Tag: fondator

  • Nu găseşti loc de parcare? Doi români au dezvoltat o aplicaţie care-ţi arată unde sunt locuri libere

    Cum digitalizarea şi tehnologizarea apar în aproape toate aspectele vieţii omeneşti şi cum maşinile aproape au devenit computere pe patru roţi, era inevitabil ca cineva să nu se gândească la o aplicaţie care ajută la găsirea unui loc de parcare. Şi care spune şi unde ai lăsat autoturismul. Astfel, aventurile prin parcările subterane ar putea lua sfârşit datorită unei aplicaţii precum cea a clujenilor de la Parking+Plus.

    Cristian Ureche şi Bogdan Herea au pornit proiectul în 2014, motivul fiind numărul de locuri de parcare insuficient raportat la creşterea numărului de maşini din zonele urbane supraaglomerate. „Oraşele se confruntă cu probleme de gestiune a resurselor, dar există iniţiative de timp smart city pentru care încep să se aloce bugete. Avansul tehnologic permite gestiunea eficientă a locurilor de parcare incluse în mod tradiţional în circuitul de utilizare publică (hărţi interactive cu disponibilitatea locurilor de parcare în timp real, plăţi fără numerar direct din aplicaţie)“, spune Cristian Ureche, fondator al Parking+Plus.

    Pentru Cristian Ureche aceasta este prima iniţiativă antreprenorială, el activând anterior în industria serviciilor software în calitate de consultant pentru multinaţionale (operatori telecom, agenţii de publicitate). A oferit apoi consultanţă pentru start-up-uri din Europa, iar în prezent se ocupă de activităţile curente ale Parking+Plus. Celălalt fondator, Bogdan Herea, se ocupă de zona de dezvoltare a businessului şi crearea a parteneriatelor în cadrul start-up-ului. Herea are un business în industria serviciilor software, lucru care i-a permis să finanţeze activitatea de la Parking+Plus complementar cu fondurile atrase prin clusterul Cluj IT.

    Cum funcţionează aplicaţia?

    Sistemul clujenilor constă într-o aplicaţie de mobil şi dintr-un aşa‑zis box, dispozitiv ce este montat în parcare şi care contorizează locurile libere şi controlează accesul. Practic, prin intermediul aplicaţiei un şofer este informat câte locuri de parcare sunt libere într-o anumită zonă şi poate rezerva locul respectiv, apoi poate face plata direct din aplicaţie. Iar aici vorbim în special de parcări private, ce aparţin anumitor instituţii. „Am lansat în fază de testare în România în urmă cu câteva luni şi în acest moment operăm parcări care ne permit să testăm mai multe scenarii de utilizare: centru comercial, hotel, campus universitar, clădire de birouri“, spune Ureche.

    Am testat şi noi aplicaţia. Sistemul funcţionează în momentul de faţă doar în Cluj. Atunci când porneşti aplicaţia, stabileşti destinaţia şi verifici dacă sunt locuri libere în parcare. Din ce am putut observa, mai tot timpul locurile de parcare din Cluj par a fi ocupate. „Vorbim despre un sistem modular, flexibil şi universal, pe care ne propunem să îl scalăm rapid la nivel internaţional. Aplicaţiile mobile iOS şi Android sub brand propriu funcţionează ca şi «enableri», demonstratori ai platformei. Am gândit aplicaţia ca o soluţie cu arhitectură deschisă (…) platforma are funcţionalităţi precum: înregistrarea locurilor de parcare pe hartă, rezervare, plată, gestiune locuri de parcare în timp real, acces de pe mobil în parcări cu barieră“, continuă Ureche.

    Conceptul presupune gestiunea flexibilă de lungă şi scurtă durată a accesului în parcările securizate, atât pentru segmentul corporate (gestiune acces angajaţi, colaboratori, vizitatori, participanţi evenimente), cât şi pentru cel rezidenţial.

    Un lucru interesant este închirierea spaţiului de parcare personal. Dacă tot trăim într-o epocă a „sharing economy“ şi „car sharing“, de ce nu am împărţi şi locurile de parcare? „Locurile de parcare disponibile în zone rezidenţiale sau aferente clădirilor de business rămân neutilizate o importantă perioadă de timp, pentru că au acces securizat. Folosind tehnologiile noastre, platformele «event parking» sau marketplace-urile pentru locuri de parcare devin realitate în doar câteva zile“, spune antreprenorul.

    În principal Parking+Plus merge către zona de B2B, pentru companiile care doresc să implementeze soluţii de smart parking. „Poziţionarea noastră este una pur tehnologică. Putem face o comparaţie cu transportul aerian de persoane. Noi suntem echivalentul producătorului de avioane, existând companii care operează curse de pasageri (…) Ne adresăm câtorva categorii de companii: integratori de sisteme de parcare şi de securitate, start-up-uri care activează pe zona smart parking, operatori de clădiri şi parcări, multinaţionale care doresc să îşi extindă portofoliul“, afirmă Ureche.

    O parte din finanţare a venit de la clusterul Cluj IT, în urma unei competiţii interne ce a avut loc în 2013, restul banilor provenind din resurse proprii. Investiţia totală este estimată de antreprenori la 250.000 de euro. De asemenea, start-up-ul a fost acceptat în acceleratorul RICAP (Programul de Asistenţă în Comercializarea Inovării din România) unde vor beneficia de un program intens de consultanţă pe zona de dezvoltare şi atragere de investiţii, iar la finalul acestuia va fi organizat un eveniment în care vor fi invitaţi investitori. Despre RICAP Cristian Ureche spune că „mentorii ne ajută să descoperim cea mai bună cale de urmat, astfel încât efortul pe care oricum l-am fi depus în start-up să fie în direcţiile cele mai plauzibile a ne aduce rezultate pozitive.“

    Mai mult, Parking+Plus a câştigat ediţia locală a competiţiei Business Wall of Fame, organizată de grupul Deutsche Telekom în opt ţări, şi va intra în portofoliul Telekom România. „Procedurile de intrare în portofoliul Telekom România sunt pe ultima sută de metri, se lucrează la partea procedurală şi juridică. Avem un parteneriat cu Deutsche Telekom la nivel european care ne ajută să participăm la evenimente cu stand şi ne facilitează colaborarea cu celelalte companii din grup.“ Produsul clujenilor a fost desemnat ca fiind cea mai bună soluţie Internet of Things din România în acea competiţie.

    Cum îşi monetizează tinerii aplicaţia? „Promovând modelele Access as a Service (AaaS), Software Development Kit (SDK) şi Software as a Service (SaaS)“, despre care Cristian Ureche spune că este o noutate în domeniul parcărilor şi că îşi doresc să valideze acest model pentru abordarea B2B pe care o urmăresc. Modelul AaaS implică achiziţia unor pachete de chei virtuale de către companii, pe care utilizatorii aplicaţiilor mobile le pot consuma (în acest sens au dezvoltat şi un smart box care comunică cu aplicaţia mobilă şi comandă barierele şi porţile) pentru a intra în parcări. Soluţia se pretează pentru zona rezidenţială şi de business, cu acces oferit pe bază de abonament lunar.

    Modelul SDK e folosit de către vcompaniile care îşi doresc să dezvolte soluţii personalizate de tip smart parking, bazându-se pe platforma clujenilor, iar modelul SaaS implică plata unor contribuţii lunare pentru module funcţionale (rezervări, plăţi prin aplicaţie, informaţii în timp real legate de disponibilitatea locurilor de parcare).

    În ultimii doi ani numărul start‑up‑urilor de parking a crescut foarte mult: de la valeţi care caută loc de parcare într-o anumită zonă la un fel de Airbnb pentru spaţiu de parcare (locul din faţa blocului poate fi închiriat de cine are nevoie). Chiar şi producătorii de automobile se uită în această direcţie. Un exemplu este BMW: În 2011 BMW i Ventures, divizie de investiţii a producătorului german, a investit în 13 companii care oferă servicii de mobilitate şi chiar a încorporat softuri pentru parcare în noile automobile. Tehnologia iPark funcţionează utilizând date pentru a prezice dacă sunt locuri libere pe o anumită stradă.

    Pentru anul în curs Cristian Ureche şi Bogdan Herea îşi doresc extinderea în afara ţării, România fiind o zonă de test. „Ne dorim să lansăm soluţia în mai multe ţări europene, să închidem o rundă de finanţare care să ne aducă o primă evaluare continuând dezvoltarea tehnologiei pentru întărirea parteneriatelor“, susţine Ureche.

    Concret este faptul că atâta timp cât vor exista maşini vom avea nevoie să le parcăm, iar aplicaţiile precum Parking+Plus ne-ar putea face viaţa mai uşoară.

  • Vezi cum arată prima poză publicată online, care a fost primul obiect vândut pe eBay sau care a fost mesajul primului email

    1991. Prima pagină de internet. Berners-Lee s-a gândit că ar fi de folos o pagină unde utilizatorii să găsească informaţii folositoare despre acest nou mediu numit “world wide web”.

    1982. Informaticianul Scott Fahlman a folosit pentru prima dată un emoticon 🙂

    1978. Primul joc multiplayer s-a numit Multi-User Dungeon şi a fost creat de Roy Trubshaw şi Richard Bartle la Universitatea Essex. Un joc fără grafică, bazat doar pe text, care invită utilizatorii într-o lume magică cu vrăjitori şi comori. Îl puteţi juca şi acum.

    21 martie 2006. Jack Dorsey, co-fondatorul Twitter, a compus primul tweet de pe reţeaua de socializare. Zece ani mai târziu, compania nu o duce prea grozav, dar are peste 300 milioane de utilizatori

    3 aprilie 1995. John Wainwright a cumpărat primul obiect de pe Amazon, o carte numită “Fluid Concepts and Creative Analogies” scrisă de Douglas Hofstadter

    23 aprilie 2005. Jawed Karim, co-fondatorul Youtube, urcă primul clip pe platforma video. Acum se urcă aproape 400 de ore de video în fiecare minut şi YouTube are peste 1 miliard de utilizatori. Unii dintre ei chiar şi-au clădit o carieră din videoblogging.

    1992. Tim Berners-Lee lucra la un proiect numit “the World Wide Web” şi a convins o formaţie rock, Les Horribles Cernettes” să contribuie la proiect. Fotografia trupei a devenit prima fotografie urcată pe internet.

     

  • Vezi cum arată prima poză publicată online, care a fost primul obiect vândut pe eBay sau care a fost mesajul primului email

    1991. Prima pagină de internet. Berners-Lee s-a gândit că ar fi de folos o pagină unde utilizatorii să găsească informaţii folositoare despre acest nou mediu numit “world wide web”.

    1982. Informaticianul Scott Fahlman a folosit pentru prima dată un emoticon 🙂

    1978. Primul joc multiplayer s-a numit Multi-User Dungeon şi a fost creat de Roy Trubshaw şi Richard Bartle la Universitatea Essex. Un joc fără grafică, bazat doar pe text, care invită utilizatorii într-o lume magică cu vrăjitori şi comori. Îl puteţi juca şi acum.

    21 martie 2006. Jack Dorsey, co-fondatorul Twitter, a compus primul tweet de pe reţeaua de socializare. Zece ani mai târziu, compania nu o duce prea grozav, dar are peste 300 milioane de utilizatori

    3 aprilie 1995. John Wainwright a cumpărat primul obiect de pe Amazon, o carte numită “Fluid Concepts and Creative Analogies” scrisă de Douglas Hofstadter

    23 aprilie 2005. Jawed Karim, co-fondatorul Youtube, urcă primul clip pe platforma video. Acum se urcă aproape 400 de ore de video în fiecare minut şi YouTube are peste 1 miliard de utilizatori. Unii dintre ei chiar şi-au clădit o carieră din videoblogging.

    1992. Tim Berners-Lee lucra la un proiect numit “the World Wide Web” şi a convins o formaţie rock, Les Horribles Cernettes” să contribuie la proiect. Fotografia trupei a devenit prima fotografie urcată pe internet.

     

  • Atac fără precedent a lui Donald Trump la adresa preşedintelui Barack Obama şi al lui Hillary Clinton

    Donald Trump, candidatul republican la alegerile prezidenţale americane, a declarat că preşedintele Barack Obama şi democrata Hillary Clinton au fondat reţeaua teroristă Stat Islamic (SI), relatează Politico.com.

    La un miting din Sunrise, Florida, Trump a atacat din nou politicile externe ale lui Obama şi ale lui Clinton, spunând că acestea au condus la crearea organizaţiei Stat Islamic.

    “El (n.r.Obama) este fondatorul SI. El este fondatorul SI, ok? El este fondatorul. El a fondat SI. Şi aş spune că co-fondatorul ar fi corupta de Hillary Clinton”.

    Aceste comentarii nu sunt primele în care Trump îl pune în legătură pe Obama cu SI. În iunie, el a distribuit pe Twitter un articol al publicaţiei Breitbart, în care era menţionat că “administraţia Obama a susţinut activ reţeaua Al-Qaida în Irak, gruparea teroristă care a devenit Stat Islamic“.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ”Am început afacerea în sufrageria mea şi nu am avut venituri timp de şase ani”. Acum compania este răspândită în şase ţări şi are venituri de 300 de milioane de dolari

    Jessica Dilullo Herrin, CEO şi fondator al companiei de bijuterii Stella & Dot, consideră că şi-a atins toate obiectivele: are o carieră de succes, o familie, o viaţă echilibrată. Compania ei constă într-un portal online de bijuterii şi accesorii cu preţuri accesibile, dar şi un loc de muncă flexibil colaboratorilor săi, potrivit unui articol publicat de Entrepreneur.com. A ajuns astfel la venituri de milioane de dolari.

    Angajaţii ei acţionează ca proprii şefi şi vând produsele Stella & Dot prin mai multe canale – la petreceri, în mediul online, etc.

    ”Am început afacerea în sufrageria mea şi nu am avut venituri timp de şase ani”, descrie ea începuturile afacerii.

    Ambiţia de a crea o astfel de afacere a apărut după ce Herrin a renunţat la locul său de muncă pentru a-şi urma soţul, care începuse să lucreze în Texas. După mutare, a început să lucreze într-o poziţie de middle-management la Dell, în paralel cu conceperea unui model de business prin care femeile să aibă tot ce îşi doresc. Înainte de a lansa Stella&Dot, lansese o altă afacere care a avut succes, Weddingchannel.com. Scopul acestui website era să ofere într-un singur loc toate lucrurile de care avea nevoie o mireasă modernă. Odată ce acesta a avut succes, şi-a părăsit locul de muncă. Totodată, a renunţat la studiile de MBA în care era implicată în momentul în care a lansat site-ul dedicat nunţilor, decizie pe care nu o regretă, potrivit interviului acordat Entrepreneur.com.

    În prezent, Stella&Dot a ajuns la venituri de 300 de miloane de dolari şi la 60.000 de colaboratori răspândiţi în şase ţări.

    Credit foto: Stella & Dot

  • Cum arată impresionantul sistem de optimizare fiscală al companiei celui mai bogat om din Europa

    Acum 73 de ani, pe când avea doar 17 ani, suedezul Ingvar Kamprad punea bazele celei mai cunoscute companii producătoare de mobilă din lume, Ikea. „I” vine de la Ingvar, „K” de la Kamprad, „E” de la denumirea fermei deţinută de familia sa, Elmtaryd, iar „A” vine de la numele orăşelului din Suedia unde a crescut Kamprad, Agunaryd, scrie Fortune.

    În luna martie a acestui an, fondatorul gigantului suedez a împlinit 90 de ani, fiind  cunoscut mai degrabă pentru „zgârcenia” sa, decât pentru longevitate.

    Cum arată impresionantul sistem de optimizare fiscală din spatele Imperiului Ikea

  • Povestea omului care a creat unul dintre cele mai emblematice automobile din toate timpurile

    Charles Steward Rolls, un pionier în domeniul aviaţiei şi automobilelor, a fondat împreună cu Henry Royce firma producătoare de automobile Rolls-Royce. Pasiunea pentru aviaţie s-a dovedit a fi fatală pentru el, la 32 de ani prăbuşindu-se cu una dintre aeronavele sale.

    Charles Rolls s-a născut în Londra, ca al patrulea şi cel mai mic dintre copiii Lordului Llangattock; a manifestat de mic un interes sporit pentru tot ceea ce era legat de motoare. În facultate s-a axat pe studierea ştiinţelor mecanice şi aplicate, iar la 18 ani a călătorit la Paris pentru a-şi achiziţiona prima sa maşină, un Peugeot Phaeton, şi s-a înscris în Clubul Automobiliştilor din Franţa.

    După ce a absolvit facultatea Cambridge, Rolls a lucrat pe un iaht cu aburi şi, mai apoi, la London and North Western Railway, păstrând viu interesul pentru inovaţia în domeniul motoarelor; a dat dovadă şi de un extraordinar talent în vânzări. Cu sprijinul financiar al tatălui său, care i-a oferit 6.600 de lire sterline, a deschis unul ditre primii dealeri auto din Marea Britanie în 1993, firma sa, C.S. Rolls & Co, fiind primul importator şi vânzător de maşini Peugeot şi Minerva.

    Rolls l-a cunoscut pe Henry Royce prin intermediul prietenului său Henry Edmunds, director la Royce Ltd. Deşi prefera autoturismele cu trei şi patru cilindri, l-a impresionat vehiculul cu doi cilindri al lui Royce, ca urmare cei doi au pus bazele unui parteneriat în urma căruia a luat naştere marca Rolls-Royce, sub care se produceau autovehicule dotate cu doi, trei, patru sau şase cilindri. Rolls şi Royce s-au întâlnit pentru prima dată la Manchester în mai 1904, iar la finalul aceluiaşi semnau acordul cu privire la afacerea Rolls-Royce.

    Primul automobil Rolls-Royce a fost prezentat la Salonul de la Paris în decembrie 1904, iar în 1906 Rolls şi Royce şi-au oficializat parteneriatul prin crearea autoturismului Rolls-Royce Limited. Un an mai târziu au integrat şi dealerul C.S. Rolls & Co. În timp ce Rolls furniza servicii de suport şi se ocupa de afacere, Royce avea responsabilitatea expertizei tehnice. Rolls a depus mult efort pentru a evidenţia silenţiozitatea maşinilor sale, iar spre sfârşitul lui 1906 a făcut o călătorie în SUA pentru a promova marca. Până în 1907 compania a câştigat mai multe premii pentru calitatea şi fiabilitatea maşinilor sale; în următorii doi ani însă, interesul lui Rolls pentru această afacere a scăzut, iar la sfârşitul anului 1909 a demisionat din funcţie şi a devenit director nonexecutiv.

    Rolls a fost dintotdeauna pasionat de zbor; a început cu baloanele de aer şi a efectuat în jur de 170 de ascensiuni cu balonul. A fost şi membru fondator al Royal Aero Club, iar în 1903 a câştigat medalia de aur Gordon Bennett pentru cel mai lung timp de zbor individual. În timpul parteneriatului său cu Royce a încercat constant şi fără reuşită să îl convingă pe asociatul său să proiecteze un motor pentru aer. În 1909 a cumpărat unul dintre cele şase avioane Wright Flyer, cu care a efectuat peste 200 de zboruri, iar pe 2 iunie 1910 a devenit primul om care a făcut o dublă traversare a Canalului Mânecii, fără oprire, în 95 de minute, fapt pentru care a primit medalia de aur a Royal Aero Club. În Monmouth şi Dover există câte o statuie ce comemorează acest zbor.

    Charles Rolls a murit la vârsta de 32 de ani într-un accident aviatic în Southbourne, Bournemouth, când coada unui Wright Flyer s-a rupt în timpul unui zbor. A fost primul britanic care şi-a găsit sfârşitul astfel, într-un accident cu o aeronavă în decolare, şi a unsprezecea persoană la nivel internaţional. O statuie cu el ţinând un model de avion biplan a fost ridicată în piaţa Agincourt din Monmouth. Ulterior, o altă statuie a sa a fost amplasată lângă terenul de joc al şcolii St. Peter. Mormântul lui Charles Rolls se află la biserica Monmouthshire din Llangattock-Vibon-Avel, unde mai mulţi membri ai familiei sale au fost îngropaţi.

  • Sergey Brin avertizează tinerii să nu vină în Sillicon Valley pentru a începe o afacere

    Co-fondatorul Google, Sergey Brin, afirmă că dacă vrei să începi o afacere într-un garaj, atunci nu ar trebui să o faci în Silicon Valley. El a declarat, în cadrul unui summit despre antreprenoriat, că este mult mai uşor să începi o afacere în afara Silicon Valley decât în regiunea californiană.

    Afaceristul a mai declarat că poate fi foarte costisitor să începi o afacere în Silicon Valley.
    „De-a lungul anilor, aşteptările în ceea ce priveşte costurile, imobiliare şi salariale, aşteptările oamenilor şi angajaţilor au ajuns foarte ridicat şi sunt greu de atins. Poate fi dificil să porneşti o afacere capabilă să se autosusţină”, a spus Brin. Acesta mai afirmă că Silicon Valley devine un mediu de afaceri favorabil abia pentru pasul doi, când businessul generează venituri

    „Silicon Valley îţi poate oferi şansa să obţii un capital mai mare, să scalezi afacerea mai repede, dar şi riscurile pe care ţi le asumi sunt mai mari”, este de părere Sergey Brin.

     

  • Povestea Clyde Cessna, fondatorul uneia dintre cele mai mari companii private de construciţie a avioanelor din lume

    Fondatorul Cessna Aircraft Company, una dintre cele mai mari companii private de construcţie a avioanelor din lume, a avut primul zbor reuşit cu aeronava construită de el însuşi în 1911, între fluviul Mississippi şi Munţii Stâncoşi, fiind prima persoană care a reuşit această performanţă.  

    În copilărie, Clyde Cessna, născut într-o familie de fermieri din Kansas, s-a folosit deseori de abilităţile sale în ale mecanicii şi de spiritul inovator pentru a îmbunătăţi maşinăriile pentru fermieri şi chiar a dezvoltat unele noi. O perioadă, până când aviaţia a început să îi ocupe tot timpul, Clyde a lucrat ca dealer de automobile.

    Pasiunea pentru aviaţie i s-a accentuat în urma participării la o expoziţie aeriană din Kansas, în 1910, fiind elementul care l-a propulsat spre viitoarea sa carieră în domeniul aviatic. Şi-a dat seama că e din ce în ce mai pasionat de avioane şi, pentru a-şi urma visul, a părăsit Oklahoma şi s-a mutat în New York, unde a lucrat o scurtă perioadă pentru Queen Aeroplane Company, unde a luat şi primele lecţii de construcţie a unei aeronave.

    În 1911 şi-a construit primul avion, un monoplan, pe care l-a numit Silverwing, iar prima sa încercare de zbor a fost eşuată. La fel şi a doua şi a treia, până la a treisprezecea, de fiecare dată zborul încheindu-se nefavorabil. În cele din urmă, la cea de-a treisprezecea încercare, Cessna a primit o mică încurajare: aeronavele sale s-au menţinut în aer pentru o scurtă perioadă de timp, înainte să se prăbuşească, aşa cum se aştepta. Într-un moment de frustrare, după accident, Cessna a exclamat furios: „Am de gând să fac acest aparat să zboare, apoi am să-i dau foc şi nu o să mai am de-a face cu avioanele!“.
    În cele din urmă, în iunie 1911, Cessna a avut primul zbor favorabil, iar mulţimile care au râs de el şi de eşecurile lui au schimbat tonul şi l-au numit „un erou îndrăzneţ“. De-a lungul timpului şi-a consolidat abilităţile de a pilota şi, în decembrie 1911, a încheiat cu succes cel mai dificil zbor de până atunci, pe o distanţă de 8 km, fiind prima persoană care a construit şi a zburat cu un avion între râul Mississippi şi Munţii Stâncoşi.

    După ce Silverwing a cunoscut succesul, Cessna şi-a încheiat socotelile cu industria de automobile pentru a-şi concentra atenţia către interesul său pentru aviaţie. Între 1912 şi 1915, Cessna a dezvoltat mai multe tipuri noi de monoplanuri, timp în care zbura de multe ori cu avionul său la diverse evenimente de vacanţă şi târguri, un efort care s-a dovedit a fi profitabil.
    În 1916 Clyde şi-a propus să construiască o nouă aeronavă pentru sezonul de expoziţie aviatică din 1917, aşa că a achiziţionat o clădire în aer liber pentru a-şi pune în aplicare planul. Fabrica a servit un scop dublu, fiind în acelaşi timp şi o şcoală de zbor pentru câţiva pasionaţi care luau lecţii de la Cessna. Cu toate acestea, în aprilie 1917, când SUA a declarat război, expoziţia din 1917 s-a anulat, iar Clyde, cu resursele strânse până atunci, a revenit la vechea sa casă din Kansas, unde şi-a reluat treburile la ferma familiei.

    În anii ce au urmat Primului Război Mondial, interesul publicului pentru zborul privat a crescut din ce în ce mai mult, fapt care l-a determinat pe Cessna, în 1925, să deschidă Air Travel Manufacturing Company, împreună cu doi asociaţi: Walter Beech şi Lloyd Stearman în Wichita, Kansas. În timpul în care Cessna a fost preşedinte, compania a devenit unul dintre cei mai importanţi producători de aeronave din SUA, succes ce poate fi pus pe seama conceptelor avansate de design a aeronavelor, care a obţinut recunoaştere internaţională pentru recorduri de viteză şi distanţă. După doi ani, Cessna a părăsit compania având în plan să îşi deschidă propria firmă, dar şi din cauza unor dispute cu cei doi parteneri ai săi. 
    În septembrie 1927, prin asocierea cu antreprenorul în aviaţie Victor Ross, Clyde a format Cessna-Ross Aircraft. În mai puţin de o lună însă, Ross s-a retras din afacere şi i-a vândut partenerului său toate acţiunile în cadrul companiei, care şi-a schimbat numele în Cessna Aircraft Corporation.

    În continuare, Cessna s-a străduit să construiască un monoplan eficient, primul model, AW, fiind finalizat aproape de sfârşitul lui 1927. Au urmat apoi CW-6, care a zburat pentru prima dată în 1928, şi DC-6, în 1929. După ce a intrat în afacere şi fiul său Eldon, a început proiectarea şi pilotarea aeronavelor de curse CR.

    În ciuda succesului modelelor noi, criza economică a dus la o scădere drastică a vânzărilor de avioane, determinând compania să intre în faliment şi să fie închisă la 1931. Totuşi, Cessna şi-a redeschis porţile trei ani mai târziu, iar în 1936 a fost vândută nepoţilor lui Clyde, Deane şi Dwight Wallace.

    După această tranzacţie, Clyde Cessna s-a reîntors la viaţa de fermier, realizând maşinării pentru agricultură. La cererea lui Deane, el a acceptat să facă parte din companie în continuare, însă doar la nivel simbolic, fără să se implice în afacere. Clyde Cessna a murit la vârsta de 74 de ani în Wichita, Kansas.

  • ICEEFEST 2016. Dragoş Stanca: S-ar putea sa devii irelevant în jobul pe care îl ai dacă nu eşti la curent cu ultimele tendinţe în tehnologie – VIDEO

    Ediţia din acest an a Iceefest a fost mai mare şi a abordat mai multe teme majore de interes decât cea de anul trecut. La Iceefest 2016 au fost dezbătute în premieră două subiecte „fierbinţi” ale momentului: realitatea augmentată şi realitatea virtuală. Au fost păstrate, însă, temele de interes tradiţionale, potrivit lui Dragoş Stanca, fondatorul Iceefest, precum creativitatea, comerţul electronic, inovaţia, startup-urile şi noile modele de business. 

    Vedeţi materialul video de la ICEEFEST 2016 pe www.go4it.ro