BusinessMagazin

Tag: Elvetia

  • Domeniul în care România stă mai bine decât toată Europa. Singurele ţări care ne depăşesc sunt din Asia

    România are cel mai rapid trafic de internet din Europa şi al treilea la nivel mondial, după un clasament recent publicat de Bloomberg. Singurele state cu viteze superioare celor înregistrate la noi sunt Hong Kong şi Japonia.

    România a urcat de pe poziţia a cincea, pe care a ocupat-o în acelaşi clasament în prima jumătate a anului. Viteza medie de la noi, de 47,9 megabiţi pe secundă, este cu 160% mai mare decât mediaglobală de 18,4 megabiţi pe secundă.

    După România, în clasament urmează Coreea de Sud, Letonia, Singapore, Elveţia, Bulgaria, Olanda şi Belgia.

    România ocupă primul loc şi  într-un top la nivel global în funcţie de procentajul hotelurilor care oferă clienţilor acces gratuit la internet WiFi, cu o rată de 99%, similară cu cea din Vietnam, în timp ce doar două alte state europene, Polonia şi Slovacia, sunt de asemenea prezente între primele zece.

  • Elveţienii au respins prin referendum înfiinţarea unei case unice de asigurări de sănătate

    Astfel, 61,8 % dintre elveţieni au spus “nu” înfiinţării unei case unice publice de asigurări de sănătate, potrivit rezultatelor definitive ale referendumului organizat duminică în Elveţia.

    Pentru adoptarea textului, era necesară o dublă majoritate: majoritatea votanţilor şi majoritatea celor 26 de cantoane care formează Elveţia.

    Casa unică, o iniţiativă lansată de stânga în Elveţia, ar fi înlocuit cele aproximativ 60 de case de asigurări de sănătate private, acuzate că îi costă prea mult pe asiguraţi.

    Casele de asigurări de sănătate private s-au opus textului şi au salutat rezultatul referendumului. “Populaţia nu doreşte înfiinţarea unei case unice de asigurări de sănătate”, a declarat Asociaţia elveţiană pentru Asigurări (ASA), care a adăugat că sistemul elveţian de sănătate “este unul dintre cele mai bune şi mai performante din lume”.

    Sistemul actual de asigurări de sănătate din Elveţia prevede că fiecare rezident în ţară trebuie să dispună de o asigurare de sănătate de bază la una dintre cele 61 de companii de asigurări, care îşi dispută clienţii.

    Într-o ţară unde salariul mediu net este de 4.950 de franci elveţieni (4.100 de euro), cotizaţiile pe care trebuie să le plătească membrii în fiecare lună se ridică la aproximativ 400 de franci elveţieni de persoană.

  • Edward Snowden nu va fi extrădat din Elveţia în SUA în anumite condiţii – raport

    Condiţiile în care nu va fi extrădat acest informatician care a dezvăluit lumii întregi vastul program de spionaj al Statelor Unite sunt prezentate în mod detaliat într-un raport întocmit de către Ministerul Public al Confederaţiei helvetice (MPC), pe care agenţia de presă ATS a putut să-l procure.

    Snowden este inculpat în Statele Unite pentru spionaj şi furt de documente care aparţin statului, infracţiuni pasibile de o pedeapsă de 30 de ani de închisoare.

    Informaticianul, un avertizor de integritate, a obţinut la sfârşittul lui august un permis de rezidenţă pentru o perioadă de trei ani în Rusia, după ce a beneficiat de azil politic timp de un an. Acest statut îi permite să muncească în Rusia şi să se deplaseze liber în străinătate. El nu mai deţine un paşaport american, care i-a fost retras de către autorităţile americane.

    Potrivit raportului MPC, Elveţia nu-l va preda pe cetăţeanul american în cazul în care cererea de extrădare “îmbracă un caracter politic potrivit concepţiei elveţiene”.

    O extrădare va fi respinsă “dacă acţiunile pentru care este solicitată reprezintă un delict politic sau dacă cererea pare motivată politic”. Acuzaţii de trădare sau de trădare de stat vor fi considerate ca delicte politice de către Elveţia. În plus, orice extrădare va fi respinsă în cazul în care Edward Snowden riscă pedeapsa cu moartea în Statele Unite.

    De asemenea, Snowden poate obţine de la Ministerul Public, în cadrul unei proceduri penale, un permis de liberă trecere. În acest caz, Biroul federal al Justiţiei nu-l va putea aresta în vederea extrădării.

    Numai “obligaţii de stat superioare”, ca acorduri între state care prevăd alte dispoziţii, ar putea să modifice această poziţie, relevă Parchetul.

    Acesta din urmă efectuează în prezent “diverse verificări” cu privire la “diverse activităţi desfăşurate de către state străine în Elveţia”, a declarat Francesco Maltauro, coordonatorul afacerilor procurorului general al MPC, contactat în legătură cu informaţii publicate de “SonntagsZeitung” şi “Le Matin Dimanche”.

    Elveţia creează, în prezent, o comisie de experţi, în urma unei moţiuni depuse de către un ales socialist, adoptată de către Parlament şi transmisă în iunie Guvernului. Ea va rămâne în funcţiune până la redactarea unui raport de către experţi, timp de maximum trei ani de zile.

    Potrivit Parlamentului, în faţa amplorii supravegherii cetăţenilor, Elveţia are nevoie de o comisie interdisciplinară de experţi.

    Snowden a transmis presei zeci de mii de elemente care dovedesc amploarea activităţilor NSA, dezvăluiri catalogate drept “acte de trădare” de către preşedintele Comisiei pentru informaţii secrete din cadrul Camerei Reprezentanţilor.

  • Amprente genetice pe brânză

    Industria elveţiană a brânzeturilor, care a realizat anul trecut exporturi de 604 milioane de franci elveţieni (659 milioane dolari), a recurs la metoda analizei ADN în condiţiile în care producătorii de Emmental estimează pierderile generate de falsificarea produsului la 20 de milioane de franci.

    Produsele contrafăcute contribuie la declinul veniturilor acestei industrii, afectate deja de costurile mari de producţie şi de aprecierea francului elveţian, care face ca brânzeturile elveţiene să devină mai scumpe în străinătate.

    Circa 10% din brânza etichetată ca Emmental aflată pe rafturile magazinelor este contrafăcută, potrivit asociaţiei Switzerland Cheese Marketing.

  • Amprente genetice pe brânză

    Industria elveţiană a brânzeturilor, care a realizat anul trecut exporturi de 604 milioane de franci elveţieni (659 milioane dolari), a recurs la metoda analizei ADN în condiţiile în care producătorii de Emmental estimează pierderile generate de falsificarea produsului la 20 de milioane de franci.

    Produsele contrafăcute contribuie la declinul veniturilor acestei industrii, afectate deja de costurile mari de producţie şi de aprecierea francului elveţian, care face ca brânzeturile elveţiene să devină mai scumpe în străinătate.

    Circa 10% din brânza etichetată ca Emmental aflată pe rafturile magazinelor este contrafăcută, potrivit asociaţiei Switzerland Cheese Marketing.

  • Bugatti Veyron, vândut la licitaţie, în Elveţia, cu 277.300 de dolari. Ce se ascunde în spatele preţului

    Este vorba de un exemplar fabricat în 2008, cu 31.900 km parcurşi; în ciuda numerelor, nu este o super-afacere, aşa cum s-ar crede, pentru că maşina a fost accidentată pe o autostradă din Austria, în primăvara acestui an, şi a fost scoasă de vânzare de către asigurătorul Axa.
    Maşina este destul de avariată: partea din faţă şi cea din spate, ambele uşi, pragurile şi partea infgerioară a caroseriei; suspensia nu stă nici ea prea bine, iar vânzătorii cred că ar putea fi afectate şi motorul şi transmisia.

    Cum preţul reparaţiilor s-ar putea ridica undeva între 800.000 şi 850.000 de dolari, se pune îmtrebarea ce fel de afacere a făcut cumpărătorul: afacerea vieţii sau o prostie?

  • Singura ţară din Europa care le-a interzis românilor să muncească este OBLIGATĂ să îi accepte. Salariul mediu este de 4.000 DE EURO pe lună

    Uniunea Europeana a refuzat cererea autoritatilor elvetiene de renegociere a Acordului privind libera circulatie a persoanelor, care sa-i permita Confederatiei Helvetice sa aplice cote pentru imigratie, a afirmat o sursa europeana, citata de AFP, transmite agenţia Mediafax.

    Decizia a fost luata in cadrul reuniuni ambasadorilor celor 28 de tari ale UE la Bruxelles si va fi formalizata intr-o scrisoare oficiala adresata Bernei, potrivit Mediafax. Elvetia doreste sa instaureze cote de imigratie pentru sederile pe termen scurt ale strainilor, locuitorii din zonele de granita si persoanele care vor sa se instaleze definitiv, ca urmare a votului din 9 februarie care limiteaza imigratia in masa.

    Uniunea Europeana a declarat in mai multe randuri ca refuza orice punere in discutie a principiului privind libera circulatie. Cu o rata a somajului de 3%, Elvetia, care are aproximativ opt milioane de locuitori, este considerata drept un Eldorado de catre numerosi europeni aflati in cautarea unui loc de munca, scrie incont.ro. Aproape 80.000 de europeni se instaleaza in Elvetia in fiecare an, adica echivalentul unui oras mediu, ceea ce este considerat insuportabil de catre partidul Uniunea Democratica de Centru (UDC, dreapta populista), care a initiat textul votat cu o scurta majoritate de 50,3%.

    In momentul intrarii in vigoare a acordului cu UE privind libera circulatie, ceea ce se face treptat din 2002, autoritatile estimau ca nu vor fi decat maximum 8.000 de nou-sositi pe an, adica de zece ori mai putin decat ceea ce s-a intamplat in realitate. In 2013, strainii reprezentau 23,5% (1,88 milioane de persoane) din populatia Elveţiei. Inainte de semnarea acordului cu UE privind libera circulaţie, strainii reprezentau aproximativ 20%.

    In prezent, 1,25 de milioane dintre strainii instalati in Elvetia provin din UE sau din tarile Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS). Referendumul acorda trei ani Guvernului elvetian pentru revizuirea acordurilor incheiate cu UE, principalul sau partener comercial.

    Consiliul Federal Elveţian a decis în luna iunie să prelungească restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, până la 31 mai 2016, potrivit unui comunicat al instituţiei, citat de Mediafax.

    Elveţienii, deja printre cei mai bogaţi oameni din lume, au respins în luna mai prin referendum propunerea de a introduce cel mai mare mare salariu minim pe economie la nivel mondial, de 4.000 de franci elveţieni (3.200 de euro), prima astfel de plasă de siguranţă socială din istoria ţării, dând câştig de cauză proprietarilor de afaceri care susţin că o astfel de măsură i-ar scoate din business, ar mări şomajul, ar face mai dificil pentru tineri să-şi găsească un loc de muncă şi ar majora preţurile, potrivit Ziarului Financiar.

  • Povestea lui Henri Nestlé

    Henri Nestlé a fost un cofetar elveţian şi cel care a fondat Nestlé, cel mai mare producător de alimente şi băuturi din lume. El este cunoscut şi drept unul dintre cei mai importanţi creatori ai laptelui condensat.

    Henri Nestlé, numit la naştere Heinrich Nestle, a fost al 11-lea copil al lui Johann Ulrich Matthias Nestle şi al Annei-Maria Catharina Ehemann. S-a născut la 10 august 1814, la Frankfurt, în Germania. La 22 de ani şi-a încheiat stagiul de patru ani de ucenicie la un farmacist şi până în 1839 a fost autorizat să desfăşoare experimente chimice, să prescrie reţete şi să vândă medicamente. Până la acest moment, când împlinise 25 de ani, îşi schimbase deja numele, pentru a se adapta mai bine la zona în care locuia, adică în Vevey, Elveţia, un oraş în care se vorbeşte franceză.

    În 1843 el a investit în producţia de ulei de rapiţă, una dintre cele mai progresiste industrii la acea vreme. S-a implicat şi în alte arii industriale, cum ar fi producţia de lichioruri, rom, absint, oţet şi ulei de nuci, folosit la acea vreme la lămpile de iluminat. A început să îmbutelieze şi să vândă ape minerale şi limonadă, dar în perioada crizei din 1845-1847 Nestlé a renunţat la această afacere. În schimb, în 1857 a început să-şi concentreze atenţia asupra producţiei de gaz lampant şi a fertilizatorilor.

    Nu se cunoaşte precis momentul în care industriaşul elveţian a început să lucreze la o formulă de lapte praf, însă în 1867 acest produs ieşea deja din fabricile sale. Interesul lui vizavi de acest produs a fost stârnit de mai mulţi factori. Deşi Nestlé şi soţia sa nu au avut copii, erau conştienţi de rata de mortalitate infantilă; pe de altă parte, laptele proaspăt nu era accesibil în marile oraşe, iar femeile din înalta societate începuseră să considere că alăptatul nu era ”la modă„. Pentru a produce un substitut al laptelui matern, Henri Nestlé a folosit lapte de vacă, făină şi lapte.

    În plus, el era prieten cu Jean Balthasar Schnetzler, un om de ştiinţă specializat în nutriţie, iar împreună cei doi au reuşit să înlăture amidonul şi acidul din făină, deoarece bebeluşilor le este greu să digere aceste substanţe. Farine Lactée Henri Nestlé a început să se vândă în înteaga Europă şi până în 1870 Nestlé’s Infant Food se vindea şi în SUA, la preţul de jumătate de dolar sticla.

    Industriaşul şi-a vândut compania în 1875 asociaţilor săi şi apoi şi-a petrecut restul vieţii, până în 1890, când a murit în urma unui atac de cord, în Montreux (Franţa) şi Glion (Elveţia). Familia Nestlé obişnuia să acorde mici împrumuturi băneşti şi să se implice în dezvoltarea infrastructurii locale. În Glion, locuinţa familiei a primit numele de Villa Nestlé.

    Compania fondată de industriaşul elveţian de origine germană a fuzionat în 1905 cu Anglo-Swiss Condensed Milk Company, fondată de americanii Charles şi George Page

    Este greu de crezut că Henri Nestlé şi-a imaginat vreodată că afacerea pe care a început-o în urmă cu 140 de ani va ajunge să aibă activităţi în 13 segmente diferite de piaţă, între care se numără mâncarea pentru copii, apa îmbuteliată, cerealele, lactatele, îngheţata, alimentele pentru animale, ciocolata şi alte dulciuri. Compania deţine peste 2.000 de mărci, are peste 330.000 de angajaţi, operaţiuni în 86 de ţări, iar cifra de afaceri înregistrată în 2013 a fost de 92 de miliarde de franci elveţieni (aproape 76 de miliarde de euro).

  • ANSVSA: În România nu e pestă porcină africană. Nu sunt exportate produse din carne de porc în Elveţia

     În ce priveşte informaţia că Elveţia va interzice, de miercuri, importul de porci vii şi orice fel de carne de porc provenind din mai multe ţări europene unde au fost depistate de curând cazuri de febră porcină africană, fiind vizate şi importurile din Bulgaria şi România, precum şi cele din anumite regiuni din Croaţia şi Letonia, ANSVSA a precizat că “în România nu evoluează pesta porcină africană (nici pesta porcină clasică)”.

    “Autorităţile elveţiene nu au făcut altceva decât să anunţe implementarea, prin acte normative naţionale, a legislaţiei europene, respectiv a Deciziei CE nr 764/2013. În consecinţă, comerţul continuă în aceleaşi condiţii, Elveţia respectând prevederile stabilite de legislaţia europeană”, se arată într-un comunicat de presă al ANSVSA.

    Potrivit sursei citate, comerţul cu carne de porc şi produse din carne de porc provenite din România este permis în Elveţia aşa cum este permis pe întreg teritoriul Uniunii Europene, cu respectarea condiţiilor stipulate în Decizia CE nr 764/2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opt scenarii pentru criza globală din 2015

    Bris crede că noua criză poate fi declanşată de opt posibile scenarii:

    1. O bulă speculativă pe piaţa de capital: În ultima perioadă pieţele de apital au avut o evoluţie nerealistă şi în unele cazuri situaţia va degenera. În 2014 analiştii s-au arătat dezamăgiţi, în primul trimestru al anului, aşteptările depăşind câştigurile reale. Pentru a aduce pieţele la un nivel al câştigurilor corelat cu aşteptările investitorilor, acţiunile ar trebui să cadă cu 30 – 35%.

    2. Sistemul bancar din China: o criză severă ar putea apărea din cauza numărului mare de împrumuturi acordate instituţiilor guvernamentale, slab monitorizate şi imune la competiţie. Dacă acest sistem se va prăbuşi, va afecta negativ economia globală.

    3. O criză energetică: în cazul în care SUA, devenită cel mai mare producător mondial de gaze, va începe să exporte, Rusia s-ar putea simţi ameninţată şi ar cauza o dispută geopolitică majoră. Statele Unite vor acţiona pentru a deţine controlul preţurilor energiei şi şi-ar putea extinde influenţa asupra Marii Britanii, Indiei sau Japoniei.
    4. O bulă imobiliară: Brazilia, China, Canada sau Germania ar putea fi afectate de o criză imobiliară, generată de uşurinţa cu care se obţin finanţările şi de modul nesăbuit în care cumpărătorii urcă preţurile, fără a ţine cont de realităţile pieţelor.

    5. Un val de falimente corporatiste: BBB este noul AA. Companiile au devenit din ce în ce mai îndatorate, iar ultima regulă este un rating BBB; în SUA doar trei companii mai au un rating AAA, este vorba de ExxonMobil, Microsoft and Johnson & Johnson. Dacă dobânzile vor creşte cu doar 2%, jumătate din corporaţii vor dispărea.
    6. Războiul şi conflictele internaţionale: Mai peste tot în lume, cu excepţia unor zone din Europa şi a Statelor Unite, tensiunile geopolitice cresc. Evenimente cum a fost criza din Crimeea pot duce la o prăbuşire a pieţelor, chiar fără un conflict armat.

    7. Sărăcia în creştere: sărăcia a crescut în înteaga lume, şi, pe măsură ce săracii vor deveni mai săraci, sunt de aşteptat conflicte sociale. Cruciadele împotriva inegalităţii ar putea avea efecte nebănuite în zone precum inovaţia, ameninţând economia.

    8. Lichidităţile şi hiperinflaţia: cantităţile suplimentare de cash pe care băncile centrale şi corporaţiile le păstrează ar putea vătăma economia. Banca Centrală Europeană se află într-un crec vicios al creditării instituţiilor financiare, iar companii precum Google ar putea “cumpăra” pachetul majoritar de acţiuni al Irlandei, iar Microsoft mai mult de 50% din Singapore, ceea ce este cel puţin imoral, conchide Bris.