Dezvoltatorul imobiliar Impact Developer&Contractor a vândut 100 de locuinţe anul trecut, cu plata integrală sau în rate, în creştere cu 45% faţă de 2011, alte 23 de unităţi fiind închiriate. În acelaşi timp, vânzarea de terenuri a scăzut cu 14% în 2012, suprafaţa tranzacţionată totalizând 5.547 mp. Valoarea unităţilor şi a loturilor de teren contractate în 2012 a fost cu 15% mai mare decât în 2011, însumând 31,6 milioane lei, dintr-un portofoliu total de terenuri şi construcţii de peste 370 milioane lei. “În a doua jumătate a anului 2012 am revizuit întreaga strategie de valorificare a portofoliului (…). Ne-am propus pentru 2013 o creştere cu circa 360% a suprafeţelor de loturi tranzacţionate şi o creştere cu circa 27% a vânzărilor de locuinţe”, a declarat Ştefan Gheorghiu, managing director al companiei. În semestrul doi al anului trecut compania a decis reducerea cu 40% a preţurilor la locuinţele din Oradea deţinute în portofoliu, ceea ce a condus la creşterea încasărilor, dar şi la înregistrarea unor pierderi din exploatare. Potrivit rezultatelor financiare preliminate, prezentate în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), compania a înregistrat anul trecut venituri de 28,1 milioane lei şi pierderi de 38,8 milioane lei.
Tag: Impact
-
Carmen Săndulescu a demisionat de la conducerea dezvoltatorului imobiliar Impact
Carmen Săndulescu, unul dintre cei mai longevivi manageri ai dezvoltatorului imobiliar Impact Developer&Contractor (IMP) şi acţionar al companiei, a demisionat din funcţia de director executiv. Săndulescu, care a ocupat diferite funcţii de conducere în anii anteriori, nu va mai fi director executiv în companie începând de azi, 14 ianuarie. Alături de Dan Ioan Popp, Săndulescu a dezvoltat compania Impact. Potrivit celor mai recente raportări, Săndulescu deţine 9,69% din acţiunile Impact, participaţie evaluată la 2,7 milioane de lei. Ea a vândut în ultimii ani acţiuni Impact în valoare de 4,4 milioane de euro, mare parte din această sumă fiind folosită pentru a participa la majorările de capital derulate de Impact.
-
Anul agricol prost (-20%) şi scăderea exporturilor a topit creşterea economică din acest an
Produsul Intern Brut, serie brută, estimat pentru primele trei trimestre a fost de 416,268 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,2% faţă de acelaşi interval din 2011. “Creşterea a fost determinată, în mod semnificativ, de majorarea volumului de activitate şi, în consecinţă, a valorii adăugate brute din activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+8,9%), tranzacţii imobiliare (+4,7%), informaţii şi comunicaţii (+2,7%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (+2,4%), comerţ cu amănuntul şi ridicata; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,0%) şi construcţii (+0,8%)”, menţionează INS.
-
Dezvoltatorul Impact va emite obligaţiuni în valoare de 20 mil. lei
Iniţial conducerea Impact şi-a propus să strângă de la investitori prin această emisiune de obligaţiuni circa 30 mil. lei (6,7 mil. euro), însă acţionarii au decis să reducă plafonul la 20 mil. lei.
-
Fondurile au adus şef la Impact un concurent de la Vocea României
Gheorghiu a fost remarcat de Loredana Groza, care l-a luat în echipa proprie. El va trebui în următoarele luni să-şi împartă timpul între restructurarea Impact şi antrenamentele pentru show-ul difuzat de Pro TV. Mai multe fonduri de investiţii străine au cumpărat în ultimii ani pachete de acţiuni de la fondatorul companiei, Ioan Dan Popp, şi au ajuns în prezent să controleze împreună peste 50% din acţiuni şi să-şi impună strategia şi o nouă conducere. Principalele fonduri de investiţii prezente în acţionariatul Impact sunt suedezii de la East Capital cu 10% din acţiuni, americanii de la Artio cu 8,5% şi Franklin Templeton cu un pachet de 6%. Popp deţine 16,5% din acţiuni.
-
Cel mai rău scenariu: 10 lucruri care vor afecta economic România
România este de 10 săptămâni sub o presiune politică internă imensă din cauza luptei dintre noua putere – Ponta şi Antonescu (USL) – şi noua opoziţie – Băsescu şi PDL – care însă a dus la deteriorarea rapidă a situaţiei economice şi, mai ales, a perspectivei de creştere economică ce va avea urmări importante în toamnă şi în următorii ani.
Pe lângă criza economică din Europa, care dărâmă state întregi considerate până acum doi ani intangibile cum ar fi Spania sau Italia, în România a intervenit peste noapte şi criza politică ce a dat peste cap o întreagă economie. În ciuda unei reveniri în trimestrul al doilea care ar fi putut să susţină economia în trimestrele trei şi patru, lupta politică începută în iunie a dus la o creştere rapidă a cursului, a vânzărilor de titluri de stat în lei, schimbarea leilor în valută şi, în final, a ieşirilor de capital. Într-un an în care ar fi necesar să primească un respiro economic care ar fi trebuit să le dea o gură de oxigen în afaceri după trei ani de criză dură, companiile şi antreprenorii se confruntă acum cu o nouă lovitură prin creşterea cursului, reducerea din nou a consumului ca urmare a scăderii sumelor disponibile ale clienţilor şi acumularea de noi restanţe la bancă pentru că li s-a redus capacitatea de plată. Următoarele şase luni vor fi extrem de tensionate, având în vedere că lupta politică nu se va tranşa rapid şi va continua cu alegerile parlamentare.
Ce se va întâmpla în economie?
-
Finala Europa League – Câţi bani vor cheltui turiştii veniţi în România cu ocazia marelui meci
Un calcul simplu arată că la un buget mediu de 800 de euro pentru fiecare vizitator, sumele ar putea urca uşor la 30 de milioane de euro. Dincolo de banii câştigaţi pe 9 mai, oraşul şi ţara vor rămâne în mintea lor dacă şi numai dacă cei care vor intra în contact cu ei – hotelieri, taximetrişti, chelneri şi, de ce nu, cetăţeni obişnuiţi – nu se vor gândi la vizita lor ca la prima şi singura lor venire în România. Aşa am avea numai de câştigat, iar România ar putea însemna pentru ei un loc care merită oricând bifat. De data asta, chiar şi fără să organizeze un eveniment de o asemenea amploare. “Sportul este un ambasador oriunde în lume, iar folosirea acestui imens potenţial de către autorităţi este o dovadă de inteligenţă şi de bună credinţă”, rezumă Adriana Caranfil. Şi dacă nu vom profita suficient, ce credeţi că a lipsit? Inteligenţa? Sau buna-credinţă?
Finala Europa League, dintre echipele spaniole Atletico Madrid şi Athletic Bilbao, are loc pe 9 mai pe stadionul National Arena din Bucureşti, la eveniment participând circa 40.000 de turişti străini, potrivit estimărilor agenţiilor de turism.
-
Finala Europa League – “Vizita zecilor de mii de turişti e meritul meciului, nu al Bucureştiului”
“Beneficiul Bucureştiului ca loc de desfăşurare a finalei Europa League este unul de oportunitate, nu un beneficiu absolut, pe care să îl luăm ca atare”. De exemplu, dacă facem o paralelă cu industria bunurilor de larg consum, oportunitatea României prin asociere cu acest eveniment sportiv este de “probă”, însă pentru ceea ce numim “achiziţii repetate”, adică întoarcerea fanilor sportului în calitate de turişti în Bucureşti, “produsul” turistic, reprezentat de România, trebuie să se ridice la nişte standarde pe care iubitorii sportului le pretind, pe bună dreptate, ca turişti.
Oricum, evenimentul sportiv va contribui la creşterea nivelului de cunoaştere a României, însă dacă vorbim despre maximizarea potenţialului ţării ca destinaţie turistică, spune Florea, “răspunsul trebuie căutat dincolo de finala Europa League”.
Experienţa a arătat că ţările care au găzduit o serie de evenimente sportive de mare amploare au avut o serie de beneficii majore în urma desfăşurării acestor evenimente, reuşind să transforme o oportunitate economică punctuală într-un generator de reputaţie pe termen lung. “Dar numai în măsura în care toate aspectele care fac dintr-o ţară sau un oraş o destinaţie turistică dezirabilă sunt pe măsura aşteptărilor vizitatorilor”, susţine strategul BrandTailors. Cu alte cuvinte, e cât se poate de probabil ca finala Europa League să aducă foarte mulţi vizitatori pe perioada desfăşurării evenimentului, însă nu e la fel de sigur dacă Bucureştiul va reuşi să îi determine să se întoarcă – “deznodământul acestei situaţii este la fel de imprevizibil ca România”.
Finala Europa League, dintre echipele spaniole Atletico Madrid şi Athletic Bilbao, are loc pe 9 mai pe stadionul National Arena din Bucureşti, la eveniment participând circa 40.000 de turişti străini, potrivit estimărilor agenţiilor de turism.
-
Finala Europa League – Comerţul este paralizat pe străzile din jurul National Arena
Viorel Martac, unul dintre proprietarii terasei 37-39 Bistro, situată la intrarea în stadion, spune că finala Europa League nu e un motiv de bucurie. Legea nu le permite comercianţilor să vândă băuturi alcoolice în ziua meciului şi cum 80% dintre fani sunt bărbaţi, e greu de crezut că se vor face bani din apă plată. “Nu avem deloc aşteptări de la meciul de miercuri şi de la niciun meci în general”, spune Viorel Martac, amintind că suporterii pot totuşi cumpăra astfel de produse doar de la chioşcurile din incinta stadionului, la preţuri duble faţă de cele practicate în piaţă.
“Comerţul este paralizat pe Bulevardul Basarabia şi strada Maior Coravu de fiecare dată când avem meci”, adaugă Martac, care estimează vânzări similare unei zile obişnuite sau chiar mai slabe, cum nici clienţii fără legătură cu meciul nu vor putea consuma alcool în incinta localurilor din zonă. În fapt, comercianţii solicită posibilitatea ca stadionul să poată fi vizitat în regim de promenadă, în afara evenimentelor sportive, pentru a sprijini activităţile comerciale din proximitate.
La un buget mediu de 200 de euro alocat pentru mâncare şi băutură, circa opt milioane de euro se vor cheltui în preajma zilei de 9 mai în Bucureşti de către cei 40.000 de turişti.
Finala Europa League, dintre echipele spaniole Atletico Madrid şi Athletic Bilbao, are loc pe 9 mai pe stadionul National Arena din Bucureşti, la eveniment participând circa 40.000 de turişti străini, potrivit estimărilor agenţiilor de turism.
-
Finala Europa League – Zeci de mii de fani sunt aşteptaţi să petreacă în centrul istoric. Barurile estimează vânzări cu 40% mai mari
El mai spune că România nu e obişnuită să gestioneze astfel de evenimente la nivel de localuri şi restaurante, de aceea preţurile vor rămâne similare unei zile obişnuite: “Centrul Vechi e totuşi pregătit pentru primirea miilor de turişti care vor aştepta începerea meciului şi vor sărbători victoria echipei câştigătoare în localurile din inima Bucureştiului”.
Daniel Boaje, directorul general al McDonald’s România, reţea de restaurante care deţine mai multe spaţii în zona National Arena, se aşteaptă la un volum mai mare de clienţi cu ocazia evenimentului, însă nu avansează un procent de creştere a vânzărilor. “În orele de dinaintea şi după meci aşteptăm mai mulţi clienţi decât într-o seară obişnuită, iar restaurantele sunt pregătite pentru un aflux crescut de cerere”, spune Boaje.
La un buget mediu de 200 de euro alocat pentru mâncare şi băutură, circa opt milioane de euro se vor cheltui în preajma zilei de 9 mai în Bucureşti de către cei 40.000 de turişti.
Finala Europa League, dintre echipele spaniole Atletico Madrid şi Athletic Bilbao, are loc pe 9 mai pe stadionul National Arena din Bucureşti, la eveniment participând circa 40.000 de turişti străini, potrivit estimărilor agenţiilor de turism.