Proiectul de ordonanţă de urgenţă s-a aflat şi săptămâna trecută pe agenda Cabinetului, dar decizia a fost amânată atunci după o consultare între premier şi ministrul Transporturilor. Conform ordonanţei, datoriile înregistrate de CFR SA la finele anului trecut către bugetul consolidat şi fondul de risc, de 3,99 miliarde lei (aproximativ 917 milioane euro), vor fi anulate prin conversia în acţiuni. Ştergerea datoriilor va fi efectuată prin derogare de la legislaţia actuală care reglementează datoria publică.
Tag: Datorii
-
Statul elen are datorii neplătite de 6,6 miliarde de euro, reprezentând 3% din PIB
Practica, echivalentă cu o încetare de plăţi, combinată cu oferta redusă de creditare din partea băncilor, a agravat problemele de lichiditate ale companiilor. În acelaşi timp, amânarea plăţilor constituie o încălcare a termenilor memorandumului semnat de Atena cu creditorii internaţionali, care au cerut plata integrală a acestor datorii. Date oficiale arată că statul are restanţe de circa 1,25 miliarde de euro la companiile de construcţii, în timp ce datoriile spitalelor către furnizori şi companiile farmaceutice însumate cu cele ale autorităţilor locale şi fondurilor de asigurări sociale se ridică la 3,6 miliarde de euro.
-
Reţeta franţuzească a traiului bun pe datorie
Jacques-Gilbert Ymbert (1786-1846) a fost înalt funcţionar al statului francez în timpul Restauraţiei, dar şi autor a numeroase pamflete şi vodeviluri, adică articole literare uşoare, cu mare priză la public. Scris la începutul secolului al XIX-lea, acest eseu-pamflet tradus şi publicat recent de editura Art demontează meticulos, ingenios şi cu umor (atunci când nu e vorba, pur şi simplu, de cinism) mecanismele de funcţionare ale societăţii. O societate care, iată, pare neschimbată în principiile ei fundamentale, în viciile şi problemele ei morale şi economice, deşi de la momentul analizei s-au scurs aproape două veacuri.
Pentru Ymbert, temelia ordinii sociale înseamnă să faci datorii şi să nu le mai restitui. Să zicem că eşti un tânăr “cumsecade”, fără probleme comportamentale sau de statut majore. Cu toate acestea, din păcate, nu reuşeşti cu niciun chip să faci avere şi să trăieşti pe picior mare. De ce? Pentru că societatea e alcătuită astfel încât cupiditatea şi ambiţia unora îi afectează pe ceilalţi. Lumea e făcută din asupritori şi asupriţi, din şmecheri şi păcăliţi. Concluzia? Statul are o datorie perfect justificată faţă de dumneavoastră, pentru că dumneavoastră sunteţi cel care se află, într-un fel sau altul, la originea prosperităţii ţării. Nu pentru că aţi produce bunuri şi plusvaloare, ci pentru că, de pildă, selecţionând cu isteţime cele mai bune produse, incitaţi masele să consume (în acest capitol, Ymbert înalţă un adevărat imn dandysmului).
Şi-atunci, cum puteţi să vă recuperaţi confortul pe care vi l-ar fi putut oferi o avere legitimă? Pur şi simplu trăind pe credit. Împrumutându-vă, făcând datorii peste datorii şi iniţiindu-vă în arta de a vă duce creditorii cu preşul. În loc să faceţi asta la întâmplare, luaţi “manualul” lui Ymbert şi deveniţi un datornic cu ştaif.
Jacques-Gilbert Ymbert, “Arta de a-ţi face datorii”, Editura Art, Bucureşti, 2012 -
Copiii lui Zorba Grecul
Ministrul de finanţe Evangelos Venizelos şi-a lansat săptămâna trecută campania pentru preşedinţia partidului socialist, PASOK, cu un atac nu atât contra adversarilor tradiţionali din Noua Democraţie, ci contra “frontului ipocriţilor de la stânga şi de la dreapta”, compus din partiduleţe formate de către disidenţi din PASOK şi Noua Democraţie, ostili programului de austeritate fiscală şi de privatizări cu care Grecia a obţinut al doilea pachet de credite de la zona euro şi de la FMI, în valoare totală de 130 de miliarde de euro până în 2014. Grecii Independenţi, de dreapta, au luat din electoratul Noii Democraţii, ajungând la 6,5% din preferinţele electoratului, iar Stânga Democratică, Syriza şi Partidul Comunist erodează PASOK, cu scoruri de 15,5%, respectiv 12% şi 11,5%.
Era firesc să apară astfel de concurenţi, din moment ce electoratul simte nevoia să sancţioneze clanurile de elită care şi-au împărţit prin rotaţie guvernarea până când economia a ajuns în situaţia de azi. Dar mai e şi un alt motiv decât impulsul oamenilor de a pedepsi trecute guvernări corupte şi incapabile: dorinţa de a găsi o altă cale de dezvoltare a ţării, în condiţiile în care marile partide nu conving electoratul că ar şti să scoată ţara din fundătura unde se află. În 2011, rata şomajului a trecut de 20%, economia a căzut peste aşteptări, cu 6,8%, iar estimările pentru anul curent vorbesc de o scădere cu încă 6%. Datoria publică, inclusiv după schimbul de obligaţiuni acceptat de bănci, prin care o datorie de 206 miliarde de euro a fost înjumătăţită, nu va putea scădea sub 100% din PIB nici până la finele deceniului în curs; este unul dintre motivele pentru care, în ciuda încheierii cu bine a discuţiilor cu creditorii, agenţiile de rating consideră Grecia ca fiind în incapacitate de plată.
Cum poate deveni Grecia solvabilă? Un raport al Centrului de Studii pentru Politici Europene din Bruxelles, coordonat de Daniel Gros (coautorul, în 2010, al proiectului unui Fond Monetar European), ia în considerare două variabile care definesc economia elenă – şi dacă ne uităm atent, nu numai economia elenă. Prima: în ultimul deceniu, motorul creşterii PIB au fost sectoarele neexportabile (non-tradables), comerţul şi construcţiile, care vor fi afectate şi de acum încolo de măsurile de austeritate, lăsând greul creşterii pe seama sectoarelor exportabile (agricultura şi industria), cu pondere mică în PIB. A doua: perspectiva demografică este deja nefavorabilă din punctul de vedere al raportului între forţa de muncă activă şi restul populaţiei (conform Comisiei Europene, Grecia a atins maximul de populaţie între 15 şi 64 de ani în 2009 şi de atunci a început tendinţa de scădere). Grecia face eforturi să crească ponderea populaţiei ocupate, însă ele îşi vor face efectul mai lent decât scade populaţia activă, estimează autorii studiului, astfel încât forţa de muncă a ţării va ajunge ca în 2040 să fie cu 25% mai mică decât din 2010, iar dacă se ia în considerare ipoteza unui aflux important de imigranţi, scăderea ar urma să fie de 10%.
-
Fuziunea Alpha-Eurobank: la loc comanda
Poziţia celor de la Alpha este motivată de rezultatele recentei restructurări a datoriei publice a Greciei cu concursul creditorilor privaţi, restructurare ai cărei termeni avantajează Alpha, cu un portofoliu de obligaţiuni ale statului elen de circa jumătate din cel deţinut de Eurobank.
Anularea fuziunii, conform Eurobank, “conduce la o pierdere potenţială de peste 4 miliarde de euro în sinergii combinate, conform valorii actualizate nete”, tocmai “într-un moment în care băncile greceşti sunt chemate să îşi consolideze semnificativ baza de capital”.
“Într-un moment critic pentru Grecia şi în urma restructurării cu succes a datoriei suverane a ţării, băncile greceşti ar trebui să se ridice la nivelul provocărilor actuale şi să îşi asume responsabilităţile ce le revin faţă de economie, acţionarii şi clienţii proprii”, sus]ine Eurobank. “Decizia comună a Eurobank EFG şi Alpha Bank de a crea cea de a 23-a instituţie bancară ca mărime din Europa s-a bazat pe beneficiile substanţiale pe care prognozata fuziune le-ar fi generat, nu numai pentru cele două bănci, dar şi pentru economia Greciei în ansamblul său. Intenţia conducerii Alpha Bank de a propune revocarea deciziilor de fuzionare luate de acţionari, decizii adoptate în deplină cunoştinţă a parametrilor acordului de implicare a sectorului privat şi într-un moment în care aprobările de la toate autorităţile competente de reglementare din Grecia fuseseră de mult obţinute, conduce la o pierdere potenţială de peste 4 miliarde de euro în sinergii combinate, conform valorii actualizate nete, după cum a fost estimat de consultanţii externi comuni.”
Necesităţile de capital suplimentar ale sistemului bancar grecesc, conform cerinţelor Autorităţii Bancare Europene, sunt estimate la 36-46 mld. euro.
Creditorii Greciei, majoritatea bănci, firme de asigurări şi fonduri de investiţii europene şi greceşti, au convenit să schimbe circa 85% din obligaţiunile deţinute cu unele noi, cu o valoare nominală de 31,5% din valoarea celor vechi, plus titluri emise de Fondul European de Stabilitate Financiară, scopul fiind reducerea datoriei Greciei de la circa 160% din PIB în prezent la 120,5% din PIB până în 2020.
Fuziunea Alpha cu Eurobank ar fi creat una dintre cele mai mari bănci din zona euro, cu o reţea de peste 1.300 de sucursale în opt ţări şi poziţie în top 3 al pieţei în Bulgaria, România, Cipru şi Serbia. Noul grup ar fi devenit cel mai mare din Grecia, cu poziţii de top în toate segmentele activităţii bancare din această ţară. În România, fuziunea corespunzătoare între Alpha Bank România şi Bancpost ar fi creat a treia bancă din sistem după valoarea activelor (peste 7 miliarde de euro) şi o cotă de piaţă de peste 9%.
-
Roubini: Portugalia va restructura şi ea datoriile şi va părăsi, cu Grecia, zona euro
Grecia a obţinut acordul a suficienţi investitori privaţi care deţin obligaţiuni ale statului pentru a derula o restructurare a datoriei suverane, în urma căreia datoria ţării va fi redusă cu circa 100 de miliarde de euro. În zona euro există mai multe ţări cu probleme, inclusiv Italia şi Spania, dar Portugalia este cea mai slabă dintre ele, consideră Roubini. Restructurarea datoriei Greciei, prea mare pentru a mai putea fi plătită, este “pe ansamblu pozitivă”, afirmă Roubini.
-
BCE: Criza datoriilor din zona euro a depăşit momentul critic, chiar dacă instituţia a înrăutăţit prognoza economică
În privinţa inflaţiei, Draghi se aşteaptă ca indicatorul să rămână în acest an peste ţinta de sub 2% a BCE. “Rata inflaţiei se va menţine probabil peste 2% în 2012. Riscurile legate de perspectivele economice vor exista în continuare, dar vedem semne de revenire a încrederii în euro”, a afirmat Draghi într-o conferinţă de presă susţinută după ce BCE a menţinut dobânda de politică monetară la minimul record de 1%. Comentariile lui Draghi sunt cu siguranţă îndrăzneţe. BCE este încrezătoare că criza a fost evitată, iar atenţia instituţiei revine asupra inflaţiei, a declarat James Nixon, analist la Societe Generale în Londra.
-
Ne daţi ori nu ne daţi
BCE a pompat cu succes în ultima săptămână încă 530 mld. euro în piaţă, oferind pentru circa 800 de bănci împrumuturi pe trei ani cu dobândă de 1%, după prima tranşă de 489,2 mld. oferită în decembrie. O parte dintre bani vor ajuta băncile să-şi refinanţeze propriile datorii, iar altă parte va servi creditării pe mai departe a statelor europene, la dobânzi mai mari, aşa încât nu e de mirare că pieţele au salutat măsura.
În schimb, Ben Bernanke, şeful Rezervei Federale, a contrariat pieţele, vorbind de stimulente fiscale pentru relansarea economiei în locul oricărui nou stimulent monetar, considerat de el inutil. Dolarul s-a apreciat rapid imediat după declaraţiile lui Bernanke, iar aurul a scăzut brusc cu aproape 5%.
-
La îndatorarea externă stăm bine
Din perspectiva ratei critice a randamentului obligaţiunilor (randamentul mediu la care costurile cu dobânda depăşesc 10% din veniturile guvernamentale), cel mai bine stau Cehia, România şi Slovacia, conform calculelor Erste.
Statul a redeschis în această săptămână licitaţia pentru obligaţiunile în dolari pe zece ani de la sfârşitul lunii ianuarie (când a atras 1,5 mld. dolari la un randament de 6,875%), atrăgând 750 mil. dolari la un randament de 6,45%. “Suma cumulată atrasă de pe pieţele de finanţare din SUA acoperă valoarea titlurilor în valută ce ajung la maturitate anul acesta. Atragerea acestor bani de pe acum înseamnă că în a doua jumătate a lui 2012, când inflaţia ar putea să nu mai fie favorabilă, Ministerul Finanţelor s-ar putea afla într-o situaţie confortabilă”, apreciază analiştii ING.Ministrul finanţelor, Bogdan Drăgoi, a anunţat că este posibil ca România să lanseze încă o emisiune de obligaţiuni pe pieţele externe, în a doua parte a anului, pentru a completa programul de împrumuturi de 2,5 mld. euro pentru 2012.
-
Film de groază cu CDS-uri greceşti
Explicaţia ţine de temerea că înţelegerea prin care creditorii privaţi îşi asumă o pierdere de 53,5% din valoarea portofoliilor de obligaţiuni elene, deşi dată ca voluntară, va fi taxată de agenţiile de rating drept o forţare a mâinii creditorilor, semnificând intrarea Greciei în incapacitate de plată (aşa cum a repetat Fitch) şi va atrage executarea CDS-urilor.
Analiştii apreciază însă că temerea este exagerată, întrucât valoarea contractelor CDS pentru obligaţiunile greceşti este de numai 3,2-4 mld. dolari, suportabilă în orice scenariu pentru băncile emitente.
