În acest an a câştigat “Tuck Me In”, realizat de Ignacio F Rodo din Spania.
3
Premiul publicului a mers la “Grandpa”, de Andre Marques, din Portugalia
Mai trebuie să ştiţi că la prima ediţie a câştigat o coproducţie româno-britanică, Line, în regia lui Anton Groves, cu Ana Ularu şi Emilian Oprea.
Filminute este un festival de film internaţional dedicat, evident, celor mai bune filme de doar un minut din lume. Festivalul a fost înfiinţat în 2005 iar prima ediţie a avut loc în 2006.
În acest an a câştigat “Tuck Me In”, realizat de Ignacio F. Rodo din Spania.
Premiul publicului a mers la “Grandpa”, de Andre Marques, din Portugalia.
Mai trebuie să ştiţi că la prima ediţie a câştigat o coproducţie româno-britanică, Line, în regia lui Anton Groves, cu Ana Ularu şi Emilian Oprea.
Daymond John, fondatorul companiei de îmbrăcăminte FUBU şi membru al juriului în competiţia “Shark Tank” a explicat care este, din punctul lui de vedere, cea mai mare eroare pe care o fac oamenii de afaceri atunci când vine vorba de branding.
Sloganul, spune Daymond, trebuie să poată exprima esenţa afacerii în cel mult cinci cuvinte. Spre exemplu, companii de succes precum Apple, Nike sau chiar FUBU au înţeles acest lucru, folosind mesaje concise şi eficiente: “Think different”, “Just do it”, “For us by us”.
“Dacă nu poţi să explici în câteva cuvinte de ce lumea ar trebui să fie atrasă de brandul tău”, explică John Daymond, “atunci probabil că nu înţelegi exact ce înseamnă afacerea ta.”
Daymond a înfiinţat FUBU în 1992 ca o companie destinată tinerilor şi mişcărilor neconvenţionale. Brandul a fost popularizat de rapperi precum LL Cool J şi Notorious BIG, iar Daymond spune că sloganul reprezintă exact ceea ce el a simţit atunci când a fondat FUBU. “Pentru noi, prin noi e exact ceea ce am vrut să însemne compania. Am ridicat FUBU doar prin puterile noastre”, mai declară omul de afaceri.
James Christopher Flowers, fondatorul J.C. Flowers & Co, a activat timp de 20 de ani în Goldman Sachs, unde a ocupat mai multe funcţii executive şi, timp de zece ani, până 1998, a figurat în lista partenerilor băncii americane de investiţii.
Flowers este specializat în investiţii în industria financiară, iar cea mai cunoscută şi de succes tranzacţie în care a fost implicat o reprezintă preluarea băncii japoneze Shinsei Bank de către Ripplewood Holdings, afacere care i-a adus un câştig de circa 1 miliard de dolari. După declanşarea crizei financiare unele dintre fondurile administrate de compania sa au suferit pierderi importante, cel puţin în primii ani după 2008.
Fostul partener Goldman Sachs a jucat un rol important în deciziile adoptate în SUA la debutul crizei, în septembrie 2008. În acele zile, el a fost solicitat de Bank of America pentru a oferi consultanţă privind oportunitatea preluării Lehman Brothers, iar la scurt timp a fost chemat de AIG pentru a găsi soluţii pentru evitarea falimentului.
Flowers era un apropiat cunoscut al fostului secretar al Trezoreriei SUA Henry Paulson în perioada cât a activat la Goldman Sachs şi a fost printre primii care l-au avertizat pe acesta de iminentul dezastru care ameniţa Lehman Brothers şi AIG.
Potrivit datelor JC Flowres & Co, fondurile administrate au făcut de la înfiinţare investiţii de circa 14 miliarde de dolari, în 32 de companii din 14 ţări. În prezent, compania caută investiţii pentru al treilea fond, care are subscrieri de peste 2 miliarde de dolari.
La mijlocul anului trecut, JC Flowers a cumpărat cea mai mare companie de administrare şi recuperare creanţe din Marea Britanie, Cabot Credit Management, de la AnaCap, tranzacţie estimată la 800 de milioane de lire, incluzând şi datoriile firmei preluate.
Înfiinţată la Londra în 2005, AnaCap (Analytical Capital) are în gestionare fonduri de peste 2,1 miliarde de euro, atât pentru investiţii de capital, cât şi pentru preluarea de portofolii de credit. Fondurile administrate de AnaCap au atras investitori globali precum Goldman Sachs, Honeywell şi Allianz.
AnaCap nu este la prima încercare de preluare a Băncii Comerciale Carpatica, în urmă cu câţiva ani fiind chiar în dicuţii avansate cu acţionarul majoritar al băncii, Ilie Carabulea, care nu ar fi fost însă de acord cu suma avansată de britanici.
AnaCap Financial Partners împreună cu HIG şi Deutsche Bank au finalizat în urmă cu o lună preluarea unui portofoliu de credite neperformante de la Volksbank România în valoare de aproape 500 de milioane euro.
În ciuda faptului că este compania cu cele mai mici active sub administrare, Axxess Capital se poziţionează bine în cursa pentru Banca Comercială Carpatica, întrucât este singura care deţine o bancă în România, prin fondul de investiţii Emering Europe Accession Fund (EEAF), care a cumpărat MKB Romexterra, redenumită Nextebank.
Printre investitorii EEAF, capitalizat cu 70 de milioane de euro, se numără BERD, FEI – Fondul European de Investiţii, parte a Grupului Băncii Europene pentru Investiţii (BEI), BSTDB – Banca de Dezvoltare a Regiunii Mării Negre, DEG – banca de dezvoltare a grupului bancar KFW.
Prin intermediul fondurilor administrate, în principal Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Axxess Capital a realizat şi alte investiţii în România, printre care Frigotehnica, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de echipamente frigorifice, Capa Finance (instituţie financiară nebancară), Industrial Access (companie de închirieri de echipamente) şi Eco Energ Lemn (firmă care produce microbrichete din deşeuri lemnoase).
RAEF a fost înfiinţat în 1995 şi a fost capitalizat iniţial cu 55 de milioane de dolari de către Congresul SUA, având ca scop susţinerea dezvoltării sectorului privat în România prin investişii de capital şi credite. Fondul deţine instituţia financiară nebancară Patria Credit, specializată în microfinanţări.
Surse bancare au declarat pentru MEDIAFAX că în camera de date ar fi cerut acces şi investitori din Israel, iar o bancă din România ar fi interesată să înceapă discuţiile cu managementul şi acţionarii Băncii Carpatica.
Preşedintele executiv al Băncii Carpatica, Johan Gabriels, declara în urmă cu aproape patru luni, pentru MEDIAFAX, că managementul şi-a propus să găsească până în luna septembrie o variantă de fuziune care să susţină propulsarea băncii în top 10, cu păstrarea numelui, având şi susţinerea acţionarului majoritar, Ilie Carabulea, în ciuda unor probleme de comunicare iniţiale.
Gabriels afirma atunci că acţiunile băncii nu şi-au atins potenţialul.
Banca Comercială Carpatica şi-a redus pierderea în al doilea trimestru de peste două ori, la 350.000 lei, rezultatul fiind influenţat negativ de ajustările privind impozitul amânat, în timp ce activele au scăzut cu 19% la jumătatea anului faţă de decembrie 2013, la 3,3 miliarde lei.
În primul trimestru, banca a avut o pierdere de 905.000 lei. Pentru primele şase luni ale anului trecut, instituţia de credit a raportat un profit net de 16,1 milioane lei. Profitul înainte de impozitare s-a situat în prima jumătate a acestui an la 1,8 milioane lei, în scădere cu 83% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Reprezentanţii băncii se aşteaptă totuşi la profit pentru acest an, însă la un nivel mai redus decât cel de anul trecut, de 38 milioane lei.
Acţionarii băncii cu drept de vot au aprobat în 10 aprilie propunerea managerilor de analiza oportunitatea unei fuziuni a instuţiei de credit.
BNR a suspendat, la jumătatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul acţionar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest, dar şi pentru Corneliu Tănase, care acţionează concertat cu Carabulea.
Ulterior, banca centrală a extins cu încă patru persoane grupul de acţionari care acţionează concertat la Banca Carpatica, incluzând şi noii acţionari care au preluat titluri de la Corneliu Tănase, întrucât Ilie Carabulea a finanţat o parte din achiziţii.
Ilie Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social al băncii, iar Corneliu Tănase deţinea anterior unor tranzacţii 11,2179% din titluri.
Investitorul care va fi selectat ar putea achiziţiona pachetul deţinut de Carabulea.
Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.
Acţionarii al căror exerciţiu al drepturilor de vot nu a fost suspendat au avut dreptul să ţină adunare generală, putând lua orice hotărâre de competenţa acesteia, cu majoritatea prevăzută de lege sau, după caz, de actul constitutiv, majoritatea respectivă fiind raportată în acest caz la totalul capitalului social deţinut de acţionarii în cauză.
Banca Comercială Carpatica (BCC) este listată la Bursa de Valori Bucureşti, iar ultimul preţ de tranzacţionare a fost de 0,0765 lei/acţiune, cu 0,53% peste cotaţiile de la finalul şedinţei precedente. La această cotaţie, capitalizarea bursieră se apropie de 240 milioane de lei (aproape 55 milioane de euro), cu 30% mai jos decât capitalul social al băncii.
De la momentul apariţiei informaţiei publicate de MEDIAFAX în urmă cu aproape o lună potrivit căreia patru investitori au intrat în camera de date de la BCC, acţiunile băncii au avansat cu peste 20%, atingând maximul ultimelor 52 de săptămâni.
Valoarea nominală a unei acţiuni este de 0,1 lei, iar maximul ultimelor 52 de săptămâni a fost de 0,0789 lei/acţiune, atins la sfârşitul săptămâni trecute.
Hotelierii de pe Litoral au început să-şi deschidă firme de management în Bulgaria, pe care mută angajaţii şi cu care operează unităţile turistice, pentru că în ţara vecină taxele şi impozitele sunt mult mai mici.
“Procedeul este următorul: eu, ca patron român de hotel, îmi deschid o firmă de management hotelier în Bulgaria şi acolo angajez personalul, tot români. În România taxele pe angajat sunt de 86%, iar în Bulgaria de doar 43%. În plus, TVA şi impozitul pe profit sunt mai mici în Bulgaria. Cu firma de management astfel înfiinţată îmi operez hotelul cu costuri la jumătate”, a explicat pentru Mediafax Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).
El a spus că anul trecut au încercat experimentul câţiva hotelieri de pe litoral, iar în acest an s-au mai înscris în Bulgaria câteva zeci de firme de acest fel.
Răducan estimează că fenomenul va lua amploare în următoarea perioadă.
“Tot mai mulţi patroni de hoteluri de la mare se gândesc în felul acesta să evite povara fiscală din România. Dacă acolo experimentul va da rezultate, se va extinde probabil şi pentru hotelurile din alte zone din România”, a adăugat oficialul FPTR.
Bulgaria este cunoscută pentru măsurile adoptate în ultimii ani pentru atragerea a cât mai multe investiţii străine. Rezultatul a fost că foarte mulţi români au decis fie să îşi mute afacerea la sud de Dunăre, fie să închidă companiile de la noi şi să deschidă altele acolo. Costul pentru o societate este destul de mic, în jur de 250 de lei, însă companiile de consultanţă percep tarife cuprinse între 400 şi 750 de euro pentru întreaga procedură.
„Procedura de înfiinţare a unei firme în Bulgaria este asemănătoare cu cea din România, există însă ceva diferenţe. Capitalul social minim în România este de 200 de lei, iar în Bulgaria 2 leva, în jur de 1 euro. În Bulgaria se deosebesc firmele care au asociat unic de cele cu mai mulţi asociaţi”, remarcă Lucian Gherghiţă, directorul firmei de consultanţă Ghal Activ Business. „Ca şi în România, în Bulgaria procedura de înfiinţare respectă un număr de etape, iar tariful se ridică undeva pe la 500 de euro.
Taxele şi impozitele sunt mai mici în Bulgaria; impozitul pe profit este de 10% iar cel pe dividente 5%, faţă de România unde este de 16%. Mai mult, impozitul în Bulgaria se plăteşte anual şi nu trimestrial ca la noi.” Aceşti factori, este de părere Gherghiţă, a convins numeroşi români în ultimii ani să-şi mute afacerea în Bulgaria.
Cât despre taxe, cota de impozitare pe venit este unică şi cea pe profit este de 10%. Impozitul pe dividende este de 5%, iar TVA-ul este de 20%
“Îmi place să mă gândesc la mine ca fiind un antreprenor ce se întâmplă să fie adolescent” spunea Mark Bao într-un interviu acordat publicaţiei Junior Biz. El şi-a început aventura antreprenorială în clasa a cincea. A creat atunci o aplicaţie pentru calculator prin care reuşea să crească eficienţa modului în care îşi făcea temele pentru acasă şi îl ajuta să scrie referatele pentru şcoală. A copiat apoi programul pe o disketa şi l-a vândut prietenilor săi.
A înfiinţat primul start-up în primul an de liceu. Prin Debateware.com a creat un sistem de management pentru evenimente. În cele din urmă, Mark şi partenerul său de afaceri au vândut start-up-ul celei mai mari organizaţii de dezbateri din Statele Unite ale Americii. Până la vârsta de 17 ani, lansase deja 11 companii web – din care a vândut trei şi alte trei fundaţii non-profit. Câteva dintre proiectele lui includ TickrTalk, Fundaţia Ramamamia, Classleaf şi Avecora – o reţea de tehnologie lansată în 2013.
“Ţelul meu este să donez 80% din venituri ajutoarelor umanitare şi cercetării. Îmi doresc să câştig 10 miliarde de dolari şi să donez opt” a declarat tânărul în interviul acordat Junior Biz.
Bao renunţat la colegiu la 19 ani, a înfiinţat o companie de tehnologie în New York, iar apoi a plecat într-o călătorie în jurul lumii. În prezent, se află în New York şi se ocupă de cercetarea comportamentului uman, obiceiuri şi strategie.
Ghid de înfiinţare firmă în România în cinci paşi:
1. Ca să înfiiinţezi o firmă, trebuie mai întâi să obţii o rezervare de nume de la Registrul Comerţului. Trebuie să stabiliţi în prealabil cel puţin trei variante de denumire care ar trebui să fie cât mai complexe, ţinând cont că rezervarea se face la nivel naţional. În cazul în care numele conţine “România”, trebuie obţinută o aprobare specială de la Secretariatul General al Guvernului.
2. Următoarea etapă este realizarea copiilor documentelor de identitate ale asociaţilor şi a dovezii de proprietate a locului în care urmează să fie sediul social al firmei.
3. După depunerea dosarului cu toate actele necesare la Registrul Comerţului, trebuie achitată o taxă a cărei valoare variază în funcţie de numărul de asociaţi.
4. Termenul de înfiinţare este de cca. 5-7 zile lucrătoare din momentul în care dosarul este pregătit pentru ONRC.
5. Cei care doresc să devină plătitori de TVA înainte de atingerea plafonului de 65.000 de euro trebuie să facă o cerere în acest sens la ANAF, ca urmare a deciziei din data de 19.04.2013 ce presupune că toate societăţile se constituie neplătitoare de TVA.
Partidul Naţional al Mediului a anunţat, printr-un comunicat remis vineri agenţiei MEDIAFAX, că a deschis dialogul cu grupul format de Călin Popescu Tăriceanu pentru a schimba denumirea formaţiunii în Partidul Liberal Reformator într-un viitor congres.
De asemenea, în comunicatul semnat de preşedintele PNM, Marius Nicolae Mateescu, se precizează că formaţiunea susţine candidatura lui Tăriceanu la prezidenţiale, decizie ce va fi formalizată cu ocazia congresului partidului, când se va redacta şi noul program politic şi statut al formaţiunii.
”Proiectul politic rezultat din parteneriatul dintre Grupul de Iniţiativă pentru Păstrarea Identităţii Liberale şi Partidul Naţional al Mediului va purta numele de Partidul Liberal Reformator”, se arată într-un alt comunicat transmis ulterior de grupul lui Tăriceanu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
”Aniversarea a 150 de ani de când s-au pus bazele Universităţii din Bucureşti îmi oferă prilejul de a transmite felicitările mele tuturor celor care au contribuit, în toată această perioadă, la consolidarea prestigiului acestei instituţii de învăţământ superior”, se arată în mesajul transmis de şeful statului.
Preşedintele Traian Băsescu arată că înfiinţarea în 1864 a Universităţii din Bucureşti a reprezentat un moment marcant pentru dezvoltarea învăţământului românesc, dar, dacă astăzi Universitatea din Bucureşti înseamnă tradiţie, recunoaştere şi valoare academică, acest lucru se datorează, în primul rând, tuturor acelora, profesori şi studenţi, care, prin abnegaţie şi profesionalism, s-au înscris în patrimoniul spiritual al Universităţii din Bucureşti.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
eMAG IT Research este controlată în proporţie de 99,98% de Dante International, operatorul retailerului online eMAG.ro.
Denumit “Centrul de dezvoltare software eMAG IT Research”, proiectul a primit un ajutor de stat în sumă de 6,65 milioane de euro, se arată într-un comunicat al Dante International remis MEDIAFAX.
Proiectul face parte din strategia de extindere la nivel european a platformei eMAG.ro.
Cu vânzări în 2013 de 188 milioane de euro şi cu o ţintă de peste 260 milioane de euro pentru acest an, retailerul online este prezent şi în Ungaria (www.emag.hu) şi Bulgaria (www.emag.bg).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro