţă, naveta către locul de muncă, proiectele ce ţin de hobby, viaţă şi moarte şi ce înseamnă toate acestea – şi care îi pot face pe oameni să nu mai vrea un program de muncă de la 9 la 17 la birou. Klotz crede că în această vară, atât de la angajaţi, cât şi de la angajatori este de aşteptat multă incertitudine. Companiile vor bâjbâi în a găsi modalităţi de a-şi păstra cultura şi angajaţii, iar în aceste condiţii multe vor oferi mai multe opţiuni: întoarcerea la birou cu normă întreagă; lucrul de la distanţă; la birou trei zile pe săptămână, patru zile, poate doar o zi.
Nu va fi clar dacă aceste opţiuni vor fi permanente, ceea ce va face dificil pentru angajaţi să decidă dacă să rămână sau să plece. Dar nu toţi cei care se gândesc la demisie vor renunţa la actualul loc de muncă. Mulţi angajaţi nu doresc cu adevărat să demisioneze. Dacă firma lor le-ar permite să continue să lucreze de acasă sau să petreacă mai puţine ore la birou, ei ar rămâne. Însă cea mai simplă şi pertinentă întrebare pe care angajatorul i-ar putea-o pune angajatului când acesta se va reîntoarce la sediu rămâne dacă încă mai vrea să lucreze pentru el, cred analiştii de la Bisnow, o platformă B2B pentru sectorul de imobiliare din SUA.
În ultimele luni a apărut o abundenţă de informaţii care sugerează un exod de proporţii al angajaţilor, cel puţin în SUA, cea mai mare ecomomie a lumii. Un sondaj al Prudential realizat în martie arată că 1 din 4 angajaţi luau în considerare demisia. Ziaristul specializat în tehnologie Kevin Roose de la The New York Times crede că s-ar putea să vedem angajaţii mai tineri cedând tentaţiilor economiei YOLO (You Only Live Once – nu ai decât o viaţă), alegând aventura după luni de stat în casă şi strâns bani.
„Marea demisie” a atras atenţia şi revistei Quartz, care scrie că dacă sondajele de opinie recente sunt corecte, angajaţi din întreaga lume se vor lansa într-un joc de-a scaunele muzicale după redeschiderea birourilor şi creşterea numărului de persoane vaccinate contra Covid-19. Peste 40% dintre persoanele care au răspuns în sondajul Work Trend Index al Microsoft, un studiu global realizat cu participarea a peste 30.000 de oameni din 31 de ţări, au declarat că se gândesc să-şi părăsească angajatorul anul acesta.
Studiul Prudential intitulat „Pulsul muncitorului american” a constatat că 25% dintre angajaţii din SUA se aşteaptă ca „după ce ameninţarea pandemiei va fi scăzut” să caute un nou angajator. Într-un sondaj mai restrâns, compania de software de recunoaştere din Toronto Achievers a descoperit că 52% dintre angajaţii nord-americani intenţionau să caute un nou loc de muncă în 2021.
Pentru referinţă, înainte de pandemie, procentul era de 15 %, potrivit Mercer, o companie de consultanţă în domeniu. Într-un articol recent din New York Times, psihologul organizaţional Adam Grant afirmă că mulţi oameni se află într-o stare de „lâncezire” din cauza pandemiei şi a constrângerilor aduse de aceasta. „Lâncezirea” se află undeva între depresie şi stare de bine, de pozitivism; erodează motivaţia şi capacitatea de concentrare. „Omul se simte ca şi cum s-ar târî prin zilele sale, ca şi cum şi-ar privi viaţa printr-un geam aburit”, a explicat Grant. „Şi aceasta ar putea fi emoţia dominantă a anului 2021.”
Companiile vor bâjbâi în a găsi modalităţi de a-şi păstra cultura şi angajaţii, iar în aceste condiţii multe vor oferi mai multe opţiuni: întoarcerea la birou cu normă întreagă; lucrul de la distanţă; la birou trei zile pe săptămână, patru zile, poate doar o zi.
Cu siguranţă, cercetările Prudential sugerează că persoanele care intenţionează să caute un nou loc de muncă au legătură cu sentimentul că s-au împotmolit. Dintre cei 25% din totalul respondenţilor care au declarat că intenţionează să-şi schimbe postul, 80% au spus că sunt îngrijoraţi de avansarea în carieră. Pandemia a condus la o „experienţă foarte reală pe care angajaţii au avut-o în ceea ce priveşte lipsa progresului în carieră şi o preocupare cu privire la dezvoltarea competenţelor”, spune Rob Falzon, vicepreşedinte la Prudential. Oamenii simt „că au lucrat foarte mult, dar că nu văd cu adevărat oportunităţi de a progresa”, adaugă el. Acest lucru se întâmplă în parte deoarece companiile au fost distrase de nevoile mai urgente, ca aceea de a supravieţui pandemiei sau cea de a-şi păstra oamenii în siguranţă. Studiul Prudential a constatat, de asemenea, că 72% dintre persoanele care doresc să-şi găsească un nou loc de muncă sunt îngrijorate de competenţele lor, comparativ cu 46% dintre angajaţi în general. Restricţiile impuse de carantină şi lockdown par să fi împins companiile să adapteze automatizarea şi alte forme de tehnologie inteligentă într-un ritm mai rapid decât s-a anticipat anterior.
Este posibil ca angajaţii să se gândească acum: „Trebuie să rămân mobil deoarece trebuie să-mi păstrez abilităţile proaspete pentru că ceea ce fac astăzi nu mă va pregăti pentru piaţa de mâine”, crede Falzon. Însă el dă vina şi pe o „disociere” de cultura companiei ca urmare a creşterii interesului pentru căutarea unui alt loc de muncă. De-a lungul unui an de muncă la distanţă, mulţi oameni au rămas conectaţi cu colegii cu care trebuie să vorbească zilnic, dar deseori le lipsesc al doilea sau al treilea inel al colegilor de la locul de muncă (sau ceea ce consultanţii organizaţionali numesc „legături libere”), spune Falzon.
Când nu luăm masa de prânz cu colegii sau nu luăm contact în mod regulat cu un grup larg de colegi, „nu mai avem o expunere largă la organizaţie”, explică psihologul, ceea ce îi face pe oameni mai deschişi la propunerile unui vânător de talente decât erau înainte, „pentru că se simt ceva mai puţin ataşaţi emoţional”. De fapt, un studiu recent al Universităţii din Houston a constatat că satisfacţia profesională este mai mult legată de colegi decât de interesul pentru rolul în sine. Atât timp cât angajatul nu urăşte ceea ce face zi de zi, a avea relaţii pozitive cu colegii pare să fie un indicator mai bun al mulţumirii de la locul de muncă.
Cercetătorii de la Microsoft atribuie următorul val de migraţie a angajaţilor nemulţumirii faţă de echipele de conducere şi faptului că acestea au pierdut legătura cu experienţele angajaţilor. Mai exact, angajaţi din Generaţia Z, din generaţia care este cel mai probabil să spună că intenţionează să-şi caute un nou angajator, au declarat că au avut dificultăţi în a se împrieteni cu alţii la muncă, în a introduce idei noi, în a spune şi ei ceva în conversaţiile de la întâlniri şi în a se simţi motivaţi. Alţii caută un echilibru mai bun între viaţa profesională şi viaţa privată; angajaţii, şi în special salariaţii părinţi, au spus că se simt epuizaţi, în timp ce 37% dintre toţi respondenţii la nivel global au spus că angajatorii lor le cereau prea mult într-o perioadă dificilă. Liderii de afaceri, pe de altă parte, s-au dovedit a fi «înfloritori».
Angajaţi din Generaţia Z, din generaţia care este cel mai probabil să spună că intenţionează să-şi caute un nou angajator, au declarat că au avut dificultăţi în a se împrieteni cu alţii la muncă, în a introduce idei noi, în a spune şi ei ceva în conversaţiile de la întâlniri şi în a se simţi motivaţi.
Cu siguranţă, anul trecut, mulţi oameni s-au simţit literalmente înnebuniţi şi gata să facă schimbări şi pe tărâmurile din afara muncii. Dar cum munca este cea care care domină timpul majorităţii oamenilor, valoarea şi cerinţele la locul de muncă capătă o atenţie specială. „Vreau ca fiecare zi să conteze la ceva la locul de muncă sau altfel îmi schimb rolul”, a fost unul din angajamentele enumerate pe LinkedIn de un britanic care, după ce a supravieţuit unui atac de cord, a elaborat un nou set de reguli pentru viaţă şi le-a distribuit online, acestea fiind preluate de multă lume. (Primul său gând când l-a lovit durerea din piept a fost că aceasta s-a nimerit exact când nu trebuie deoarece se suprapunea cu o întâlnire online). Sentimentul acela, că fiecare zi la locul de muncă trebuie să însemne ceva mai mult acum, a acaparat mulţi oameni care nu au văzut încă moartea cu ochii.
Profesorul Klotz îi sfătuieşte pe angajaţii care se gândesc să renunţe la locul de muncă actual să analizeze motivele pentru care doresc să plece şi să se asigure că vor oferi o şansă noului mediu de lucru postpandemic timp de câteva săptămâni înainte de a lua o decizie finală. Ar fi, de asemenea, indicat ca angajatul să se asigure că schimbările pe care le face sau le promite compania vor fi permanente. Un alt sfat: demisia să nu fie înmânată electronic. O întâlnire faţă în faţă între doi oameni poate schimba multe.
Din toamnă, după vacanţa de vară, mulţi vă veţi întreba dacă să vă mai întoarceţi sau nu la birou fizic. Asta dacă firma vă va cere acest lucru.
De partea cealaltă, firmele, angajatorii, şefii se luptă şi ei cu aceeaşi dilemă: dacă să-i aducă pe angajaţi la birou, ca înainte (atenţie, compania este cea care organizează locul de muncă şi decide de unde se lucrează), dacă să introducă modelul hibrid – şi la birou, şi acasă sau să-i lase pe angajaţi acasă pentru a nu se trezi mai târziu că lumea devine nemulţumită şi vrea să plece.
Claudia Sofianu, lider regional la firma de consultanţă EY CESA People Advisory Services, spune că mai mult de jumătate dintre angajaţi ar demisiona după încheierea pandemiei dacă firma nu le oferă flexibilitate. „Oferirea unui program de lucru într-un mediu hibrid este necesară şi incontestabilă de acum înainte.”
Conform studiului EY Work Reimagined Employee Survey, 9 din 10 angajaţi vor să aibă o flexibilitate în alegerea locului de unde muncesc şi a programului de muncă. Angajaţii şi-ar dori să lucreze în regim de telemuncă între 2 şi 3 zile, 22% ar prefera să lucreze integral la birou, iar 33% dintre angajaţi şi-ar dori o săptămână mai scurtă.
Multe firme şi-ar lăsa angajaţii să lucreze de acasă dacă s-au obişnuit cu acest model şi funcţionează, dar ce se întâmplă cu spaţiul care este închiriat, cu chiria plătită lunar, pentru că el zace nefolosit şi banii curg? Companiile ies destul de greu din contractele de închiriere şi de aceea, când văd câte mii de metri pătraţi stau degeaba, lucrurile devin tensionate.
Din toamnă probabil că vor fi companii, multinaţionale care le vor cere angajaţilor să se întoarcă fizic la birou, pentru a justifica închirierea spaţiului.
În America, şefii marilor bănci au decis că angajaţii trebuie să se întoarcă la birou pentru a relua discuţiile faţă în faţă cu clienţii. În joc sunt miliarde, zeci şi sute de miliarde de dolari, iar dezvoltatorii nu pot fi lăsaţi fără chiriaşi. În spate se află împrumuturi foarte mari, iar dacă un dezvoltator nu are chiriaşi şi nu-şi încasează chiria, nu poate să-şi ramburseze datoriile, care se află într-un fel sau altul sub administrarea băncilor de investiţii, care sunt chiriaşi. Aşa că acest circuit, care a fost întrerupt de pandemie, trebuie refăcut.
Companiile de tehnologie din Silicon Valley, beneficiind de foarte multe resurse financiare, tind să-şi lase angajaţii să lucreze de acasă, acesta fiind un model care se potriveşte cu angajaţii lor.
În Europa băncile încearcă un model hibrid – 3 zile la birou, 2 zile de acasă.
În Bucureşti, dacă angajaţii nu se vor întoarce la birou, vor fi zone întregi care vor rămâne pustii – Barbu Văcărescu, Pipera, Carrefour Orhideea etc. Mulţi încă nu realizează ce va însemna pentru toată zona să rămână birourile goale.
Dacă la început companiile îi vor lăsa pe angajaţi să decidă cum vor să lucreze şi de unde, eu cred că la un moment dat se va pune problema din punct de vedere financiar nu a unei companii punctuale, ci a unei întregi zone, ca angajaţii să revină fizic la birou.
Dacă angajaţii lucrează de acasă, mult mai multă lume are de pierdut decât părţile implicate direct – companie şi angajat.
Aşa că, în final, banii vor decide de unde veţi lucra. Şi nu în ultimul rând, dorinţa de a evada din închisoarea casei.
Candidaţii români se aşteaptă să lucreze una – două zile pe săptămână de acasă în următoarele 12 luni, conform unui studiu al companiei de recrutare APT, parte din grupul Prohuman. Faţă de aşteptările angajaţilor, companiile sunt dispuse să le permită o perioadă mai lungă de lucru de acasă. Astfel, circa 35% dintre companiile care au făcut parte din studiu spun că sunt dispuse ca în următoarele 12 luni angajaţii lor să lucreze chiar mai mult patru zile de acasă.
„În alegerea modelului de lucru, cel mai important criteriu de care ţin cont companiile este tipul de activitate pe care îl desfăşoară angajaţii în funcţie de nevoia de business, în timp ce în alegerea unui angajator, cel mai important criteriu de care ţin cont candidaţii rămâne salariul şi beneficiile, secondat de tipul de activitate pe care îl vor desfăşura“, spune Olguţa Toma, marketing coordinator în cadrul APT.
De asemenea, tehnicile de recrutare au suferit modificări odată cu pandemia. În proporţie de aproape 70%, companiile incluse în studiul APT spun că întreg procesul de recrutare se desfăşoară online. Mai mult, 50% dintre candidaţi însă simt nevoia unei întâlniri faţă în faţă înainte de a lua o decizie finală.
„Un alt factor important care modelează piaţa muncii este nevoia de a iniţia acţiuni în vederea adaptării specialiştilor pentru recrutare la distanţă, deoarece există un ecart între gradul de flexibilitate al companiilor în ceea ce priveşte sistemul de muncă de acasă versus percepţia candidaţilor şi pentru că avem şi noul model de muncă de oriunde în care angajaţii pot lucra şi un oraş diferit faţă de cel în care compania are birourile“, adaugă Olguţa Toma.
Indiferent de modelele de lucru şi de recrutare adoptate, trendul în următoarele 12 luni este că munca exclusiv de acasă va pierde teren, conform studiului citat.
Studiul realizat de APT Prohuman a fost realizat în perioada martie – aprilie 2021 şi a avut un eşantion de 81 de angajatori şi 432 de candidaţi. APT Prohuman este o companie cu peste 4.000 de angajaţi în muncă temporară sau în proiecte de outsourcing.
Veniturile principalelor cluburi de fotbal din Europa au suferit un declin de 7,2 miliarde de dolari de-a lungul sezoanelor 2019-20 şi 2020-21, în timp ce micile cluburi au înregistrat o scădere de 1,5 miliarde de euro, a declarat UEFA, corpul administrativ şi de control al fotbalului european, potrivit Financial Times.
Scăderile, deşi au fost compensate printr-o reducere masivă a costurilor, ar putea ajunge, în cel mai rău caz, la 8,1 miliarde de euro pentru marile campionate ale continentului.
Preşedintele UEFA Aleksander Čeferin susţine că fotbalul european se confruntă cu o „nouă realitate financiară” care a lovit din plin veniturile din bilete şi drepturi de televizare, organizaţia urmând să înăsprească regulile care se asigură că echipele vor opera cât mai responsabil din punct de vedere al business-ului.
Deja existentele reguli pentru fair play financiar trebuie „adaptate şi actualizate” cu scopul atingerii „sustenabilităţii financiare”, a declarat Čeferin.
„UEFA şi fotbalul european vor lucra în echipă pentru a înzestra sportul cu un nou set de reguli.”
Noile reglementări se vor concentra asupra salariilor jucătorilor şi sumelor de transferuri, spune Andrea Traverso, director al diviziei de sustenabilitate financiară din cadrul UEFA.
În urma prăbuşirii Super Ligii, iniţiată de 12 dintre cele mai puternice cluburi europene, preşedintele UEFA a făcut apel la „solidaritate” în detrimentul „intereselor persoanele” ale patronilor.
În timp ce fanii şi politicienii au criticat caracterul închis al Super Ligii, de vreme ce echipele fondatoare nu ar fi riscat nimic în cazul unui sezon slab, UEFA a subliniat pericolul pe care l-ar reprezenta competiţia pentru viitorul Champions League, cea mai mare competiţie inter-cluburi din lume.
Criza sanitară a întrerupt brusc anii de creştere ai fotbalului. UEFA estimează că veniturile cluburilor din marile ligi au crescut cu 80% între 2010 şi 2019.
Premier League, cel mai bogat campionat intern la nivel mondial, a declarat că pierderile înregistrate de cluburi ajung la 2 miliarde de euro în ultimele două sezoane.
Gigantul sud-coreean Samsung a obţinut anul trecut afaceri de circa 4,9 mld. lei (1 mld. euro) pe piaţa din România, după o scădere de aproximativ 4% comparativ cu 2019. Pandemia a întrerupt astfel trendul ascendent al businessului, trend ce data încă de la intrarea oficială pe piaţă.
Declinul a survenit, în mod surprinzător, într-o perioadă de creştere pentru piaţa de bunuri de folosinţă îndelungată. Românii au cheltuit anul trecut 3,9 mld. euro pe frigidere, televizoare, produse IT, echipamente de birou sau aspiratoare, piaţa continuând să crească susţinut în pandemie pe fondul faptului că oamenii au stat mai mult acasă şi au investit în propria locuinţă. Banii care în mod normal mergeau către călătorii, ieşiri în oraş sau modă au fost redirecţionaţi – cel puţin parţial – către casă.
Piaţa de bunuri de folosinţă îndelungată a crescut cu 12,5% în pandemie faţă de anul 2019, conform studiului GfK Pulse România. Categorii precum tablete sau laptopuri au crescut chiar mai rapid.
Samsung este activ pe mai multe segmente ale pieţei electro-IT, în frunte cu cel al telefoanelor mobile, având în portofoliu şi tablete şi laptopuri, dar şi televizoare şi electrocasnice.
Deşi gigantul acoperă cele mai multe segmente ale pieţei de electro-IT, segmentul de telefoane mobile este principalul business. Samsung Electronics România, subsidiara locală a gigantul sud-coreean Samsung, a distribuit pe piaţa locală aproximativ 2 milioane de telefoane mobile pe parcursul anului 2020, an atipic din perspectiva pandemiei şi a crizei medicale, reuşind astfel să-şi păstreze cota de piaţă la 50%.
Sud-coreenii au local o echipă de 124 de persoane, cu 15 oameni mai puţin ca în 2019. În ceea ce priveşte profitul net, acesta a urmat acelaşi trend descendent ca şi ceilalţi indicatori, coborând sub pragul de 100 mil. lei (20 mil. euro), cu peste 20% mai mic decât în anul de dinaintea pandemiei.
Activi în piaţa românească de producţie publicitară de peste 15 ani, fondatorii DHM Company, Dan Mateuţ (50 de ani) şi Horia David (43 de ani), au ajuns la o cifră de afaceri de circa 12 milioane de lei (2,44 milioane euro) şi 15 angajaţi.
Dan Mateuţ şi Horia David au pus bazele DHM Printing & Advertising, o agenţie multidisciplinară de producţie publicitară şi creaţie, în urmă cu 15 ani, după o investiţie de câteva mii de lei într-o companie ce realiza site-uri pentru clienţi din Statele Unite. Ulterior au dezvoltat partea de tipărire, pornind de la o nevoie descoperită la locul de muncă anterior.
„Eram oameni de vânzări la una dintre tipografiile mari din Bucureşti, dar am constatat că piaţa avea nevoie şi de altceva pe lângă tipar. Nu puteam aborda clienţii care aveau campanii complexe, ce implicau atât partea de print, cât şi pe cea de produse promoţionale. Sau clienţii care participau la târguri şi expoziţii şi care aveau nevoie de construirea standului, de materiale tipărite şi de promoţionale pe care să le ofere vizitatorilor“, îşi aminteşte Horia David. Însă, adevăratul pas spre antreprenoriat, în sensul că au decis să se concentreze pe afacerea lor, l-au făcut în perioada crizei economice din 2008, perioadă pe care, privind acum retrospectiv, o consideră o lecţie importantă, pe care au aplicat-o şi în această nouă criză.
„Pandemia a însemnat şi pentru noi, ca de altfel pentru majoritatea companiilor din lume, un moment de reset al activităţii. Chiar dacă în portofoliul nostru avem firme din aproape toate domeniile vieţii economice, niciuna dintre ele nu a mai comandat nimic în prima fază a lockdownului. Primele care au avut nevoie de ajutorul nostru au fost firmele din retail. Au urmat firmele din domeniul agricol, care îşi pregăteau campaniile de toamnă şi care aveau nevoie să îşi promoveze produsele şi acţiunile“, punctează Dan Mateuţ. Antreprenorii din spatele DHM cred că online-ul va fi din ce în ce mai prezent în viaţa noastră, mai ales că procesul de digitalizare a început demult în domeniul producţiei publicitare, iar pandemia de Covid-19 l-a accelerat. Totodată, ei afirmă că fără digitalizare nu se poate face un business în această perioadă. „Dacă în urmă cu 20 de ani internetul tocmai începea să decoleze, în ultimii ani cheltuielile publicitare în online au explodat şi tendinţa se va menţine în viitor.”
Horia David, cofondator DHM Company:„Publicitatea online a crescut exponenţial şi va mai creşte în următoarea perioadă. Este cea mai dinamică, având cea mai mare oportunitate de creştere. În cazul obiectelor promoţionale, direcţia este aceea a folosirii în campanii a produselor ce pot fi asociate şi conceptului de work from home.”
În 2019, valoarea pieţei de publicitate online din România a fost de aproximativ 80 de milioane de euro, conform studiului ROADS 2020, realizat de IAB România şi PwC. Studiul mai arată că în ultimii patru ani, acest segment a avut o medie de creştere de circa 30%, potrivit reprezentaţilor firmei DHM. „Există o regulă generală în industria publicitară, conform căreia cheltuielile alocate promovării sunt strâns corelate cu creşterea sau cu scăderea PIB-ului şi influenţate de încrederea pe care firmele o au în mediul social, astfel încât pandemia a condus la o scădere imediată şi în ceea ce priveşte industria publicitară. Iar compania noastră a fost direct afectată. Deşi sunt semnale că piaţa de print o să scadă mult, antreprenorii consideră că promovarea pe această cale nu va dispărea. Cel puţin, nu în următorii ani. Cu alte cuvinte, proiectele în acest domeniu”, susţine Dan Mateuţ.
Cei doi antreprenori, încurajaţi de creşterea exponenţială a vânzărilor online, vor să facă noi angajări, pentru că sunt de părere că producţia publicitară îşi va modifica direcţia. „Publicitatea online a crescut exponenţial şi va mai creşte în următoarea perioadă. Este cea mai dinamică, având cea mai mare oportunitate de creştere. În cazul obiectelor promoţionale, direcţia este aceea a folosirii în campanii a produselor ce pot fi asociate şi conceptului de work from home“, mai spune Horia David. Fondatorii companiei speră că anul 2021 va fi unul de recalibrare a businessului pentru ei, în ceea ce priveşte cifra de afaceri, care a scăzut uşor anul trecut din cauza pandemiei. Ei nu au înaintat cifre, dar în anul 2019 veniturile nete au fost de peste 12 milioane de lei. „Deşi anul 2020 a fost un an greu nu doar pentru firmele din domeniul nostru, ci pentru întreaga economie în ansamblul ei, noi ne-am păstrat numărul de angajaţi, iar de la începutul acestui an suntem într-un plin proces de recrutare în aproape toate departamentele şi de retehnologizare. Ne-am mărit echipa de vânzări şi am făcut investiţii în echipamente pentru asigurarea capacităţilor necesare creşterii vânzărilor ”, completează Horia David.
Fondatorii companiei speră ca evenimentele şi târgurile să îşi reia calendarul obişnuit. Campionatul European de Fotbal, festivalurile care anul trecut nu s-au mai desfăşurat, târgurile şi conferinţele care şi-au închis porţile din cauza pandemiei sunt evenimente pe care Dan Mateuţ şi Horia David le ţintesc în acest an pe care ei îl consideră de revenire. Cei doi consideră că economia va avea o variaţie care va depinde de progresul campaniei de vaccinare şi de restricţiile sanitare şi cred că anul acesta va fi unul de creştere economică, mai temperată în primul semestru şi mai susţinută în cel de-al doilea. „Însă, despre o revenire putem discuta abia în anul 2022. Că această revenire economică va fi în V sau W, este greu de anticipat. Măsurile care se vor lua la nivel naţional vor fi foarte importante. Însă evoluţia pandemiei la nivel global, având în vedere interdependenţa economiilor, va fi una dintre necunoscute, care îşi va pune ea amprenta asupra tipului de revenire”, este de părere, pe de altă parte, Dan Mateuţ.
Dan Mateuţ, cofondator DHM Company:„Există o regulă generală în industria publicitară, conform căreia cheltuielile alocate promovării sunt strâns corelate cu creşterea sau cu scăderea PIB-ului şi influenţate de încrederea pe care firmele o au în mediul social, astfel încât pandemia a condus la o scădere imediată şi în ceea ce priveşte industria publicitară. Iar compania noastră a fost direct afectată. Deşi sunt semnale că piaţa de print o să scadă mult, antreprenorii consideră că promovarea pe această cale nu va dispărea. Cel puţin, nu în următorii ani.”
Producătorul local de pavaje premium destinate sectorului rezidenţial Star Stone, inclus anul acesta de Financial Times în Top 1.000 cele mai performante companii europene estimează, pentru 2021, o creştere de aproximativ 40% a vânzărilor, spun reprezentanţii businessului într-un comunicat. Avansul va fi susţinut de creşterea organică a pieţei – industria construcţiilor având anul trecut cea mai bună evoluţie an la an din ultimul deceniu – , de dezvoltarea companiei, de diversificarea portofoliului de produse, concomitent cu implementarea unui nou soft ERP, dar şi de asumarea unui sistem de consolidare şi de creştere accelerată a afacerii.
În 2020, compania a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 4,4 milioane de euro, în creştere cu peste 10% faţă de anul anterior. Pentru anul în curs, reprezentanţii businessului au bugetate investiţii de 3 milioane de euro pentru extinderea pe plan local, dar şi în Europa.
„Până la jumătatea anului, vom finaliza instalarea unei noi linii de producţie, crescând astfel capacitatea totală de producţie, lucru care ne va da posibilitatea să lansăm noi tipuri de produse destinate segmentului rezidenţial. Totodată, mare parte dintre produsele noastre consacrate vor beneficia de îmbunătăţirea aspectului şi, printr-o metodă inovatoare, vor beneficia de un sistem de montaj care va uşura munca montatorilor şi va reduce posibilitatea montajului incorect, toate acestea asigurând o calitate net superioară produselor anterioare”, spune Cristian Pop, director general Star Stone.
Compania va continua dezvoltarea şi extinderea reţelei de distribuţie din România care, în momentul de faţă, număra aproximativ 300 de distribuitori şi reţelele DIY Dedeman şi Hornbach.
Prezentă pe piaţa din România încă din 2008, compania a intrat în 2019 şi pe piaţa din Ungaria, iar în 2020 şi în Belgia. În ceea ce priveşte piaţa externă, businessul urmăreşte pentru anul în curs consolidarea şi dezvoltarea reţelei de distribuţie din Ungaria şi extinderea pe alte trei pieţe, punând bazele reţelei de distribuţie în Austria, Slovacia şi Cehia.
Cifra de afaceri a Automobile Dacia a scăzut în 2020 cu 27% faţă de 2019 la 3,783 miliarde de euro, potrivit datelor financiare ale celei mai mari companii din România. Dacă în 2018 ajungea la un maxim istoric de 5,3 miliarde de euro, anul trecut din cauza opririlor de producţie pe fondul pandemiei, a pierdut un sfert din business, ajungând la un nivel între valorile dintre anii 2012 şi 2013.
Profitul net al companiei a scăzut cu 56% în 2020 la 62 mil. euro din cauza măsurilor impuse de pandemie, iar numărul angajaţilor s-a redus cu 7,2% la 13.685 de salariaţi, revenind după patru ani sub pragul de 14.000 de angajaţi.
La Mioveni au fost produse în 2020 260.000 de autoturisme, în scădere cu 26% faţă de anul anterior, pauza de producţie din cauza lockdownului din primăvară punându-şi amprenta puternic asupra rezultatelor Dacia. Cel mai lovit model a fost Logan MCV, cu un declin de 50%, în condiţiile în care acesta a şi fost scos din producţie în octombrie, odată cu trecerea la cea de-a treia generaţie a modelelor Logan şi Sandero. Ponderea Duster a scăzut de la 75 la 70% în 2020, cu 183.300 de unităţi, volum cu 30% mai mic decât cel din 2019.
Cifra de afaceri a industriei auto locale a scăzut cu 15% în 2020, de la peste 30 de miliarde de euro în 2019 la circa 25 mld. euro anul acesta, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).
Scăderea vine în condiţiile în care în primăvară atât uzina Dacia, cât şi cea a Ford au oprit producţia timp de circa şapte săptămâni, iar aceasta a fost ulterior reluată în trepte. Producătorii de componente au fost şi mai puternic loviţi, în condiţiile în care cei mai mulţi livrează cea mai mare parte a produselor la export. În Vest cele mai multe uzine au fost mai puternic afectate de pandemie, în condiţiile în care pieţele auto occidentale au scăzut din cauza închiderii showroomurilor ca parte a măsurilor adoptate pentru a reduce riscul extinderii pandemiei.
Scăderea din acest an vine după un 2019 în care businessul întregii industrii urca cu 5%, la peste 30 mil. euro, an în care deja cei de la Ford veneau cu Puma, al doilea SUV produs la Craiova, iar la Dacia francezii deja pregăteau cea de-a treia generaţie a Logan şi Sandero.
De partea cealaltă, producătorii de componente, precum Continental, Bosch şi alţii au fost influenţaţi de scăderea cererii din Vest, în condiţiile în care piaţa europeană a scăzut cu aproape 30% în 2020.
În cazul Dacia, luna noiembrie a adus şi finalul ciclului de viaţă pentru Logan MCV, acesta ieşind din producţie, alături de modelele Sandero, Sandero Stepway şi Logan din cea de-a doua generaţie, în timp ce la uzină au intrat doar Sandero Stepway şi Logan din cea de-a treia generaţie.