BusinessMagazin

Tag: covid

  • Criza Covid 19: Noi măsuri vor intra în vigoare în judeţul Ilfov

    Şapte localităţi din Ilfov sunt în scenariul roşu ceea ce înseamnă că restaurantele, cinematografele şi cazinourile sunt închise. Pe listă sunt localităţile Otopeni, Popeşti Leordeni, Baloteşti, Bragadiru, Corbeanca, Gruiu şi Jilava.

    În schimb, alte 19 localităţi, printre care sunt Berceni, Sfumaţi, Buftea, Chiajna, Măgurele, Snagov şi Voluntari, au o incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile mai mare de 1,5/1000 de locuitori şi mai mică sau egală cu 3/1000 de locuitori. În aceste localităţi, mai multe activităţi sunt permise, dar în interiorul clădirilor sunt primite persoane în limita a 30% din capacitate.

    La Brăneşti, Ciorogârla, Clinceni, Mogoşoaia şi în alte 10 localităţi din Ilfov sunt mai puţine cazuri de infectare (sub 1,5 persoane la mia de locuitori) şi activităţile în interior sunt permise în limita a 50% din capacitate.

    Măsurile vor intra în vigoare la miezul nopţii. În prezent, rata de incidenţă cumulată a cazurilor din ultimele 14 zile, la nivelul întregului judeţ Ilfov, este de 2,3/1000 de locuitori.

  • ULTIMA ORĂ! Bilanţul a fost anunţat în urmă cu puţin timp! Câte persoane s-au infectat cu coronavirus în ultimele 24 de ore

    Autorităţile au raportat 2.668 de cazuri noi de COVID-19 şi 75 de decese pentru ultimele 24 de ore. Numărul românilor aflaţi în secţiile ATI scade, din nou, sub 1.000 de cazuri.

    Până joi, pe teritoriul României, au fost confirmate 738.152 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 684.095 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 2.668 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2.

    Până joi, 18.675 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    De miercuri, de la ora 10.00, până joi, la ora 10.00 au fost raportate 75 decese, dintre care 42 la bărbaţi şi 33 la femei. Este vorba de pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Ilfov şi Bucureşti.

    Dintre acestea, două decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, nouă decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 19 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 23 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 22 decese la categoria de peste 80 de ani.

    71 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, un pacient decedat nu a prezentat comorbidităţi, iar pentru trei pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.747. Dintre acestea, 984 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 5.523.609 teste RT-PCR şi 144.124 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 25.234 de teste RT-PCR (16.477 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 8.757 la cerere) şi 7.267 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 39.438 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.257 persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 58.469 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 158 de persoane.

  • Şcolile din Sectorul 2 al Capitalei vor impune măsuri suplimentare anti-Covid 19

    Primarul Radu Mihaiu, a anunţat pe Facebook că şcolile din Sectorul 2 sunt pregătite pentru a-i primi pe elevi. Totuşi, edilul a solicitat introducerea unor măsuri de protecţie care nu sunt în recomandările oficiale. Astfel, în Sectorul 2 orele vor fi decalate, iar aerisirea claselor se va face la fiecare 20 de minute.

    „Am încredere că împreună putem redeschide şcolile în siguranţă. La Sectorul 2 toate unităţile de învăţământ sunt pregătite conform cerinţelor. Reîntoarcerea copiilor în bănci nu putea fi amânată. Nimeni nu ne poate spune azi când va dispărea cu totul pandemia. E clar că nu putem aştepta la nesfârşit pentru a ne relua viaţa (…) Avem aproape un an de când trăim cu acest virus. Cunoaştem riscurile şi efectele măsurilor. Suntem oricând pregătiţi să ne adaptăm dacă circumstanţele o vor cere. Deşi nu se află printre recomandările oficiale, am rugat şcolile din Sectorul 2 să implementeze două măsuri suplimentare: decalarea orelor astfel încât nu toţi copiii să aibă pauză în acelaşi timp şi aerisirea la fiecare douăzeci de minute”, a anunţat primarul Radu Mihaiu.

    Sectorul 2 al Capitalei se află în scenariul galben în ceea ce priveşte numărul persoanelor infectate cu virusul SARS CoV-2. Asta înseamnă că, începând de luni, la cursuri vor veni copiii de grădiniţă, din ciclul primar şi din clasele a 8-a şi a 12-a. Ceilalţi elevi vor învăţa în continuare în sistemul online.

  • Zi neagră: Record de decese de COVID în 2021. Numărul de cazuri de COVID anunţat marţi

    Un număr de 111 români au murit în ultimele 24 de ore după ce s-au infectat cu SARS-CoV-2, aceasta fiind una dintre zilele cu cele mai multe decese din acest an. Au fost înregistrate şi 2.676 de cazuri noi.

    Până marţi, pe teritoriul României, au fost confirmate 732.732 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 678.473 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 2.676 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2.

    Până marţi, 18.513 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat, iar în ultimele 24 de ore s-au raportat 111 decese.

    Este vorba despre 67 de bărbaţi şi 44 de femei, toţi pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Arad, Argeş, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vrancea şi Bucureşti.

    Dintre acestea, 8 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 7 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 29 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 39 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 28 decese la categoria de peste 80 de ani.

    106 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 2 pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi, iar pentru 3 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.855. Dintre acestea, 967 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 5.472.825 de teste RT-PCR şi 128.485 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 23.287 de teste RT-PCR (14.755 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 8.532 la cerere) şi 7.180 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 40.092 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.310 persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 57.896 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 166 de persoane.

  • Cum poţi dezvolta un brand în medicină sub conceptul „think big”?

    PUBLI-INTERVIU

    În plină perioadă de expansiune pentru businessul românesc, în urmă cu 26 de ani, apărea pe piaţă brandul MedLife, de la o idee a unui medic – Mihaela Cristescu, dusă mai departe de cei doi fii ai săi – Mihai şi Nicolae Marcu. Astăzi, MedLife este liderul pieţei private de sănătate şi a atins în ultimii ani ţintă după ţintă – achiziţii, listarea pe bursă, ieşirea în afara graniţelor ţării. Cu ce mai vine nou operatorul privat şi cum se poate menţine lider pe o piaţă dinamică?

    MedLife, brandul creat de antreprenoarea Mihaela Cristescu, de profesie medic, şi preluat mai departe de cei doi fii ai săi, a urcat treaptă cu treapă în piaţa privată de sănătate, până în vârful clasamentului, dominând industria în care activează în ultimii ani. Care a fost reţeta? Încrederea oferită pacienţilor şi investitorilor şi ambiţia de a ţine pasul cu dezvoltarea tehnologică, de a stabili obiective pe termen lung. O spune chiar Mihai Marcu, preşedintele MedLife, care din 2004 a preluat cârma companiei şi a dus-o la aproape un sfert de miliard de euro. „Am trudit pentru fiecare milion de euro în plus pe care l-am adăugat. Când am venit în MedLife, la începutul lui 2004, compania terminase cu un milion şi jumătate de dolari cifră de afaceri şi anul acesta terminăm cu 250 de milioane de euro aproximativ. Eu sunt un om ambiţios şi cred în „think big”. Nu mă îndoiesc că MedLife va ajunge la jumătate de miliard de euro în nişte ani. Eram numărul 17 în Bucureşti la început şi cred că pe ţară eram după locul 50. Mi-a fost greu la început, deşi provin din familie de medici, e foarte greu să conduci medici”, a povestit Mihai Marcu. Absolvent al facultăţii de matematică, dar cu experienţă în management şi în sistemul bancar, Mihai Marcu a înţeles rapid că pentru a crea un business în domeniul medical este nevoie de oameni alături. Astfel, în achiziţiile sale, MedLife păstrează la conducere şi managerii companiilor pe care le preia, antreprenori care au ajuns chiar în top zece firme private din domeniul sănătăţii. „MedLife este o firmă românească, cu capital românesc, înfiinţată de mici antreprenori români care au construit de la zero până astăzi. Noi am crescut pentru că am ştiut sa aliem acest conglomerat de firme. MedLife are în grup peste 35 de firme, vorbim despre un conglomerat de firme, despre un număr de peste 50 de antreprenori români, majoritatea medici, care au pornit câte o firmă în România. Unul dintre ei este mama. A început cu medici care îşi doreau să facă mai mult decât să meargă la job”, mai spune Mihai Marcu.

    Mai poate fi replicat modelul MedLife astăzi? Da, dar este mult mai costisitor, explică preşedintele MedLife. Pentru a intra pe piaţă deja formată şi extrem de competitivă, cum este industria privată de sănătate, un operator trebuie să aştepte zece ani pentru a intra în top trei şi să pună la bătaie investiţii uriaşe. Dincolo de investiţii, important este şi brandul companiei. „Medicina este formată din medici şi cred că brandul cel mai puternic este dat de numele oamenilor vindecaţi. Calitatea medicilor noştri, a asistentelor noastre ne pot aduce pe locul întâi sau ne pot trimite pe doi”, mai precizează Mihai Marcu. Iar brandul MedLife a fost supus în 2019 la un test chiar de investitorii săi, prin ieşirea în afara graniţelor, marcând o premieră atât pentru piaţa privată de sănătate, cât şi pentru businessul românesc în general. În perioada următoare urmează noi ieşiri, cu paşi mici, nu mişcări de amploare, pe piaţa internaţională, astfel că în drumul către Belgrad, Budapesta, Sofia sau Chişinău este posibil ca în următorii ani să apară şi sigla MedLife. „Nu va fi o mişcare de anvergură prin care MedLife îşi propune de mâine să schimbe centrul de greutate. Va rămâne în România, dar cred că MedLife, la anvergura pe care o are, merită să încerce să iasă în afara ţării cu paşi mici, dar repezi dacă lucrurile avansează”, a mai spus Mihai Marcu.

     

    Cele mai importante momente din istoria MedLife

    Şeful MedLife a enumerate momentele care au schimbat sau au accelerat dezvoltarea companiei pe care o conduce, pornind de la fondarea businessului, în urmă cu 26 de ani. Ulterior, la momentul schimbării de management, când mama sa i-a predat mai departe afacerea a fost un alt punct de cotitură, alături de intrarea în acţionariat a IFC – divizia de consultanţă şi investiţii a Băncii Mondiale.  „În 2005 am construit primul spital cel mai mare din ţară am schimbat politicile de management şi în acel moment am început să ne uităm la dezvoltarea companiei, la «think big»”, a mai spus Marcu. Alte momente importante pentru MedLife au fost intrarea în acţionariat a SGAM Eastern Europe, fondul privat de investiţii al Societe Generale Asset Management, subsidiara a Grupului Societe Generale, punct în care compania românească a început să apese puternic pedala achiziţiilor. Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a fost un alt moment crucial în dezvoltarea companiei, comparat de şeful MedLife cu investiţia în trei spitale în acelaşi timp ca nivel de curaj.

    Iar în 2019, ieşirea pe piaţa din Ungaria şi stabilirea unei premiere prin acest eveniment a dat o nouă dimensiune businessului MedLife, printre cei mai mari operatori medicali din regiunea Europei Centrale şi de Est.

     

    Miza investiţiilor în inovaţie

    Medicina s-a schimbat permanent în ultimii ani şi au apărut tehnologii din ce în ce mai avansate pentru a uşura munca medicului şi afecţiunile pacientului. Cheia pentru a se păstra mereu în trend cu noile evoluţii ale domeniului medical în cadrul MedLife a fost privirea spre viitorul pacient şi nevoile sale, în funcţie de evoluţia afecţiunilor sau a metodelor de tratament. „În 2006 am investit în genetică, lucru care acum ne ajută să facem studiile acestea cu virusul, iar mama, care are acum 79 de ani, când am spus de genetică m-a susţinut să o dezvolt. Acela este viitorul, trebuie să vezi ce vrei să faci, cum vrei să arate şi ce curaj ai. Nu trebuie să te uiţi la ce este astăzi. Care sunt bolile care vor apărea peste cinci ani? Cum va arăta aparatul care îl scanează pe acel om?”, a mai spus Mihai Marcu.

    Preşedintele  MedLife spune că pandemia de COVID-19 a prins compania pregătită, implementând rapid sistem de self check-in şi check-out, serviciul de selfpament. Iar investiţiile în pandemie au mers şi spre achiziţii de platforme online, în contextul în care timp de două luni, în starea de urgenţă, doar cazurile grave au primit îngrijiri medicale în spitale.

    „MedLife are 20.000 de pacienţi pe zi, au fost investiţii făcute şi construite proactiv. MedLife deţine datele medicale ale 5,5 milioane de oameni din ultimi 15-20 de ani. Avem 690.000 de abonaţi acum, construim un model informatic şi deja avem primele rezultate serioase prin care le spunem companiilor care sunt angajaţii care au riscuri mai mari să facă diabet, boli cardiovasculare şi boli pulmonare, care sunt sensibile la aceste infectări cu coronavirus”, a mai explicat şeful MedLife.

    Cum arată fişa postului unui preşedinte de companie medicală

    Atenţia constantă la tot ce apare nou este ghidul preşedintelui MedLife pentru a duce mai departe compania. „Companiile care nu se vor digitaliza, nu vor investi în tehnologie şi robotizare nu vor putea face faţă. Trebuie să vedem cum arată pacientul anului 2025, restul sunt poveşti dacă noi nu ne adaptăm la acel pacient. Acesta este jobul meu. Dacă jumătate din timpul meu nu este preocupat pentru  robotizare şi gândire strategică pe marginea viitorului pacient, atunci discuţiile sunt redundante”, a explicat Marcu.

     

    Admiraţia pentru generaţia următoare

    Preşedintele MedLife vede un potenţial foarte mare în antreprenorii români de 25-30 de ani, dar crede totodată că este responsabilitatea antreprenorilor cu experienţă să seteze exemple de urmat. Iar pandemia de COVID-19 a dovedit încă o dată că este nevoie urgentă de antreprenori curajoşi şi dornici de investiţii. „Am trecut prin acest „al treilea război mondial”, pentru că aşa îi spun eu pandemiei, în care graniţele s-au închis fizic. A trebuit cu măştile noastre, cu substanţele de curăţare, cu medicii noştri să ne descurcăm. Cine va termina „războiul” cu bine va atrage şi banii de investiţii, acolo lumea consumă şi acolo vin oamenii în concediu, la concerte, îşi trimit copiii la facultate. Cred că e un moment extrem de important, care ar putea să fie o rampă de lansare mai ales pentru antreprenorii tineri, care simt că pot”, mai spune Mihai Marcu.

    Ce urmează? Deşi pandemia de COVID-19 a mai temperat din apetitul pentru achiziţii al MedLife, compania continuă să anunţe noi investiţii şi a anunţat că va dezvolta proiectul MedLife Medical Park, care va avea la final 1.000 paturi şi va ocupa opt clădiri în sistem pavilionar în nordul Capitalei. „MedPark va fi unitatea care poate să deservească şi cazurile grave pentru toată ţara. MedLife are 12 spitale, a ajuns la dimensiunea, anvergura şi cunoştinţele pentru a face ceva de top. Este un proiect de trei patru ani, dar va depinde mult şi de pandemie. Cred că medicina de vârf nu se face în pandemie, pacienţii cu boli grave cronice, care au nevoie de intervenţii extrem de complicate, sunt cei mai loviţi”, a mai explicat Mihai Marcu.

     

    Cercetarea, piesa de rezistenţă pentru o companie medicală

    Criza sanitară care a afectat întreaga lume a adus în prim-plan pentru pacienţi propria lor sănătate, iar concepte precum wellness, nutriţie, sport au început să prindă contur în mintea oamenilor. Cercetarea în domeniul sănătăţii este o piesă care nu trebuie să lipsească din puzzle-ul oricărei companii medicale, crede Mihai Marcu.

    „Nu cred că o companie care vrea să ajungă la jumătate de miliard de euro cifră de afaceri în nişte ani poate să nu aibă departament de cercetare pentru că nu va face faţă, lumea se mişcă extraordinar de repede. Oamenii au învăţat că sănătatea lor este principalul aliat când vine o boală fără leac”, a mai spus şeful MedLife.

    Iar compania a realizat în pandemie mai multe studii, de la gradul de imu­nizare, la anticorpi şi secvenţierea noului virus. Costul acestor invetiţii a fost de peste jumătate de milion de euro.

    MedLife are 7.500 de angajaţi şi colaboratori, dintre care aproape jumătate sunt medici. Sub brandul companiei funcţionează clinici, spitale, laboratoare, cabinete dentare, de imagistică, farmacii, distribuţie, zona corporate. Compania are 12 spitale, 50 de clinici, şapte laboratoare COVID, 32 de laboratoare de analize, patru maternităţi, bancă de celule stem. Zilnic, 30.000 de analize sunt procesate în cadrul companiei, iar 5,5 milioane de pacienţi unici trec anual pragul reţelei MedLife.

  • Covid, vorbitul fără mască, la fel de contagios ca tuşitul

    Un nou studiu publicat în Proceedings of the Royal Society dezvăluie că vorbirea îndelungată poate fi la fel de periculoasă ca tuşitul lângă o altă persoană, deoarece micro-particulele expulzate din gură rămân în aer. 

    O descoperire care ar putea explica de ce Covid-19 se răspândeşte uşor în interior şi care demonstrează că măsurile de distanţare socială nu oferă o protecţie suficientă împotriva virusului.

    Astfel, apare din nou importanţa vitală a aerisirii camerelor şi folosirea măştilor pentru a încetini răspândirea Covid-19, scrie La Stampa.

    Cercetătorii de la Universitatea Cambridge şi Imperial College din Londra au folosit modele matematice pentru a demonstra cum Sars-CoV-2 se răspândeşte în diferite spaţii interioare, în funcţie de mărime, numărul de persoane, aerisire şi purtarea sau nepurtarea măştilor.

    De exemplu, petrecerea unei ore într-un spaţiu închis de 250 de metri pătraţi, care are o capacitate minimă de 50 de persoane şi o aerisire tipică „de birou”, are o probabilitate estimată la 8% de infectare, dacă există 5 persoane în camera respectivă fără mască.

    Dacă schimbarea completă a aerului are loc de cinci ori pe oră în loc de trei, şansele în condiţii similare scad la 2% şi la fel se întâmplă dacă toată lumea poartă o mască cu trei straturi (cum ar fi cele chirurgicale).

    Potrivit cercetătorilor, picăturile mari de salivă expulzate prin tuse sau strănut ajung pe sol, însă picăturile mici produse prin vorbire, numite şi „aerosoli”, pot transporta virusul pe doi metri şi persistă în aer.

    În plus, durează doar câteva secunde pentru ca particulele expulzate să „parcurgă” mai mult de 2 metri, distanţa recomandată între oameni.

    Mai exact, datele arată că la o oră după ce o persoană infectată vorbeşte timp de 30 de secunde, aerosolul rămas conţine mult mai multă masă virală decât după o tuse.

    „Vorbirea produce particule mult mai fine decât tusea, iar acestea pot rămâne peste o oră în cantităţi suficiente pentru a infecta”, a declarat Pedro Magalhães de Oliveira, expert la Universitatea Cambridge şi coautor al studiului.

    Oamenii de ştiinţă sunt de acord că marea majoritate a cazurilor Covid-19 este răspândită prin transmitere internă, fie prin aerosoli sau prin picături. Iar iarna oamenii petrec mai mult timp în interior, astfel că există o creştere a numărului de cazuri Covid-19.

  • Scădere semnificativă a numărului de cazuri: Câte cazuri şi decese cauzate de COVID-19 s-au înregistrat în ultimele 24 de ore

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.825 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. 

    Până astăzi, 18.335 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat. În intervalul 30.01.2021 (10:00) – 31.01.2021 (10:00) au fost raportate 71 de decese (33 bărbaţi şi 38 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Argeş, Bihor, Brăila, Botoşani, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mureş, Sălaj, Sibiu, Satu Mare, Suceava, Timiş, Vaslui, Vâlcea, Ilfov şi Bucureşti.

    Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 4 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 18 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 26 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 20 decese la categoria de peste 80 de ani. 69 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidităţi, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.763. Dintre acestea, 997 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 5.443.737 de teste RT-PCR şi 118.111 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 12.200 de teste RT-PCR (6.417 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 5.783 la cerere) şi 2.935 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 39.789 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.355 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 57.242 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 141 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.509 apeluri la numărul unic de urgenţă 112.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ziua de 30 ianuarie, 6.041 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.185.565 de lei.

    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost întocmite, ieri, 5 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal.

    În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 7.994 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.000 în Italia, 1.865 în Spania, 187 în Marea Britanie, 125 în Franţa, 3.115 în Germania, 93 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 7 în Suedia, 131 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 37 în Elveţia, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 2 în Bulgaria, 12 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 13 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda şi câte unul în Argentina, Tunisia, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Singapore, Slovenia, Federaţia Rusă şi Croaţia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 149 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 34 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 23 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 4 în Irlanda, 2 în Elveţia, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia şi unul în Iran, au decedat.

    Dintre cetăţenii români confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, 798 au fost declaraţi vindecaţi: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia şi unul în Argentina.

     

  • În Franţa se poate intra numai cu un test PCR cu rezultat negativ

    Ministerul Afacerilor Externe precizează că autorităţile franceze au revizuit din nou condiţiile de intrare a persoanelor pe teritoriul Republicii Franceze, în contextul pandemiei de COVID-19.

    Astfel, începând cu data de 31 ianuarie 2021, ora 00:00, toate persoanele cu vârsta de peste 11 ani care sosesc în Franţa din ţările spaţiului european (Uniunea Europeană, Andorra, Islanda, Liechtenstein, Monaco, Norvegia, San Marino, Vatican şi Elveţia) au obligaţia de a prezenta companiei de transport şi autorităţilor care efectuează controlul de frontieră un test molecular tip PCR cu rezultat negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, prelevat cu maximum 72 de ore înaintea deplasării.

    Măsura se aplică pentru toate tipurile de deplasare: aeriană, rutieră, maritimă şi feroviară.

    De asemenea, autorităţile franceze recomandă evitarea călătoriilor neesenţiale dinspre statele spaţiului european către Republica Franceză.

    MAE aminteşte că autorităţile franceze recomandă insistent ca persoanele care sosesc în Republica Franceză dintr-un alt stat al spaţiului european să se autoizoleze pentru o perioadă de şapte zile de la sosire şi să efectueze, la finalul acestei perioade, un al doilea test tip PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2.

    MAE precizează că, până la acest moment, autorităţile franceze nu au comunicat dacă măsurile se vor aplica şi lucrătorilor transfrontalieri şi transportatorilor.

     

  • Covid-19: Ţara europeană care închide frontierele pentru majoritatea călătoriilor din afara UE

    Premierul francez Jean Castex a anunţat noi restricţii dure la frontierele Covid-19, astfel încât, de duminică, accesul călătorilor din afara UE este interzis, cu excepţia celor în călătorii esenţiale, relatează BBC.

    Cerinţele de testare din interiorul UE vor fi, de asemenea, înăsprite.

    Infecţiile rămân mari în Franţa, în ciuda înăspririi recente a regulilor.

    Noile restricţii vor afecta inclusiv Marea Britanie, acum nu mai este în UE, dar ministrul britanic al transporturilor a clarificat pe Twitter că modificarea nu va avea impact asupra transportatorilor de mărfuri către sau dinspre Marea Britanie.

    Posibilitatea unui al treilea blocaj naţional în Franţa a fost analizată pe tot parcursul săptămânii, în urma avertismentelor din partea oficialilor de rang înalt din domeniul sănătăţii că ar fi nevoie de aceasta, pe fondul unor rate mari de spitalizare şi răspândirii noilor tulpini.

    Dar vineri Castex a spus într-o declaraţie televizată că blocajul ar putea fi prevenit. “Cunoaştem impactul grav [al unui blocaj]. În această seară, analizând datele din ultimele zile, considerăm că ne putem oferi în continuare şansa de a evita unul”, a spus el.

    Conform regulilor introduse duminică, toate sosirile din afara UE, cu excepţia cazurilor vitale. De asemenea, toţi cei veniţi din interiorul UE vor trebui să prezinte un test PCR, cu excepţia lucrătorilor transfrontalieri. Această regulă se aplica anterior numai sosirilor aeriene şi maritime, nu şi celor care sosesc pe şosea.

    În afară de noile reguli de călătorie, premierul a mai spus că marile centre comerciale nealimentare se vor închide, în timp ce regulile de lucru la domiciliu vor fi consolidate.

  • BREAKING NEWS: Scădere uşoară a infectărilor cu coronavirus. Număr mare de decese în ultimele 24 de ore

    Până joi, pe teritoriul României, au fost confirmate 721.513 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 666.001 pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 2.901 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2.

    Până joi, 18.105 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat, iar 90 dintre ele au fost raportate în ultimele 24 de ore la 57 de bărbaţi şi 33 femei. Pacineţii decedaţi erau infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Cluj, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mureş, Prahova, Sibiu, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Ilfov şi Bucureşti.

    Dintre acestea, un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, şapte decese la categoria de vârstă 50-59 ani, şase decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 19 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 32 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 25 decese la categoria de peste 80 de ani.

    87 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, doi pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În spitalele din România sunt internate cu COVID-19 7.687 de pacienţim dintre care 989 sunt internaţi la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 5.379.447 teste RT-PCR şi 102.101 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 24.726 de teste RT-PCR (15.905 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 8.821 la cerere) şi 6.568 de teste rapide antigenice.