BusinessMagazin

Tag: Media

  • ProSport reintra in portofoliul MediaPro

    Tranzactia include transferul titlului, a tuturor marcilor adiacente, precum si a tuturor domeniilor online. Echipa editoriala, precum si angajatii care asigura coordonarea concursurilor specifice vor fi transferati catre Publimedia. Conform contractului de vanzare-cumparare, termenii si conditiile stipulate in contractele de munca ale personalului transferat nu vor fi modificate de catre noul proprietar pentru o perioada de cel putin sase luni.

    Transferul in noul sediu se va efectua la mijlocul lunii ianuarie. Pana atunci, toate activitatile de publishing legate de ProSport vor fi asigurate de catre Ringier Romania, ca si pana acum.

    "Pentru noi aceasta achizitie inseamna readucerea brandului ProSport acolo unde ii este locul si un nou inceput. Initial va fi o investitie care merita si un pas inainte in termeni de cota de piata. Pe termen mediu va fi un business de succes ,” spune directorul general al PubliMedia, Cosmina Noaghea

    Conducerea echipei editoriale nu va fi transferata catre Publimedia. Dorin Chiotea (redactorul-sef) va continua sa lucreze in cadrul Ringier Romania, iar atributiile de conducere editoriala ale lui Cristian Topescu inceteaza odata cu vanzarea titlului.

    "Anul 2007 a fost unul de consolidare pentru Ringier Romania. In 2008, vom implementa o serie de proiecte majore cu impact pozitiv asupra sustenabilitatii si dezvoltarii afacerii," a spus la randul sau directorul general al Ringier Romania, Alexander Theobald.

    Noul redactor-sef al publicatiei va fi Dan Filoti, actualul redactor-sef adjunct. El isi va prelua responsabilitatile in prima zi dupa transferul efectiv din luna ianuarie.

  • La masa negocierilor cu Gica Popescu

    In prima editie a emisiunii Business Magazin, Olivia Steer a filmat, editat si montat trei reportaje-model pentru orice roman, mai ales ca targetul emisiunii este destul de larg, de la businessmeni, la oameni obisnuiti datorita limbajului extrem de accesibil si montajului viu.

    "In premiera jurnalistica, il vedeti la cirma propriei afaceri pe Gica Popescu, fostul mare international roman, care s-a lasat cu totul acaparat de afacerile de real estate pe care le desfasoara. Il veti surprinde pe fosta mare glorie a fotbalului romanesc in mijlocul unei tranzactii de anvergura, privind un teren de citeva zeci de mii de metri patrati. Aveti loc rezervat la masa negocierilor, alaturi de Gica Popescu, pentru a afla care e cheia succesului sau in afaceri. Nu ratati noutatile despre proiectele in desfasurare si planurile sale care includ, cu putin noroc, un nou viitor in fotbal!”, povesteste realizatoarea emisiunii “Business Magazin”.

    In “Business Magazin”, telespectatorii Pro Tv vor vedea si ca Ionut Olteanu si-a construit un viitor frumos. E vorba despre o afacere cu flori, pornita acum citiva ani de la zero, cu 4 milioane de lei, ajungind acum sa aiba cea mai mare cota de piata din Romania.

    Indata ce lectia numarul 1 "Cum se fac banii" a fost asimilata, telespectatorii Pro Tv sunt invitati sa aprofundeze lectia numarul 2, despre cum se cheltuiesc ei: “Si vorbim despre cum se cheltuiesc ei pe terenul de golf, alaturi de jucatori pasionati, ca fostul tenisman, Florin Segarceanu, azi important investitor in real estate", a declarat Olivia.

  • La un click de votul lor

    Buna ziua. Sunt Traian Basescu, presedintele Romaniei. Te chem sa facem curatenie! Am ales acest mod de a-ti vorbi pentru ca vreau sa afli direct de la mine de ce este nevoie de un referendum pentru votul uninominal“ – este mesajul pe care il aude cine suna la hotline-ul la care raspunde vocea inregistrata a presedintelui. Basescu a recurs la aceasta metoda dupa ce s-a declarat nemultumit de mediatizarea referendumului la radioul si televiziunea publice. Nu e singura data cand presedintele incearca sa comunice prin metode alternative. La alegerile prezidentiale din 2004 si-a lansat un site propriu, www.basescu.ro, actualizat acum cu ocazia referendumului pentru votul uninominal. Potrivit datelor Trafic.ro, in primele 24 de ore dupa innoirea site-ului (pe 13 noiembrie), acesta fusese accesat de aproximativ 3.000 de vizitatori, jumatate din numarul de vizitatori pe care ii are zilnic Zoso, cel mai cunoscut blogger roman.

    Dan Andronic, directorul Multimedia Political Communication, companie de marketing politic care are drept client PNL, considera ca in momentul de fata campaniile electorale nu mai pot fi desfasurate doar in mediile clasice. „Acest lucru se vede si in Romania, unde din ce in ce mai multi folosesc aproape zilnic internetul. Daca nu esti prezent activ pe internet, daca nu punctezi si aici, atunci sansele de reusita scad.“ Andronic apreciaza ca o intreaga campanie electorala online poate costa in jur de 50.000 de euro. In comparatie, un val de un milion de afise electorale costa 30.000 de euro. Dan Sultanescu, director al Institului PRO, spune ca o campanie pe internet este mult mai ieftina datorita costurilor de productie mai mici. „Se pot face doua tipuri de campanii: una de tip comercial, prin cumpararea de spatiu publicitar, sau una de tip PR. Insa ceea ce conteaza foarte mult intr-o campanie online este creativitatea si, mai ales, adaptarea mesajului la public.“

    In afara de costurile reduse, mediul online ofera si alte avantaje: rapiditatea si flexibilitatea, interactiunea cu electoratul si libertatea de a transmite fara distorsiuni mesajul de campanie. „Nu mai exista «gatekeeper» ca in cazul presei scrise sau al televiziunilor, ceea ce se traduce prin faptul ca mesajul candidatului, al partidului este prezentat fara distorsiunile inerente presei clasice“, spune Andronic. Cu toate acestea, mediile clasice precum presa scrisa si televiziunea raman principalele canale de comunicare intr-o campanie. „Motivul este simplu: in presa scrisa si la televiziune ai siguranta ca mesajul tau va ajunge la zeci de mii sau sute de mii de votanti. Un talk-show politic important poate aduce in fata televizorului sute de mii de votanti.“

    GMP Advertising, agentia care s-a ocupat de campania din 2004 a lui Traian Basescu, se ocupa si acum de strategia, creatia si implementarea campaniei pentru PD. In cazul PLD, strategia a revenit echipei de campanie, iar de creatie se ocupa agentia AdHoc Advertising. PSD a apelat la o agentie din Marea Britanie, lucrand cu biroul din Londra al firmei Penn, Schoen & Berland Associates, iar PNL lucreaza pentru partea de strategie cu Multimedia Political Communication si pentru partea de creatie cu Brightness.
    Bugetul de campanie pentru europarlamentare al PNL este de un milion de euro. Jumatate din bani este alocat pentru presa scrisa, iar cealalta jumatate pentru flyere, bannere, pliante si internet. Si PD a alocat tot in jur de un milion de euro pentru campaniile din aceasta perioada; dupa cum preciza in octombrie Vasile Blaga, secretarul general al partidului, banii se vor aloca mai mult pentru afisajul exterior, care este mai ieftin, si mai putin pentru reclama in ziare. La inceputul perioadei de campanie, UDMR a precizat ca nu va angaja nicio firma de publicitate. Campania UDMR este concentrata in Ardeal si Bucuresti, unde au fost tiparite afise cu sloganul „Impreuna in Europa“, concepute la partid.

    Partidul Initiativa Nationala isi promoveaza candidatii prin TV si prin intalniri cu alegatorii. „Vrem sa aratam oamenilor ca in acest partid nu sunt numai doua persoane. In toata campania ar fi trebuit sa investim in jur de 400.000-450.000 de euro, dar nu avem decat 100.000-150.000 de euro pe care ii investim in materiale publicitare si evenimente“, spune Cozmin Gusa, presedintele partidului.

    Cat despre prezenta in mediul online, Gusa precizeaza ca aceasta se limiteaza la site-ul petitiionline.ro, unde ei posteaza diverse propuneri legislative si nemultumiri la adresa actualei guvernari: „Daca o campanie este reusita, primim in jur de cateva mii de mesaje in doua-trei zile“.

    Internetul este solutia pentru a ajunge la un electorat mai tanar si mai educat, dar si pentru a imprima o perceptie de dinamism al campaniei. „In mediul digital trebuie sa fii succint si sa scoti esentialul in fata in cateva secunde, pentru ca electoratul este format din oameni care nu au timp. Mesajul transmis trebuie sa fie atractiv. Este foarte diferit de o campanie clasica, in care poti transmite mult mai multe idei“, este de parere Dan Motreanu, secretarul general al PNL.

    In afara de site-urile partidelor, revitalizate cu ocazia campaniilor, foarte multi politicieni si-au crescut prezenta in mediul digital prin bloguri. Daca bloggerii PSD se lansasera pe acest teren cu mult inainte de campanie (Mircea Geoana, Adrian Nastase, Gabriela Cretu sau Ioan Mircea Pascu), liberalii si-au facut bloguri anume cu ocazia campaniei – e vorba de Renate Weber si de colega ei de partid Adina Valean, care are in afara de blog si un canal propriu pe YouTube, fiind primul candidat roman la europarlamentare care a postat acolo un clip electoral. Dan Motreanu spune ca partidul „nu are legatura cu transmiterea anumitor mesaje“, candidatii avand libertate de expresie deplina. Ultimul lansat in blogosfera politica este fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu. „La inceput am avut chiar niste retineri si chiar am fost criticat cand am spus ca blogul este un fel de mahala in scris, dar am vazut ca a luat o dezvoltare interesanta si aduce ceva in plus fata de ceea ce ofera presa scrisa, un punct de vedere mai degajat, mai spontan“, afirma Iliescu in ziua cand si-a lansat blogul.

    Directorul Institutului PRO considera ca tendinta partidelor de a-si lansa site-uri cu bloguri este putin exagerata, avand in vedere ca rata de penetrare a internetului in Romania abia se apropie de 25% si, chiar daca numarul utilizatorilor a depasit pragul de cinci milioane, procentul ramane cel mai scazut din UE. „Din punctul meu de vedere e o moda de a-ti face blog. Daca iti adaptezi foarte bine mesajul poti avea succes, insa daca nu faci acest lucru, electoratul isi va da seama ca nu este decat ceva artificial“, spune Sultanescu. In ceea ce priveste mesajele politicienilor de pe bloguri, directorul Institului PRO afirma ca o surpriza placuta este Adrian Nastase, iar una mai putin placuta este absenta mesajelor presedintelui Basescu de pe site-ul sau in perioadele dintre campanii.

    O alta modalitate de promovare a eurocandidatilor este site-ul online alegeri.tv, realizat de compania de software Zitec. Alexandru Lapusan, directorul general al Zitec, spune ca se simtea lipsa unui canal de informare online impartial, deschis catre toti candidatii inscrisi in cursele electorale, inclusiv pentru cei fara bugete electorale mari. „In afara de cativa dintre politicieni, majoritatea nu numai ca nu au campanii online, dar nici macar nu au un site propriu. Noi le oferim posibilitatea sa-si prezinte gratuit oferta electorala“, adauga Lapusan. Momentan, proiectul este finantat in intregime de compania Zitec, iar toate serviciile site-ului sunt acum gratuite pentru politicieni. Pe viitor insa, site-ul va oferi si servicii platite pentru politicieni, pentru a-i ajuta sa se prezinte in fata electoratului. Directorul Zitec spera ca investitia de 10.000 de euro de pana acum sa fie recuperata la urmatoarele alegeri parlamentare, atat din serviciile oferite politicienilor, cat si din valorificarea spatiilor publicitare. „Avem deja solicitari (unele concretizate) de vanzare a spatiului publicitar, insa ele nu sunt inca o alternativa viabila pentru o recuperare a investitiei pe termen scurt. La sase saptamani de la lansare, pentru toata luna noiembrie estimam peste 20.000 vizitatori unici si peste 500.000 de afisari.“

    Politician vs. Apa minerala

     

  • Politician vs. Apa minerala

    Atunci cand vine vorba de promovare, strategiile folosite pentru un politician nu difera foarte mult de cele folosite in cazul oricarui alt produs. Dan Andronic crede insa ca miza si unicitatea votului fac diferenta intre cele doua.

    MIZA CAMPANIEI ELECTORALE o depaseste pe cea a unei campanii de comunicare pentru o institutie (fie ea de stat sau privata) sau pentru un produs. Inclusiv la nivel de perceptie, intr-o campanie electorala alegatorii stiu ca in joc e viitorul lor. Indiferent cu cine voteaza sau daca nu voteaza, electoratul raspunde la mesajele emitatorului. Chiar si lipsa de la urne este tot un raspuns, care arata neincrederea fata de politicieni sau o dezaprobare a modului in care au facut campanie.

    UNICITATEA VOTULUI. In cazul unei campanii comerciale, cetateanul poate cumpara apa minerala produsa de compania A, dar si de compania B. „De la compania A cumpara apa plata cu lamaie, de la compania B cumpara apa carbogazoasa. Cele doua decizii nu intra in conflict. In cazul campaniei electorale, cetateanul are un singur vot. De aici si duritatea si atacurile specifice campaniilor electorale“, spune Andronic. Candidatii stiu ca votantul nu poate sa faca o alegere multipla si multi dintre ei apeleaza la asa-zisele strategii „murdare“, atacandu-si competitorii, in incercarea de a imparti scena politica in „baietii buni si baietii rai“.

  • Dati cat va lasa inima

    In urma cu o luna, formatia Radiohead a luat o decizie insolita pentru industria muzicala – a scos la vanzare pe internet albumul „In Rainbows“ fara a stabili un pret exact pentru melodii, lasand la latitudinea fanilor cat sa plateasca pentru ele. Pentru a putea vinde melodiile exclusiv pe internet, pe site-ul oficial, formatia a renuntat la contractul cu casa de inregistrari EMI. Efectul? Pana acum, cei ce au luat albumul de pe site-ul Radiohead au platit in medie 5,5 euro pentru intreg albumul, insa mai mult de jumatate dintre cei 1,2 milioane de cumparatori din primele doua zile l-au descarcat gratuit.

    Miscarea Radiohead, e drept, a inspirat si a atras reactii din partea intregii industrii. Numarul cantaretilor care au ales sa se promoveze singuri, fara a mai apela la case de productie, s-a inmultit in ultimele saptamani, de la Madonna si pana la Nine Inch Nails sau The Charlatans. O asemenea strategie de marketing, au spus unii, ar putea redefini modul prin care va fi distribuita muzica in toata lumea. Mai clar, pe masura ce tot mai multi prefera sa descarce muzica de pe internet, legal sau nu, veniturile din vanzarile de melodii scad, insa castigurile vin din produse care au legatura cu albumele muzicale, cum ar fi concertele si materialele promotionale de genul tricourilor. Prin urmare, muzica trebuie sa ajunga la consumatori intr-un timp cat mai scurt de la momentul cand se anunta lansarea, pentru a mentine interesul publicului. Exact ceea ce au provocat deci piratii in ultimii ani, cand au plasat pe internet albume cu mult inainte de lansarea lor oficiala, determinand astfel multi interpreti sa-si devanseze lansarea productiilor pe piata.

    „Inainte era destul de simplu. Melodiile de pe album ajungeau la radio, cantaretul era intervievat de revista Rolling Stone, aparea la emisiunea TV Saturday Night Live si era cunoscut“, spune Bruce Flohr, executiv in cadrul Red Light Management, care il reprezinta pe Dave Matthews si trupa sa. „Acum, iti publici videoclipul pe YouTube, iti «aranjezi» profilul pe MySpace si Facebook, faci un turneu si la final, ai o sansa sa ai un album de succes.“

    In locul contractului cu casa de productie cu care a lucrat pana acum – Warner Music, Madonna a semnat recent unul in valoare de aproape 83 de milioane de euro cu Live Nation, un promotor de concerte. Cantareata va trebui sa inregistreze in mai putin de 10 ani, perioada pentru care a fost semnat contractul, trei albume pe care Live Nation le va promova, atat online cat si offline, prin concerte.

    Trupa Nine Inch Nails a renuntat la casa de productie, pentru a fi „mai aproape de public“ si pentru a se promova „asa cum credem de cuviinta, intr-o industrie a muzicii care a inceput sa se schimbe radical“, dupa cum spune Trent Reznor, liderul grupului. Reznor a devenit un erou al celor ce descarca ilegal melodii de pe internet: el a ridiculizat in timpul unui concert preturile ridicate ale CD-urilor si le-a spus celor prezenti ca este mai bine sa fure melodiile de pe internet, pentru ca muzica este gratuita.

    Un alt adept al strategiei de marketing „decideti voi cat costa“ este Cliff Richard, vedeta pop lansata in anii ’50. Doritorii vor putea descarca de pe internet cel mai recent album al sau, „Love… The Album“, ce urmeaza sa fie lansat la 12 noiembrie. Aici strategia e un pic diferita, pretul urmand sa coboare de la pragul initial „teoretic“, de 11,5 euro, pe masura ce tot mai multi vor cumpara albumul, iar cumparatorii nu vor fi buni de plata decat de la data lansarii, cand se va stabili pretul final, „real“.

    Exista insa si cazuri cum este cel al britanicilor de la The Charlatans, care au anuntat recent ca urmatorul lor album va fi oferit gratis pe Internet. „Putini mai cumpara CD-uri cu muzica in ziua de azi, din moment ce pot descarca melodiile gratis si ilegal de pe internet“, spune Alan McGee, managerul formatiei. „Si atunci de ce sa nu dam muzica gratuit?“ Exemplul a fost urmat si de formatia Travka, printre primele din Romania care au hotarat sa-si publice pe internet ultimul album, „Vreau sa simt Praga“, pe site-ul Radio Lynx.

    Faptul ca vanzarile de muzica au scazut foarte mult in ultimii ani din cauza pirateriei nu este nicio noutate. Numai ca decizia Radiohead si a celorlalti vine sa abordeze abia acum aceste probleme pe care industria s-a tot straduit sa le rezolve luptandu-se in justitie cu piratii sau instituind ingradiri tehnice pentru cei ce copiaza ilegal fisierele cu muzica. „La urma urmei, noi, artistii, ne dedicam vietile ca sa producem cat mai bine muzica, asa ca mi-ar placea ca publicul sa-i sustina pe artisti. Dar ar trebui sa fiu furios pe un public care vrea asa de mult sa asculte muzica incat se duc pe internet ca s-o ia cu doua saptamani inainte de lansarea oficiala?“, comenteaza Reznor.

    Altii nici macar nu cred ca pirateria este cea mai mare problema a acestei industrii. „Casele de inregistrari adopta un model de business ineficient, din care exclud aproape cu desavarsire internetul, ignorand nevoile pietei. Asa ca vanzarile de muzica scad si vor continua sa scada“, spune Mike Goodman, analist al Yankee Group. Altfel spus, modelul de business in industria muzicii a ramas aproximativ acelasi inca din anii ’90, cand vanzarile caselor de discuri aveau cresteri astronomice pentru ca toata lumea isi inlocuia casetele audio si discurile de vinil cu CD-uri. De atunci insa, in ecuatie a intrat internetul, iar odata cu el pirateria, care aduce caselor de inregistrari din toata lumea pierderi anuale de 2,9 miliarde de euro, conform Recording Industry Association of America (RIAA).

    „Oricum, si daca ar fi eliminata complet pirateria incepand de maine, in 2008 tot vor fi pierderi de aproape 700 de milioane de euro“, continua Goodman, care crede ca daca lucrurile nu se schimba, casele de discuri asa cum sunt astazi nu vor mai exista peste 5-10 ani, iar muzica va fi disponibila numai online. O asemenea perspectiva a scandalizat companiile, intrucat casele de inregistrari au avut de-a lungul timpului un rol extrem de important in succesul cantaretilor, mai ales pentru ca finantau productia de CD-uri si promovarea artistului inainte ca acesta sa incaseze vreun ban din muzica sa. Daca ar fi pornit de la bun inceput pe internet, fara a avea in spate o casa de productie care sa-i promoveze, multi dintre artistii de astazi nu ar fi ajuns atat de faimosi. „Niciun artist din industria muzicii nu este chiar atat de faimos pe cat se crede. Au in spate ani de investitii din partea unei case de discuri care are grija in permanenta sa atraga fani, pentru ca in realitate, cei cu adevarat impatimiti de muzica si dispusi sa dea bani pe ea sunt putini“, este de parere James McQuivet, analist in cadrul Forrester Research.

    Criticii caselor de discuri (sau optimistii privind viitorul industriei) aduc in discutie exemple ca acela al lui Esmee Denters, o tanara de 18 ani din Olanda, care in urma cu un mai bine de un an publica pe Internet, mai exact pe YouTube, primul clip video cu ea cantand o melodie. Clipul ei a facut inconjurul lunii, iar ea a fost remarcata de artisti precum Justin Timberlake, Kelly Rowland sau Natasha Bedingfield. Acum, tot pe YouTube, canta live melodii in duet cu o parte dintre ei si este cantareata care a deschis anul acesta sase dintre concertele lui Timberlake. Probabil ca la asa ceva se refera Rolf Schmidt-Holtz, CEO al companiei Sony BMG, cand declara pentru Financial Times ca „trebuie sa devenim un cultivator de talente in loc de un vanzator de CD-uri“. Numai ca si pentru casele de discuri, ideea e deocamdata la fel de vaga pe cat este, pentru cei ce-si dau gratis muzica pe internet, propriul lor viitor financiar.

  • Publicitari de import

    Cand publicitatea romaneasca era mica, strainii au venit in Romania sa ne ajute sa crestem. Intre timp insa am ajuns la etapa adolescentei si multi dintre expatii care erau in Romania in anii ’90 au plecat. Dar au venit altii pentru care piata romaneasca in crestere ofera oportunitati profesionale extraordinare. Si chiar si financiare, pentru ca de cele mai multe ori expatii sunt mai bine platiti decat romanii care ocupa functii similare.

    In agentiile de publicitate din Romania lucreaza in momentul de fata americani, britanici, italieni, nemti, francezi, sarbi, polonezi, canadieni sau brazilieni. In anii ’90 in industria locala erau foarte multi englezi si americani care, de fapt, i-au si invatat pe romani ce inseamna publicitate, dupa cum spune Liviu David, Creative Director al Next Advertising. Acum numarul expatilor este mult mai mic, iar majoritatea lucreaza in creatie si consultanta. "Pot veni persoane din orice colt al lumii, insa odata ajunse aici, se indragostesc iremediabil de Romania”, spune Radu Florescu, Managing Director la Saatchi&Saatchi.
    La Friends Advertising, Bojan Spasic este un caz un pic mai altfel. Acesta nu a fost angajat de Sorin Tranca (al doilea Managing Partner al agentiei), ci a fondat impreuna cu el o agentie de publicitate care era pe atunci 100% romaneasca. “Bojan nu era pentru mine un strain, in orice caz nu era un strain decat de diacritice. Ne-am inteles bine de la inceput, pe meserie, ca art-copy. Ne-am vazut, ne-am placut, ne-am luat”, isi aminteste Tranca. Pe atunci insa, tot Tranca mai spune ca “publicitatea nu era un balon de sapun fara continut cum e acum. Atunci stiai cumva de la inceput in ce te bagi, nu visai cai verzi pe pereti si Cannes si spoturi la Nike din prima”.
    In principal, motivele pentru care directorii unor agentii de publicitate romanesti prefera sa angajeze un expat sunt legate de calitatea muncii acestora. Unii au dorit o ridicare a stachetei, asa cum s-a intamplat in cazul GMP Advertising. “Avem nevoie sa ne raportam la cele mai inalte standarde, nu doar la noi insine. Noi, romanii, suntem inca adolescenti in ale comunicarii”, spune Felix Tataru, General Manager al GMP.
    Pentru Radu Florescu tot profesionalismul a fost cel care a contat cel mai mult. “Nu imi place sa spun ca am angajat un strain, am angajat un expert in domeniu, de care aveam mare nevoie. Eu nu ma uit la pasapoarte, ci la calitate si la profesionalism”, declara el.
    Pe lista calitatilor pe care le au expatii se mai adauga spiritul antreprenorial, profilul personajului, atitudinea si obiectivele sale personale, dupa cum precizeaza Radu Miu, General Manager al Mercury 360. ”Romania este o tara solicitanta si cred ca e nevoie de putin spirit de aventura, obiective clare si determinare pentru a veni aici si a face diferenta intr-o agentie, si, in general, pe piata”, mai spune acesta.
    Cat de important este background-ul cultural in procesul de adaptare al strainilor la piata romaneasca? Dupa cum spun directorii romani de agentii, acest aspect are o importanta relativa. Felix Tataru este unul dintre cei care cred ca valorile si cunostintele acumulate in tara natala au o importanta majora, declarand ca stie cazuri in care unii creativi au renuntat si au plecat din Romania dupa cateva luni.
    Si Sorin Tranca considera ca trebuie sa existe o compatibilitate culturala. “Conteaza destul de mult, in ultima instanta, am vazut creativi destul de buni veniti in Romania care nu s-au putut adapta. Cred ca eventualele probleme vin din doua directii: munca de creatie in Romania cere foarte multa viteza – fiindca n-am vazut inca un client care sa nu se grabeasca – iar mai apoi e vorba de contextul al multor agentii, unde un creativ de import e privit de multe ori cu reticenta unui

  • Un pas inainte

    In ultimul an, Adrian Sarbu, seful PRO TV, a coordonat direct operatiunile CME din Cehia, Romania si Slovacia, care au adus, conform rezultatelor pe 2006, 70% din cifra de afaceri a grupului si 85% din castigul operational. CME, care detine mai multe statii de televiziune in Europa Centrala si de Est – Cehia, Romania, Slovacia, Slovenia, Croatia si Ucraina -, a avut anul trecut venituri totale de 603 milioane de dolari si un profit operational de 218 milioane de dolari.

    Adrian Sarbu spune ca a acceptat aceasta functie fiind fundamental legat de CME, atat ca manager, cat si ca partener. „In 1994, Ronald Lauder (omul de afaceri care controleaza CME) a fost singurul care mi-a intins mana si asa am putut relansa PRO TV. Anul trecut, cand CME a avut nevoie de mine, de experienta si de timpul meu pentru a aduce operatiunile din Cehia si Slovacia la nivelul PRO TV, am fost de acord sa preiau aceasta responsabilitate. De asemenea, acceptarea noii functii este in primul rand o obligatie morala fata de partenerii mei“, a mentionat Sarbu.

    In calitate de COO al grupului, Adrian Sarbu va incerca sa faca pentru alte statii ale CME ceea ce a facut pentru PRO TV si, in ultimii ani, pentru cele din Cehia si Slovacia, urmand sa se ocupe si de „viitoarele operatiuni pe care grupul le va include in portofoliu“. De altfel, unul dintre motivele promovarii sale este succesul modelului de business al PRO TV, care va fi extins si in celelalte tari in care CME are operatiuni.

    Sarbu va ramane in continuare directorul general si presedintele consiliului de administratie al PRO TV, iar la conducerea operatiunilor din Romania va fi numit ca director executiv Costi Mocanu, care pana acum a ocupat functia de director executiv al statiei Sport.ro. Mocanu lucreaza in PRO TV din 1993, pe cand statia se numea Canal 31. Pana in prezent a fost reporter, comentator sportiv, prezentator, redactor-sef al Departamentului de Sport si director executiv al canalului Sport.ro.

    De altfel, CME si actualul director general (CEO) al companiei, Michael Garin, au incurajat promovarea managerilor locali, care au primit de-a lungul timpului mana libera in conducerea operatiunilor. „Am petrecut ultimii zece ani in cadrul CME si stiu din proprie experienta cat de talentati sunt directorii posturilor noastre. Ma simt onorat ca am ocazia sa lucrez cu toti acesti oameni. Cea mai importanta lectie pe care am invatat-o in acesti zece ani este ca obtinerea de performante solide an de an este intotdeauna recunoscuta de piata“, comenteaza Sarbu.

    Cu ocazia Investor Day, organizata de CME saptamana trecuta la Bucuresti, Michael Garin a vorbit de dorinta de extindere a grupului in regiune. „Nu putem discuta insa de planuri concrete, pentru ca mai intai trebuie sa gasim si vanzatori. Noi suntem un potential cumparator daca apar statii TV de vanzare. Practic, in regiune nu poate avea loc nicio vanzare fara sa fim si noi contactati, pentru ca este cunoscut interesul nostru de crestere“, a declarat Michael Garin.

    Acesta spune ca strategia companiei este sa-si imbogateasca portofoliul cu tot atatea canale TV cate poate absorbi piata de advertising si cat permit organismele de reglementare. Pana cand va aparea o oportunitate pe piata TV din regiune, CME intentioneaza sa preia modelul de structura multi-channel, dezvoltat deja in Romania, in toate celelalte cinci tari in care este prezenta.

    El adauga ca un front strategic pentru CME in perioada urmatoare va fi piata new media. „Aici este viitorul si intentionam sa investim substantial in internet. Obiectivul nostru este sa ajungem intre primii trei jucatori in domeniu in fiecare tara in care suntem prezenti, folosind toate modelele care functioneaza deja in Vest.“ Adrian Sarbu considera ca toate pietele in care grupul opereaza isi vor mentine un ritm rapid de crestere in urmatorii cinci ani. „Cred foarte mult intr-o crestere rapida. Ar fi putut aparea o incetinire din cauza turbulentelor financiare din SUA, insa se vede ca pietele din regiunea noastra nu au fost deloc afectate.“

    El remarca aglomeratia de pe piata de televiziune din Romania, insa estimeaza ca viteza foarte mare de crestere pe retail va sustine si o dinamica rapida a pietei de advertising. „35 de canale se bat pentru audienta, insa aceasta este uneori ca apa in desert, toate posturile inregistrand anul acesta scaderi de rating din cauza incalzirii vremii, care reduce timpul petrecut in fata televizoarelor“, a mentionat Sarbu.

    Acesta adauga ca posturile TV pe care CME le opereaza in Romania se vor concentra din ce in ce mai mult pe continut local, insa cu un control atent al costurilor, avand in vedere ca investitiile in productii locale pot deveni scumpe. „Publicul nu ne da nicio sansa: vrea continut local la calitate vestica.“

    CME este una dintre cele mai profitabile companii de media din lume, iar daca ne uitam la ultimii doi ani, cresterea este similara cu cea inregistrata de Google, mentioneaza noul COO al CME.

    CME si-a inceput activitatea in 1994, prin lansarea de posturi de televiziune in fostele tari comuniste din Europa. In Romania, operatiunile au inceput in 1995, cu postul PRO TV, care a presupus o investitie de 20 de milioane de dolari. Ulterior, au urmat alte canale, astfel incat in acest moment grupul detine cinci posturi: PRO TV, Acasa, PRO TV International, ProCinema si Sport.ro.

    La jumatatea acestui an, compania PRO TV a raportat o crestere a veniturilor cu 35%, pana la 91 de milioane de dolari, si un profit operational de 37 de milioane de dolari, mai mare cu 34% fata de perioada similara a anului trecut. Anul trecut, cifra de afaceri a PRO TV a fost de 148 de milioane de dolari, cu un profit operational de 65,9 milioane de dolari. In primavara acestui an, compania PRO TV a fost evaluata la aproape un miliard de dolari, 95% din actiuni fiind in proprietatea CME, iar 5% ii apartin lui Adrian Sarbu.

    Adrian Sarbu (52 de ani) este proprietarul grupului MediaPro, care are operatiuni de productie si distributie de film si televiziune, radio, informatie, internet si publishing in Romania si tarile din Europa Centrala si de Est. CME este actionar minoritar in MediaPro. Divizia de publishing a MediaPro – PubliMedia – este editorul BUSINESS Magazin.

  • Adrian Sarbu, director operational al CME

    Grupul CME este cotat pe piata NASDAQ din Statele Unite si are in prezent o valoare de piata de circa 3,5 miliarde de dolari. CME opereaza mai multe statii de televiziunie in Europa Centrala si de Est – Cehia, Romania, Slovacia, Slovenia, Croatia si Ucraina. Grupul este controlat de omul de afaceri american Ronald Lauder. Compania a avut anul trecut venituri totale de 603 milioane de dolari si un profit operational (EBITDA) de 218 milioane de dolari.
    In ultimul an, Adrian Sarbu a coordonat direct operatiunile din Cehia, Romania si Slovacia care au adus, conform rezultatelor pe 2006, 70% din cifra de afaceri a grupului si 85% din castigul operational.
    Sarbu spune ca a acceptat aceasta functie fiind fundamental legat de CME, atat ca manager, cat si ca partener.
    "In 1994, Ronald Lauder a fost singurul care mi-a intins mana si asa am putut relansa PRO TV. Anul trecut, cand CME a avut nevoie de mine, de experienta mea si de timpul meu pentru a aduce operatiunile din Cehia si Slovacia la nivelul PRO TV, am fost de acord sa preiau aceasta responsabilitate. De asemenea, acceptarea noii functii este in primul rand o obligatie morala fata de partenerii mei”, a mentionat Adrian Sarbu.
    CME si actualul director general (CEO) al companiei, Michael Garin, au incurajat promovarea managerilor locali, care au primit de-a lungul timpului mana libera in conducerea operatiunilor.
    “In timpul perioadei de aproape patru ani de cand sunt la conducerea CME, a sporit semnificativ numarul directorilor din Europa Centrala si de Est, la nivelul managementului de top. Performanta financiara a CME a avut foarte mult de castigat datorita faptului ca acesti manageri cunosc regiunea in profunzime si datorita excelentelor lor abilitati profesionale. CME se diferentiaza de majoritatea companiilor internationale de televiziune prin faptul ca practic toti directorii nostri de posturi TV provin din tarile unde operam, ceea ce a devenit un important avantaj competitiv pentru companie. Acest lucru reprezinta, pentru mine, un motiv semnificativ de mandrie”, a declarat Garin.

    In comunicatul remis de CME in care se anunta numirea, Adrian Sarbu a afirmat: “Am petrecut ultimii zece ani in cadrul CME si stiu din proprie experienta cat de talentati sunt directorii posturilor noastre. Ma simt onorat ca am ocazia sa lucrez cu toti acesti oameni. Cea mai importanta lectie pe care am invatat-o in acesti zece ani este ca obtinerea de performante solide an de an este intotdeauna recunoscuta de piata. CME si echipele locale de management vor continua sa se concentreze asupra cresterii marginilor de profit si a dezvoltarii de noi oportunitati in cadrul pietelor unde CME opereaza la ora actuala, dar si dincolo de acestea”.
    “CME este una dintre cele mai profitabile companii de media din lume, iar daca ne uitam in ultimii doi ani, cresterea este similara celei inregistrate de Google”, mentioneaza noul COO.
    "Eu trebuie sa asigur cresterea CME si sa-i dau puterea de expansiune prin achizitii", adauga Adrian Sarbu.
    Comentand relatia cu actionarii si investitorii din CME, Sarbu spune ca principalele asseturi ale unui executiv dintr-o companie listata pe Bursa sunt credibilitatea si performanta.
    "Credibilitatea se masoara in rezultate, ea se justifica si se confirma atunci cand discuti cu analistii, investitorii, actionarii, cu board-ul. Atat timp cat ai credibilitate poti sa spui ca ai o relatie excelenta cu actionarii", considera Sarbu.
    CME si-a inceput activitatea in 1994, prin lansarea de posturi de televiziune in fostele tari comuniste din Europa. In Romania, operatiunile au inceput in 1995, cu o investitie de 20 de milioane de dolari, postul PRO TV fiind lansat pe 1 decembrie. Ulterior, au urmat alte canale, astfel incat in acest moment grupul detine cinci posturi: PRO TV, Acasa, PRO TV International, ProCinema si Sport.ro.
    La jumatatea acestui an, compania PRO TV a raportat o crestere a veniturilor cu 35%, pana la 91 de milioane de dolari si un profit operational (EBITDA) de 37 de milioane de dolari, mai mare cu 34% fata de perioada similara a anului trecut. Anul trecut, cifra de afaceri a PRO TV a fost de 148 milioane de dolari, cu un profit operational de 65,8 milioane de dolari.
    In primavara acestui an, compania PRO TV a fost evaluata la aproape un miliard de dolari, 95% din actiuni fiind in proprietatea CME, iar 5% apartinand lui Adrian Sarbu.
    Unul dintre motivele promovarii sale in pozitia de director operational al grupului american este succesul modelului de business al PRO TV, care va fi extins si in celelalte tari in care CME are operatiuni.
    Sarbu va fi in continuare directorul general si presedintele consiliului de administratie al PRO TV SA. La conducerea operatiunilor CME din Romania va fi numit Costi Mocanu, ca Director Executiv. Actualmente, acesta ocupa pozitia de Director Executiv al statiei sport.ro. Mocanu lucreaza in PRO TV din 1993, pe cand statia se numea CANAL 31. Pana in prezent a fost reporter, comentator sportiv, prezentator, redactor-sef al Departamentul de Sport si director executiv al canalului Sport.ro.
    “PRO TV are cea mai performanta echipa de management din media romaneasca, care ar putea conduce orice statie de televiziune de oriunde din lume. In ultimii 12 ani toti colegii mei au invatat business-ul de televiziune si am convingerea ca vor avea succes in viitor pe toate planurile: audiente, financiar si comunicare. Cand vor avea nevoie de mine, vor sti unde sa ma gaseasca. Eu raman alaturi de ei.” , a mentionat Adrian Sarbu. Mediafax

  • Locul 10 in lume

    In editia de anul trecut a aceluiasi clasament, piata de publicitate din Romania se afla pe locul 4, dupa Qatar, Egipt si Moldova si cu o crestere estimata pana in 2009 de 160%. Trecerea pe un loc inferior nu este insa un lucru negativ, spun oamenii de publicitate de la noi, pentru ca rata de crestere a pietei este oricum de doua ori mai mare decat media europeana. In momentul de fata, piata de publicitate autohtona este estimata la peste 480 de milioane de euro, in crestere cu 35-40% fata de anul trecut.

    „Important e ca Romania se va mentine pentru cel putin inca doi ani o piata extrem de dinamica. Cresterea ramane estimata la o rata de 35-40% pe an, ceea ce inseamna mult, in contextul in care media pentru economiile emergente este de 20%“, precizeaza Clara Berindean, group account director al MindShare, agentie de media buying care apatine grupului Ogilvy.

    In opinia lui Cristi Parvan, research director la Zenith Media, evolutia Romaniei se explica si prin dezvoltarea puternica a industriei de publicitate din tarile ex-sovietice si din Serbia: „S-au deschis pietele. Celalte tari din regiune trec acum prin ce trecea Romania in urma cu trei-patru ani“. De altfel, in 2007, Serbia se afla pe primul loc al clasamentului, cu o rata de crestere pana in 2009 de 308,8%, dupa cum estimeaza specialistii Zenith Optimedia. Pe urmatoarele locuri se afla Qatar (cu o crestere estimata pana in 2009 de 214,7%), Kazahstan (cu o crestere de 164,1%), Egiptul (cu de 117,7%) si Emiratele Arabe Unite (cu 108,9%). In acelasi clasament, in fata Romaniei se mai afla Rusia (108,3%), Ucraina (100,5%), Moldova (97,1%) si Belarus (96,8%).

    „Serbia este o tara care incearca sa revina unde a fost acum 20 de ani cand era o putere serioasa in toata zona. Razboiul a lasat-o in urma, dar ritmul de crestere este normal sa fie mai mare decat al celorlalte tari din regiune care si-au mai ponderat dinamica“, comenteaza Felix Tataru, presedintele International Advertising Association Romania. Cat despre celelalte tari situate inaintea Romaniei, Tataru apreciaza ca sunt piete in formare, imature, care au valori mici, desi dinamica de crestere este foarte mare. „Cel mai bun exemplu e Moldova. Daca azi ai un milion si maine 4, inseamna ca ai crescut cu 300%. Dar nu inseamna nimic mai mult decat ca aceste piete incep sa intre in randul lumii si sa recupereze din decalaje“.

    Studiul apreciaza ca in acest an publicitatea in Europa Centrala si de Est va creste cu 18,3%, fata de 16,9% anul trecut. „Aceste tari au economii in crestere, sunt multe sectoare, mai ales din sfera serviciilor, care au explodat si care atrag dupa sine investitii in publicitate. In Europa de Vest, de exemplu, lucrurile acestea s-au intamplat mai de mult“ , explica Clara Berindean.

    Specialistii Zenith Optimedia estimeaza ca, in urmatorii trei ani, piata de publicitate va continua sa creasca si datorita unor evenimente ca Jocurile Olimpice de la Beijing, Campionatul European de Fotbal sau alegerile prezindentiale din Statele Unite. Daca in acest an piata mondiala de publicitate este estimata la 457 miliarde de dolari (323,5 mld. euro), Zenith Optimedia preconizeaza pentru 2008 si 2009 valori de aproximativ 488 de miliarde de dolari si, respectiv, 516 miliarde de dolari.