Tag: locuri de munca

  • Avea doar 17 ani când a decis să deschidă un butic de modă. L-a transformat, în doar 4 ani, într-unul dintre cele mai promiţătoare start-up-uri

    În timp ce prietenii săi îşi căutau locuri de muncă de vară pe la fast-food-uri sau fabrici, Charlotte Fortin a decis să deschidă propriul său ei magazin de haine.

    Ea a pornit Wound Up în inima oraşului Belle River, din Statele Unite, la doar câţiva paşi de districtul financiar.

    “A fost destul de înspăimântător la început”, le-a povestit tânăra celor de la business-opportunities.biz. “Dar până la urmă m-am gândit că nu am mare lucru de pierdut, în afară de câţiva ani de plătit datoriile.”

    Aventura sa antreprenorială a fost inspirată de o excursie în California, în timpul căreia a vizitat mai multe buticuri de modă de pe Coasta de Vest. “Mi s-au părut grozave, destul de mici dar chiar se străduiau să atragă clienţii; mi-am dorit întotdeauna să fac asta de cealaltă parte a baricadei, ca designer, dar excursia în California m-a determinat să-mi deschid propriul magazin.”

    Produsele realizate de Charlotte Fortin prin brandul Wound Up sunt astăzi comercializate în magazine precum Walmart sau Amazon, iar afacerea este privită ca unul dintre cele mai promiţătoare start-up-uri în domeniul fashion din Statele Unite.

  • Avea doar 17 ani când a decis să deschidă un butic de modă. L-a transformat, în doar 4 ani, într-unul dintre cele mai promiţătoare start-up-uri

    În timp ce prietenii săi îşi căutau locuri de muncă de vară pe la fast-food-uri sau fabrici, Charlotte Fortin a decis să deschidă propriul său ei magazin de haine.

    Ea a pornit Wound Up în inima oraşului Belle River, din Statele Unite, la doar câţiva paşi de districtul financiar.

    “A fost destul de înspăimântător la început”, le-a povestit tânăra celor de la business-opportunities.biz. “Dar până la urmă m-am gândit că nu am mare lucru de pierdut, în afară de câţiva ani de plătit datoriile.”

    Aventura sa antreprenorială a fost inspirată de o excursie în California, în timpul căreia a vizitat mai multe buticuri de modă de pe Coasta de Vest. “Mi s-au părut grozave, destul de mici dar chiar se străduiau să atragă clienţii; mi-am dorit întotdeauna să fac asta de cealaltă parte a baricadei, ca designer, dar excursia în California m-a determinat să-mi deschid propriul magazin.”

    Produsele realizate de Charlotte Fortin prin brandul Wound Up sunt astăzi comercializate în magazine precum Walmart sau Amazon, iar afacerea este privită ca unul dintre cele mai promiţătoare start-up-uri în domeniul fashion din Statele Unite.

  • Ofertele de muncă pentru studenţi s-au dublat în această toamnă, ajungând la peste 1.300 de joburi

    Şi în acest an cele mai multe locuri de muncă pentru studenţi se regăsesc în domeniul IT, în special la categoria de joburi remote, dar există de asemenea joburi pentru operator procesare date sau suport helpdesk. Cele mai multe joburi remote sunt în Bucureşti (139), Timişoara (39), Cluj-Napoca (31), Iaşi (29), urmate de Sibiu, Oradea, Braşov, Tîrgu-Mureş şi Craiova.    

    Firme din diverse domenii de activitate încep să îşi deschidă porţile şi oferă internship-uri tinerilor pasionaţi de domeniile IT, financiar şi audit, inginerie, vânzări, marketing şi resurse umane. Cele mai multe se regăsesc în oraşe ca Bucureşti (49), Timişoara (24) şi Braşov (11), urmate de centrele universitare Iaşi şi Cluj-Napoca cu câte 10 oferte fiecare. 

    Pentru studenţii care vor să îşi împartă timpul între cursuri şi un job part-time, companii scot la bătaie posturi de operator prelucrare date, lucrător comercial, operator interviu/sondaje de opinie, operator call center, profesor/educator, consultant vânzări, consultant relaţii clienţi, ofiţer colectare creanţe, recepţionist. Toate acestea preponderent în Bucureşti (368), Cluj-Napoca (116), Timişoara (91), Iaşi (74), Braşov (64), urmate de Sibiu (39), Arad (33), Oradea (26), Tîrgu-Mureş (23), Constanţa (22), Craiova (20) şi Galaţi (20).

    Companiile pot alege candidaţi pentru poziţiile de entry level din rândul studenţilor, numărul celor interesaţi de oferte de joburi fiind în creştere odată cu începerea noului an universitar. Dacă profilul studenţilor diferă în funcţie de universităţile la care studiază, cunoaşterea limbilor străine devine o cerinţă la toate tipurile de joburi. Firmele sunt în căutare de tineri cunoscători de limba engleză (4526), germană (2127), franceză (633), italiană (548) şi spaniolă (132).

    Statisticile privind profilul candidaţilor ne indică faptul că pe lângă limba engleză, tinerii sunt de asemenea vorbitori de limba franceză, spaniolă, italiană şi germană. 

  • Un mare bancher anunţă dezastrul pentru angajaţii din bănci: peste 30% din joburi vor dispărea în cinci ani

    Într-un interviu pentru Bloomberg TV, bărbatul a spus că inteligenţa artificială va schimba modul în care o bancă funcţionează. “Văd lumea bancară transformându-se, de la instituţii mari financiare, la ceva mai descentralizat”, a spus el.

    Spusele lui Pandit se potrivesc cu ceea ce a raportat fostul său angajator, Citigroup. Potrivit unui raport al băncii din luna martie, peste 30% din joburile bancare vor dispărea, însă nu în următorii cinci ani, ci în zece ani. Pandit a condus Citigroup din 2007 până în 2012 când şi-a dat demisia. A înfiinţat o companie de private equity numită Orogen Group pe care o conduce în calitate de CEO.

    Şi alţi foşti executivi au exprimat păreri similare. Luna trecută, Axel Lehmann, COO al UBS, a spus că inteligenţa artificială va “schimba fundamental domeniul bancar”.

  • Ce facultate trebuie să faci dacă vrei să-ţi creşti şansele de a deveni miliardar

    Şansele de a te transforma în miliardar pot creşte dacă studiezi ingineria sau dacă te angajezi ca om de vânzări, potrivit unei cercetări a agenţiei de recrutare Aaron Wallis Sales Recruitment, analizată de Business Insider.

    Cercetarea s-a bazat pe o listă Forbes a 100 celor mai bogaţi oameni din lume ca să dezvăluie ce au studiat ei, care au fost primele lor locuri de muncă şi cât de bogaţi au devenit. Studiul a scos la iveală faptul că 75 dintre cei mai bogaţi 100 de oameni au absolvit studii superioare, iar dintre aceştia, 22 au studiat Ingineria. 53 dintre ei au început să lucreze într-o companie, 19% în poziţia de oameni de vânzări, iar 17%, ca brokeri. 17% dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii şi-au început activitatea profesională prin fondarea propriului business.

    Facultăţile absolvite de majoritatea miliardarilor lumii sunt:
    1. Ingineria – 22
    2. Afacerile – 16
    3. Finanţe şi Economie – 11
    4. Dreptul – 6
    6. Informatică – 4

    Cel mai des întâlnite prime locuri de muncă ale miliardarilor lumii sunt:


    1. Om de vânzări – 10
    2. Broker pe piaţa de capital – 9
    3. Dezvoltator software – 5
    4. Inginerie – 5
    5. Analist – 4

    „Observăm că aproape toţi oamenii de top din business au absolvit studii superioare şi că studiile pot reprezenta primul pas în direcţia pregătirii unei cariere” spune Rob Scott, managing director la Aaron Wallis Sales Recrutiment.


     

  • Mercedes atacă piaţa dominată de Tesla. Investiţii de 1 miliard de dolari în producţia de maşini electrice în Statele Unite

    Daimler va construi cea de-a cincea fabrică de baterii şi va crea peste 600 de locuri de muncă în regiune. Fabrica din Alabama va asambla SUV-uri electrice pentru a face concurenţă Model X, vehicul din aceeaşi clasă produs de Tesla.

    “Celebrăm 20 de ani de activitate la fabrica din Tuscaloosa, Alabama, şi folosim această ocazie pentru a extinde operaţiunile”, a declarat Markus Schaefer, şeful de producţie, în cadrul unui interviu acordat Bloomberg TV.

    Anul trecut, Tesla Model S a depăşit ca vânzări Mercedes S-Class şi BMW Seria 7 în Statele Unite.

  • România, o ţară de vis. Cifre superoptimiste ale Comisiei Naţionale de Prognoză: se vor crea un milion de noi joburi, iar salariul mediu va creşte cu 50% în următorii patru ani

    În primele şase luni din 2017 în economie au apărut 120.000 de noi salariaţi, în ciuda faptului că unii economişti anticipau concedieri importante ca urmare a majorării salariului minim pe economie.
     
    Media de creştere a salariilor în economie a fost în prima parte a anului de 14%, tendinţă care va continua cu creşteri anuale de peste 7% în fiecare din următorii patru ani, anticipează CNP. Şi asta fără ca nivelul cererii de forţă de muncă să fie afectată, de vreme ce anticiparea este că, la orizontul lui 2021, economia ar urma să înregistreze 5,7 milioane de salariaţi.
     
    Anul acesta, potrivit sursei citate, numărul de salariaţi din economie ar urma să se apropie de 5 milioane, un nivel care nu a mai fost atins niciodată de tânăra economie „de piaţă“ a României. În vremea comunismului număul de angajaţi din economie depăşea 8 milioane. Între timp însă, 3 milioane de oameni apţi de muncă au plecat să-şi caute de lucru în altă parte.
     
  • România, o ţară de vis. Cifre superoptimiste ale Comisiei Naţionale de Prognoză: se vor crea un milion de noi joburi, iar salariul mediu va creşte cu 50% în următorii patru ani

    În primele şase luni din 2017 în economie au apărut 120.000 de noi salariaţi, în ciuda faptului că unii economişti anticipau concedieri importante ca urmare a majorării salariului minim pe economie.
     
    Media de creştere a salariilor în economie a fost în prima parte a anului de 14%, tendinţă care va continua cu creşteri anuale de peste 7% în fiecare din următorii patru ani, anticipează CNP. Şi asta fără ca nivelul cererii de forţă de muncă să fie afectată, de vreme ce anticiparea este că, la orizontul lui 2021, economia ar urma să înregistreze 5,7 milioane de salariaţi.
     
    Anul acesta, potrivit sursei citate, numărul de salariaţi din economie ar urma să se apropie de 5 milioane, un nivel care nu a mai fost atins niciodată de tânăra economie „de piaţă“ a României. În vremea comunismului număul de angajaţi din economie depăşea 8 milioane. Între timp însă, 3 milioane de oameni apţi de muncă au plecat să-şi caute de lucru în altă parte.
     
  • Cum a reuşit o moldoveancă de 33 de ani să vândă plăcinte de 600.000 de euro anul trecut

    „Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului”, se prezintă tânăra antreprenoare. „Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună.”

    Nicoleta Hriţcu este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi. Ea îşi aminteşte momentul în care a ales calea antreprenoriatului: „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea. „Rezultatele tot întârziau să apară, experienţele mele ca angajat de până atunci s-au dovedit a fi controversate. Fiecare colaborare începea extraordinar. Angajatorii mei aveau adesea aşteptări mari în ceea ce mă priveşte, iar eu, de asemenea, porneam la drum cu un entuziasm debordant şi multe, multe idei, la care se adăuga dorinţa de a schimba lumea. Până la final însă, nu reuşeam să conving pe nimeni, lumea rămânea neschimbată, iar eu sfârşeam prin a arăta, probabil, precum Don Quijote.”

    Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul”, povesteşte Nicoleta Hriţcu. A făcut un plan, fiind în primă fază sprijinită financiar de familie, iar apoi a făcut rost şi de finanţare externă.

    Antreprenoarea spune că în 2012, când a început businessul, concurenţa în domeniu nu era atât de serioasă ca acum. „Între timp, piaţa s-a mai aglomerat. Chiar şi aşa, sunt câţiva jucători importanţi care îşi fac bine treaba, gândesc lucrurile pe termen lung, au viziune şi e o reală plăcere să-i urmăreşti. Însă eu sunt de părere că încă mai este loc de surprize.” Odată cu creşterea puterii de cumpărare în România, crede ea, s-a schimbat şi comportamentul de consum, astfel că oamenii au început să iasă în oraş din ce în ce mai des. „Consider că în prezent piaţa încă nu este satisfacută pe toate segmentele. Mai ales în Iaşi, unde oferta nu este foarte puternică, fie că vorbim despre fast-food, restaurante gourmet, patiserii şi cofetării. Celelalte oraşe mari, cum ar fi Cluj, Timişoara şi mai ales Bucureşti, ne-au luat-o înainte în multe aspecte: diversitate, calitate, creativitate, design şi chiar unicitatea ofertelor.” Piaţa alimentaţiei publice este una dintre cele mai dinamice industrii, spune tânăra antreprenoare. „Este foarte primitoare, dar şi cea mai controversată. Iartă greu greşelile şi consecinţele pot fi însemnate. Cred că oricine poate intra în această industrie, sunt însă foarte puţini cei care reuşesc să construiască reale poveşti de succes.”

    Nu se plânge de birocraţie, de impozite prea mari sau de taxe. „Nu pot, pentru că am creat şi dezvoltat o afacere sănătoasă, care funcţionează bine chiar şi în cadrul legal şi fiscal din România”, comentează antreprenoarea. „Nici finanţarea nu a fost niciodată pentru noi o problemă. Sunt foarte multe locuri de unde îţi poţi lua resursele băneşti necesare. Sunt adepta ideii «cine caută, găseşte», însă nu înainte de a te asigura că ştii ce vrei, ai un plan bun şi, desigur, referinţe bune.”

    Nicoleta Hriţcu spune că nu s-a lovit de prejudecăţile care uneori urmăresc doamnele din business, dar drumul său în afaceri nu a fost lipsit de probleme. „Nu pot să spun că am avut probleme cu prejudecăţi legate de faptul că sunt femeie. Mai degrabă vârsta mi-a dat de furcă”, spune ea. „Când intram în contact cu potenţialii colaboratori sau cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, le stârneam şi un zâmbet în colţul gurii, a neîncredere. Nu ştiu dacă şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum în Capitală, se întâmplă la fel, dar la Iaşi sunt foarte multe femei antreprenor şi toate se simt foarte bine în pielea lor. La fel şi eu. Sunt însă probleme pe care le-aş menţiona, mai ales încercările de a împăca munca şi viaţa de familie.”

    În prezent, Cuptorul Moldovencei are 26 de angajaţi şi planurile vizează angajarea altor 7-8 persoane. „În 2012, când am început businessul, eram doar doi angajaţi: eu şi un patiser. În 2013, eram cinci, apoi a crescut echipa progresiv: în 2014 eram 9 persoane, în 2015, 15, în 2016 am depăşit numărul de 20 de angajaţi. În 2017 preconizez că vom avea 30-35 de angajaţi”, notează Nicoleta Hriţcu. La ora actuală, antreprenoarea gestionează un laborator şi trei puncte de desfacere. Un nou laborator şi un alt punct de desfacere se află în amenajări; va ajunge astfel să controleze două laboratoare specializate: unul pentru patiserie şi unul pentru produsele de cofetărie, şi patru magazine proprii în Iaşi. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este unul simplu: dorinţa ca produsele lor să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect, afirmă antreprenoarea. Anul trecut, Cuptorul Moldovencei a raportat o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, iar pentru 2017 Nicoleta Hriţcu şi-a stabilit ca obiectiv venituri de 800.000 de euro.

    Atunci când vorbeşte despre Cuptorul Moldovencei, spune că  îi este greu să cuantifice succesele, pentru că, argumentează ea, motorul afacerii nu a fost câştigul financiar, ci recunoaşterea propriei sale puteri de a construi ceva adevărat, valoros, dar şi cu extrem de multă responsabilitate faţă de toţi cei implicaţi. „Aşa am început, aşa funcţionăm şi acum. Pe traseu, am văzut şi potenţialul pe care îl are piaţa – mai mare decât mă aşteptam eu. Aşa am crescut din 2013 şi până în prezent deopotrivă cifra de afaceri, numărul de angajaţi, profitul. Şi nu ne oprim aici.”

  • Vor fi puţine persoane care vor avea locuri de muncă stabile în viitor, dar nu toată lumea este pregătită se se recalifice. De ce tehnologia nu va putea înlocui niciodată mintea umană

    Circa trei sferturi (74%) dintre persoanele chestionate de PwC sunt pregătite să înveţe noi abilităţi şi cunoştinţe sau să se recalifice pentru a-şi menţine şansele de angajare, văzând acest lucru ca pe o responsabilitate proprie, nu a angajatorilor.

    Raportul “Workforce of the future: the competing forces shaping 2030”, realizat pe baza unui sondaj la care au participat 10.000 de persoane din Marea Britanie, Germania, India şi Statele Unite arată schimbarea de paradigmă în ceea ce priveşte formarea forţei de muncă şi trecerea la un sistem bazat pe învăţare continuă în perioada angajării, pentru ca lucrătorii să poată ţine pasul cu impactul tehnologiei asupra pieţei muncii.

    Raportul analizează patru scenarii posibile ale muncii în 2030, pentru a arăta cum factorii concurenţiali, inclusiv automatizarea, conturează viitorul forţei de muncă. Fiecare scenariu luat în calcul are consecinţe profunde pentru piaţa muncii, care nu pot fi ignorate de guverne, organizaţii sau indivizi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro