Tag: constructie

  • Tronsonul de metrou Drumul Taberei-Universitate va fi pus în funcţiune în 2016, cu un an întârziere

     El a precizat că o schimbare semnificativă în ceea ce priveşte fluidizarea traficului rutier în cartierul Drumul Taberei, afectat în prezent de şantierul la metrou, va fi înregistrată abia în toamna anului viitor.

    “Proiectul a început foarte prost, nu a fost gândit foarte clar ca finanţare şi ca timp. Fostul guvern a alocat 10 milioane euro, noi trebuie să alocăm restul până la 1,5 miliarde”, a spus Ponta, aflat pe şantierul Magistralei 5 cu ocazia punerii în funcţiune a utilajelor de săpat pentru execuţia tunelelor de metrou Tunnel Boring Machine (TBM).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finanţare de 8,5 mil. franci elveţieni pentru studii de fezabilitate la Linia 4 de metrou

     Acordurile de proiect şi de implementare aferente acestei investiţii au fost semnate marţi, la sediul Ministerului Dezvoltării.

    Proiectul, cu o durată de 30 de luni, are o valoare de 10 milioane franci elveţieni (fără TVA), din care contribuţia elveţiană nerambursabilă este de maximum 85%, respectiv 8,5 milioane franci elveţieni, diferenţa fiind acoperită de partea română.

    Investiţia este cuprinsă în programului de cooperare elveţiano – român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene.

    Prezent la eveniment, ministrul Transporturilor Ramona Mănescu a declarat că instituţia pe care o conduce va monitoriza şi va garanta buna desfăşurare a acestui proiect şi speră ca termenele de implementare să fie respectate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Purtător de cuvânt al lui Oettinger:Sperăm că lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni vor începe curând

     “Comisia se află în contact strâns cu autorităţile din România şi R. Moldova privind acest subiect. Suntem încrezători că lucrările vor fi demarate în curând”, a declarat Marlene Holzner, purtător de cuvânt al comisarului european pentru energie, Günther Oettinger. Aceasta nu a dorit să comenteze scrisoarea trimisă comisarului de către Elena Băsescu.

    Europarlamentarul PDL Elena Băsescu i-a trimis o scrisoare comisarului european pentru Energie, Günther Oettinger, despre “mascarada regizată” de premierul Victor Ponta, căruia “i-a căzut pradă” oficialul european, în legătură cu lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni.

    “Ca urmare a faptului că lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni, prima interconexiune de gaze naturale dintre România şi Republica Moldova, nu au început nici până în acest moment şi nici nu există o dată clară la care acest lucru ar urma să se întâmple, i-am trimis o scrisoare Comisarului european pentru Energie, Günther Oettinger, prin care l-am informat pe acesta despre «mascarada» regizată de Victor Ponta în perioada 26 – 27 august 2013 căreia i-a căzut pradă chiar şi oficialul european”, a anunţat Elena Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vosganian: Industria farmaceutică poate fi şansa de a recupera decalajul investiţiilor străine

     “Industria farma are o poziţie specială. Nu are o problemă de resurse, ci de construcţie administrativă a instituţiilor. Este o industrie cu înalt grad de calificare, de competitivitate. (…) Pe domeniul farmaceutic este una dintre şansele de a recupera decalajul de investiţii. Faţă de 2008, investiţiile străine au ajuns la un miliard de euro”, a spus Vosganian, prezent la conferinţa International Health Forum.

    El a arătat că autorităţile trebuie să ofere investitorilor argumente pentru noi investiţii în România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai frumos pod din lume a fost inaugurat în Europa – GALERIE FOTO

    Costul total al proiectului a fost estimat la 300 de milioane de euro, bani care vor fi recuperaţi din taxa de pod şi din economiile făcute prin renunţarea la subvenţionarea transportului cu feribotul. Circa 2.000 de maşini vor circula zilnic pe acest pod. Hardanger este cel mai lung pod suspendat care porneşte şi se termină într-un tunel la nivel mondial. Podul are 1,3 kilometri lungime şi este completat la capete la sud de un tunel de 2,5 km, iar la nord de un tunel de 7,5 kilometri. 

  • Pasarele pe centura Capitalei, pentru fluidizarea traficului: Guvernul va începe licitaţii pentru lucrările de construcţie

     O pasarelă similară va fi construită şi la intersecţia şoselei ocolitoare a Capitalei cu Şoseaua Cernica, după ce lucrarea va fi avizată şi prin hotărâri ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi Consiliului Judeţean Ilfov.

    Începerea procedurilor de licitaţie pentru construirea acestor pasarele a fost decisă în urma inspecţiei efectuate, joi, de premierul Victor Ponta pe centura Capitalei, împreună cu primarul general al Bucureştiului, Sorin Oprescu, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache, şi ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova.

    Şova a apreciat că lucrarea va fi încheiată anul viitor, dacă nu vor fi depuse contestaţii la licitaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O companie germană vrea să investească într-un parc eolian în Dobrogea

     Restul finanţării va fi asigurat de STEAG şi alte instituţii financiare, se arată într-un comunicat al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

    STEAG va deţine integral Crucea Wind Farm SA, beneficiarul împrumutului BERD.

    Investitorul german este controlat de un consorţiu de şapte companii de utilităţi din Germania, care au împreună o participaţie de 51%. Restul acţiunilor se află în posesia companiei Evonik Industries.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mega Mall în Bucureşti: Cum va arăta construcţia de 70.000 de metri pătraţi şi când va fi gata

     “Grupul New Europe Property Investments a încheiat un acord cadru cu Real 4 You, din Austria, pentru achiziţia unei participaţii de 70% la ELJ Vatra SRL, firmă înregistrată în România care deţine terenul Electroaparataj, unde va fi construit un nou centru comercial, Mega Mall”, se arată într-un comunicat transmis vineri de NEPI.

    Dezvoltatorii vor să construiască un mall cu o suprafaţă utilă de 70.000 metri pătraţi, care ar urma să fie deschis până la jumătatea anului 2015, notează fondul în comunicat. Lucrările de construcţie vor începe în acest an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns un poliţist din Bacău milionar în euro

    UN IMOBIL MODERN CU O SUPRAFAŢĂ DE 500 DE METRI PĂTRAŢI, dotat cu o zonă de spa şi fitness, dar şi cu o piscină acoperită şi un spaţiu special amenajat pentru activităţile care ţin de hobby-uri, alimentat exclusiv prin mijloace de energie neconvenţională se ridică chiar acum în apropierea oraşului Bacău. Este viitoarea locuinţă a lui Răzvan Cazacu, o construcţie exclusiv pe structură din lemn care a început în aprilie şi va fi încheiată, potrivit lui Cazacu, până la sfârşitul anului. Antreprenorul de 41 de ani şi-a petrecut ultimii zece ani construind case din lemn pentru Franţa, Norvegia, Olanda sau Belgia într-o fabrică cu 50 de angajaţi din Moineşti, oraş aflat la aproape 40 de kilometri de Bacău. În 2012 a ridicat în afara graniţelor 25 de locuinţe şi a adus HoneyWood, compania pe care o conduce împreună cu soţia lui, la o cifră de afaceri de 1,7 milioane de euro. După ce a observat că la străini casele din lemn pot să ocupe până la 10% din volumele construite, el a identificat o oportunitate pe piaţa locală, despre care crede că ar putea să îi crească afacerea cu circa 25%: „În România suntem într-o etapă de pionierat, mergem pe o tendinţă din vestul Europei, orientată spre ecologie şi spre producerea de energie neconvenţională, pentru care avem nevoie şi de structuri care pot să economisească energie„, spune Cazacu. El aduce ca argument principal în folosirea structurilor din lemn alinierea cu tendinţele de folosire a energiei neconvenţionale, „deocamdată scumpă şi care trebuie păstrată cât mai mult„.  Totuşi, creşterea de 25% ar putea să se concretizeze abia în anul următor, când clienţii de aici vor fi convinşi de avantajele unei astfel de case.

    O CASĂ CU STRUCTURĂ DIN LEMN, DAR CU FINISAJE ASEMĂNĂTOARE UNEIA CLASICE, poate să ajungă să consume de cinci ori mai puţină energie în comparaţie cu o casă tradiţională şi să aducă facturi de trei ori mai mici. Totodată, aceasta este şi „eco-friendly„, eliberând mai puţine substanţe poluante în atmosferă. Casele din lemn au o rezistenţă sporită la cutremure şi nu sunt afectate nici de seisme care ar ajunge până la 9 grade pe scara Richter. Cel mai important atu este, probabil, viteza de construire: o casă de până la 250 de metri pătraţi „la roşu„ poate să fie construită în doar două zile lucrătoare, în timp ce una „la cheie„, în aproximativ 30 de zile. Pereţii unor astfel de case sunt asamblaţi în fabrica din Moineşti, înfiinţată în urmă cu mai bine de zece ani. Dacă mai demult aici se producea mobilier masiv pentru export în India şi Germania, acum aici se produc exclusiv case din lemn. Materialul prelucrat este adus din Germania, chiar dacă buştenii pot fi anterior aduşi din pădurile româneşti: „Am fi vrut să cumpărăm lemn din România, dar când comandam un camion, jumătate îl trimiteam înapoi deoarece grinzile din lemn nu erau suficient de drepte, aveau probleme de umiditate sau nu găseam dimensiunile de care aveam nevoie, argumentează Cazacu importul de materie primă.


    PRIMUL PAS ÎN EDUCAREA POTENŢIALILOR CUMPĂRĂTORI a fost să îşi dărâme casa din cărămidă construită „la roşu„ în care ar fi urmat să se mute împreună cu familia şi să o transforme într-o locuinţă futuristă inspirată din modelele pe care le-a văzut în Franţa. Dacă diferenţele pentru preţul structurii sunt importante, finisajele apropie preţul unor astfel de locuinţe de cele „clasice„ din cărămidă. Tehnologia care transformă locuinţa lui Cazacu
    într-una „pasivă„ din punct de vedere al alimentării cu energie ajunge la câteva zeci de mii de euro, dacă luăm în considerare faptul că doar celulele fotovoltaice se întind pe aproximativ 200 de metri pătraţi. Axarea pe folosirea mijloacelor neconvenţionale de energie vine în completarea conceptului de „locuinţă din lemn„ –  care nu este întotdeauna mai ieftină din cauza finisajelor. Preţul pentru o astfel de structură din lemn de răşinoase  – molid sau brad – este cuprins între 450 şi 600 de euro pe metrul pătrat. Potrivit reprezentanţilor companiei, o casă de circa 125 de metri pătraţi dotată cu etaj mansardat poate astfel să coste aproximativ peste 30.000 de euro, iar una de 350 de metri pătraţi, cu garaj, peste 50.000 de euro.

    De unde ideea? După ce a absolvit Academia de Poliţie şi Dreptul şi a lucrat ca poliţist timp de doi ani, Cazacu s-a orientat spre business: „era perioada anilor ’97- ’98, când toată lumea îşi încerca norocul, iar în zona respectivă industria lemnului prindea amploare„. A fondat firma Vandrom Trust în domeniul exploatării forestiere şi a început să facă exporturi de buşteni şi cherestea, iar apoi, în 1998, s-a concentrat pe producerea de mobilier masiv pentru pieţele din Germania şi India. În domeniul construcţiei de case pe structură de lemn a intrat în 2003, iar în 2006 a adus această afacere pe piaţa din Franţa, urmând ca ulterior să exploreze alte pieţe europene. În 2007, în urma unei investiţii de 500.000 de euro a cumpărat fabrica de 2.000 de metri pătraţi din Moineşti unde sunt realizate şi în prezent prefabricatele din care sunt asamblate casele.

    Conduce afacerea împreună cu soţia care şi acum îl ajută la partea economică a businessului pentru că lui Cazacu nu îi place să fie „cel care se ocupă de bani, mie mi-a plăcut doar ideea”. Dacă în 2012 a construit 25 de case, anul acesta şi-a propus realizarea de 30 de locuinţe din lemn, în condiţiile în care capacitatea fabricii de la Moineşti este de de 50 de locuinţe pe an.  În ultimii şapte ani, Cazacu a construit circa 150 de astfel de locuinţe în ţări precum Franţa, Germania, Italia sau Belgia şi speră să se dezvolte în următorii trei ani suficient de mult încât să dubleze capacitatea de producţie a fabricii cu comenzi în special din România.

  • Numărul autorizaţiilor pentru construcţia de locuinţe a scăzut în primul semestru

     “Cele mai importante scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-468 autorizaţii), Sud-Muntenia (-226 autorizaţii), Sud-Est (-188 autorizaţii) şi Nord-Vest (-128 autorizaţii). Creşteri au fost în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+112 autorizaţii), Centru (+88 autorizaţii)”, se arată într-un comunicat al INS.

    În luna iunie s-au eliberat 3.564 de autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, din care 66,2% sunt pentru zona rurală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro