BusinessMagazin

Tag: constructie

  • Incepe construcţia unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din Bucureşti, însă lucrarea va fi gata când deja va fi INUTILĂ

    Anunţul vine la şase ani de când Sorin Oprescu, fostul primar al Capitalei, alături de Victor Ponta, pe atunci premier şi Gabriela Firea, pe atunci senator PSD vizitau intersecţia dintre Centura Capitalei şi Prelungirea Ghencea şi anunţau cu surle şi trâmbiţe demararea proiectului.

    Proiectul este considerat a fi unul atât de important încât ar putea fi gata în termen de 2 ani de la data emiterii ordinului de începere pentru execuţie, adică peste 2 ani.

    Pe de altă parte, în 2022, la doar câteva luni distanţă va fi gata, cel puţin theoretic, lotul al treilea al autostrăzii A0, autostrada de Centură Bucureşti Sud între A1 şi DN6 şi tot atunci şi lotul dintre DN6 şi DN5. Practic, utilitatea pasajului, va fi resimţită, în cel mai bun caz, doar pentru o perioadă extrem de scurtă de timp. După ce tot traficul greu de pe centură va fi preluat de A0, automat traficul pe actualul drum intitulat „centură ocolitoare” va scădea puternic. Spre exemplu grecii de la Aktor au demarat deja de la mijlocul lunii iulie lucrările la lotul trei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Metallica a donat un sfert de milion de euro pentru construcţia spitalului oncologic pentru copii din România

    Formaţia Metallica, care a concertat recent la Bucureşti, a anunţat o donaţie de 250.000 de euro pentru construcţia primului spital oncologic pediatric din România. Donaţia se adresează asociaţiei Dăruieşte Viaţa, care colectează fonduri pentru a construi acest spital. „Scopul nostru este să aducem puţină bucurie copiilor bolnavi, la fel cum Metallica îşi face fanii fericiţi în toată lumea”, a spus Carmen Uscatu, unul dintre fondatorii asociaţei, pentru AFP.
    Donaţia a fost făcută prin intermediul fundaţiei non profit a formaţiei, All Within My Hands, potrivit unei declaraţii de presă.
    Până acum, proiectul spitalului oncologic a primit donaţii de la 260.000 de persoane şi aproximativ 2.000 de companii.
    „România, una dintre cele mai corupte ţări potrivit Transparency International, se luptă cu modernizarea infrastructurii în pofida miliardelor de euro finanţare primite de la UE. Guvernul curent a repetat amânarea planurilor de construcţie a trei spitale regionale pentru care UE a alocat fonduri”, scriu jurnaliştii de la Euronews.

  • Cum se vede din Budapesta piaţa imobiliară a Bucureştiului

    Futureal, grupul ungar fondat de Gábor Futó alături de tatăl său Péter Futó la începutul anilor 2000 în Ungaria, a devenit unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din Europa, fiind activ în România, Polonia, Ungaria, Germania şi Statele Unite. Anul acesta a demarat în Bucureşti primul proiect rezidenţial de pe piaţa locală.
    Proiectele Futureal vizează în primul rând proximitatea faţă de metrou, în condiţiile în care construiesc zeci de mii de metri pătraţi de birouri şi centre comerciale, care pot fi „alimentate“ doar cu un transport în comun cu o capacitate suficient de mare.
    „În cel mai bun caz într-un autobuz încap 100 de pasageri. Pentru un proiect de 100.000 mp de birouri în care lucrează 10.000 de oameni ar fi necesare 100 de autobuze care pur şi simplu nu pot ajunge la o singură staţie într-un interval de o oră“, explică arhitectul proiectelor Futureal. 
    În Budapesta „capodopera celor de la Futureal o reprezintă cartierul Corvin – o zonă care putea fi comparată cu cea din spatele magazinului Cocor din Bucureşti, o zonă din proximitatea centrului istoric, însă formată din vechi locuinţe naţionalizate şi neîntreţinute. Locuinţe care în anii ’90 nu mai dispuneau nici de sisteme de canalizare funcţionale. Acestea fiind în proprietatea statului maghiar a permis realizarea unui parteneriat public-privat prin care majoritatea clădirilor vechi şi fără valoare arhitecturală au fost demolate, iar în locul lor au apărut blocuri noi şi moderne, un centru comercial şi clădiri de birouri. Şi dacă în anii ’90 nici măcar poliţia nu se aventura, acum este considerat unul dintre cele mai „cool cartiere, iar acesta este considerat a fi „cartea de vizită“ a celor de la Futureal.
    „În anul 2007 am vândut asseturi de 500 milioane de euro. Am avut noroc atunci pentru că nu am ştiut că vine criza, iar când a venit, noi aveam cash. Astfel, deşi aveam 20 de proiecte noi în dezvoltare, am reuşit să le finalizăm pe toate tocmai pentru că aveam cash. În acel moment am devenit una dintre companiile preferate de bănci pentru colaborare, iar acum lucrăm cu şase-şapte bănci, a spus Tibor Tatár, CEO – Dezvoltare Comercial şi Retail, membru al consiliului de administraţie al Futureal. „Acum avem 30 de proiecte în construcţie în Europa Centrală.
    Activitatea grupului este împărţită în două – Cordia reprezintă divizia de rezidenţial, cea care este activă şi Futureal, care gestionează activitatea legată de office şi retail, adică clădirile de birouri şi mallurile sau centrele comerciale.
    „Cordia este pionierul pe o piaţă nouă, după care urmează intrarea Futureal. Un proiect rezidenţial poate fi mic, însă un centru comercial sau un proiect de birouri nu are cum să fie mic. Un proiect de 5.000 mp de birouri nu este suficient pentru nicio piaţă, însă oriunde poţi începe cu câteva sute de apartamente, a spus Tibor Tatár. În plus, piaţa rezidenţială creşte peste tot în Europa. Pentru expansiune acum ne uităm la Polonia, unde pe lângă locuinţe am cumpărat o clădire de birouri pe care urmează să o modernizăm şi să o relansăm pe piaţă.
    Cel mai mare proiect comercial pe care îl construieşte Futureal în Ungaria este Etele Plaza în partea de vest a capitalei maghiare, construit lângă cel mai mare nod intermodal din Ungaria, care include autostrăzile M1 şi M7 dinspre Austria şi Croaţia, linii de tren, autobuz şi troleibuz, dar şi noua linie de metrou, care deşi a întârziat şase ani, este acum funcţională.
    „Etele Plaza, cu o suprafaţă de 54.000 mp, va fi cel mai mare mall de pe partea Buda a Budapestei şi care prin reţelele de transport în comun va fi direct conectat şi cu Pesta, unde cu metroul poţi ajunge în 10-15 minute, iar pe lângă acestea avem trei linii de troleibuz şi 80 de autobuz. Estimăm să finalizăm proiectul în toamna anului viitor. Acum terminăm structura şi lucrăm la instalaţii“, a spus Tibor Tatár. Terenul pentru centrul comercial a fost achiziţionat în urmă cu 12 ani, însă criza economică şi întârzierea metroului de şase ani au determinat de asemenea amânarea demarării proiectului.
    Ce urmează în România? proiecte de birouri şi retail, după modelul implementat deja la Budapesta.
    „Pentru birouri sunt şansele cele mai mari, la Bucureşti. Dezvoltările de retail sunt oportunistice de obicei. În acest moment avem terenuri pentru dezvoltări de proiecte rezidenţiale, nu pentru birouri. Pentru acestea din urmă analizăm piaţa“, a subliniat Tibor Tatár. În ceea ce priveşte dimensiunile, un proiect office ar fi între 10.000 şi 20.000 mp suprafaţă închiriabilă şi într-o zonă conectată la transport public, în special la metrou.
    În ceea ce priveşte imaginea României în afară, el a subliniat că „imaginea a crescut în ultimii ani, iar Bucureştiul merită să fie în aceeaşi ligă a investitorilor cu Praga“.
    În cazul dezvoltărilor rezidenţiale, Cordia are în lucru 35 de proiecte în cele cinci ţări pe care le acoperă.
    „În România avem mai multe achiziţii în curs, iar ţara are potenţial şi pe piaţă este nevoie de locuinţe de calitate. Avem în plan să construim pe termen lung“, a spus Tibor Földi, CEO Cordia – Dezvoltare Rezidenţială, membru al consiliului de administraţie al Cordia.
    Cea mai recentă achiziţie a vizat un teren de 18.000 mp pe malul lacului Griviţa în Bucureştii Noi într-o tranzacţie evaluată la 1-2 mil. euro. Terenul se află pe Bdul Laminorului şi str. Fabrica de Cărămidă, pe malul lacului Griviţa. Pe acel teren înainte de 1989 era Baza Sportivă şi de Agrement a ICPTT – Institutul de Cercetare şi Proiectare Tehnologică în Transporturi.
    „Proprietatea din Laminorului a fost achiziţionată în februarie 2019 şi face parte din suita de patru terenuri prevăzute pentru dezvoltări Cordia în piaţa din Bucureşti. Terenul are o suprafaţă de peste 18.000 mp şi va găzdui un proiect rezidenţial pentru segmentul mediu-premium al pieţei de apartamente. Suntem încă în stadiul de PUZ, motiv pentru care nu putem oferi mai multe detalii. Încă de la revenirea pe piaţa locală cu proiectul Parcului20, aflat în desfăşurare, am anunţat că avem o strategie agresivă de abordare a pieţei rezidenţiale din Bucureşti şi un buget total de investiţii de peste 100 mil. euro. Echipa Cordia este pregătită să susţină acest plan de dezvoltare şi să implementeze în paralel mai multe proiecte care se adresează clasei de mijloc“, a spus Mauricio Mesa Gomez, country manager pentru România.
    În zona Bucureştii Noi în prezent se dezvoltă trei mari proiecte – cel mai apropiat de noul teren al Cordia este AFI City, care va ajunge în următorii şapte-opt ani la peste 2.000 de apartamente, iar primele blocuri vor fi gata la finalul acestui an. La staţia de metrou Jiului cei de la Prime Kapital construiesc proiectul Marmura Resi­dence, cu circa 450 de apar­tamente, iar Liviu Lepădatu cons­tru­ieşte Atria Urban Resort lângă lacul Străuleşti cu un total de 1.400 de apartamente.
    Alături de investiţiile anunţate de Cordia România în dezvoltarea celor patru terenuri care ating o suprafaţă cumulată de aproximativ opt hectare se adaugă alte 40 de milioane de euro ce vor fi investite în următorii trei ani în dezvoltarea proiectului rezidenţial Parcului20 din zona Expoziţiei.
    Futureal deţine un portofoliu de trei miliarde de euro la nivelul Europei Centrale şi de Est şi include dezvoltări de birouri, centre comerciale, proiecte mixed-use şi proiecte rezidenţiale. Cordia are o experienţă de peste 15 ani în dezvoltarea de proiecte rezidenţiale în Ungaria şi Polonia şi îşi propune să facă din România una dintre principalele pieţe de investiţii pentru divizia de proiecte rezidenţiale.

  • În aşteptarea zecilor de mii de corporatişti

    La sfârşitul anului trecut piaţa de birouri din Bucureşti a trecut pragul celor 3 milioane de metri pătraţi de spaţii office moderne, spaţii în care lucrează cel puţin 300.000 de corporatişti în condiţii bune de lucru. A durat şase ani ca birourile să ajungă la această suprafaţă, ani în care România şi-a revenit după criza economică, iar centrele de birouri au fost construite exclusiv în zone cu acces rapid la mijloace de transport în comun.
    „Analizând evoluţia pieţei de birouri din Bucureşti, observăm că şi în perioada 2007 – 2010 au fost livrate spaţii (cu o suprafaţă totală n.red.) de peste 1 milion de metri pătraţi, după care a urmat o aşezare a pieţei. Diferenţa faţă de cele două perioade este făcută de faptul că piaţa locală are în prezent un număr mult mai mare de companii multinaţionale care şi-au stabilit aici prezenţe regionale, ajungând la echipe de ordinul miilor de angajaţi“, observă Mădălina Cojocaru, partener, Office Agency, în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
    Totodată, acum sunt şi multe companii cu un istoric de până în 10 ani care au început să concureze multinaţionale de tradiţie ca viteză de creştere, atât din punctul de vedere al numărului de angajaţi, cât şi al suprafeţei închiriate.
    „Se pune problema dacă aceste companii vor găsi şi resursa umană necesară pentru a-şi concretiza planurile de expansiune. Cele care îşi doresc cu adevărat vor găsi şi oamenii cu ajutorul cărora îşi vor implementa proiectele, Bucureştiul fiind în continuare o destinaţie atractivă pentru angajaţii din toate zonele ţării“, a subliniat Mădălina Cojocaru.
    În ultimii opt ani, numărul angajaţilor din Bucureşti a crescut cu circa 170.000 de persoane, de la 857.657 în februarie 2011 la 1.027.060 în februarie 2019, în condiţiile unei majorări a salariului mediu net în acelaşi interval de timp, în lei, de 85%. Astfel, în condiţiile menţinerii unui climat economic favorabil, atât la nivel local, cât şi european, există premisele ca în următorii patru – cinci ani să fie absorbite în Bucureşti spaţii de birouri cu o suprafaţă de 1 milion de metri pătraţi.
    După ani de zile în care zona Barbu Văcărescu – Floreasca a fost cap de afiş, acum centrul Bucureştiului, zona din jurul Pieţei Victoriei, de pe Calea Victoriei sau chiar din centru-sud revin sau intră în atenţia dezvoltatorilor. Dacă în urmă cu câţiva ani nimeni nu lua în calcul zonele Tineretului sau Timpuri Noi pentru un proiect de birouri, cei de la Vastint şi Forte Partners schimbă complet faţa acestor cartiere. Mai mult, cei de la Skanska discută achiziţia unui teren chiar vizavi de Timpuri Noi Square, iar pe calea Văcăreşti ar putea apărea în următorii ani un alt cartier de birouri, în condiţiile în care Primăria Sectorului 4 lucrează la un PUZ (Plan Urbanistic Zonal) pentru zona respectivă. Mai mult, dezvoltatorii imobiliari anunţă peste 200.000 mp de birouri şi 3.000 de apartamente în zona Expoziţiei din Bucureşti în următorii cinci ani. Până la sfârşitul anului 2021, în zonă ar putea fi livrate aproximativ 156.000 de spaţii de birouri de clasă A şi aproximativ 1.500 de locuinţe noi, în cele patru proiecte care au primit deja autorizaţii de construire. Portland Trust deja lucrează la ultimele detalii din prima clădire a proiectului Expo Business Park, ungurii de la Futureal deja construiesc proiectul Parcului20, iar cei de la Impact se pregătesc să finalizeze primele apartamente din proiectul Luxuria.
    „Majoritatea proiectelor noi sunt fezabile, fiind dezvoltate în zone cu acces facil la mijloacele de transport în comun şi realizate de investitori consacraţi, atât străini, precum Globalworth, Skanska, Vastint sau Portland Trust, cât şi locali, precum Forte Partners, One United sau River Development. Cu siguranţă, aceşti dezvoltatori îşi calculează foarte atent investiţiile, astfel că ritmul de dezvoltare va ţine cont şi de viteza cu care companiile pot absorbi noile spaţii“, crede Mădălina Cojocaru.
    Din calculele C&W Echinox, la finalul primului trimestru rata de neocupare a birourilor din Bucureşti era de 8,4%, zonele cu cea mai redusă disponibilitate fiind Centru–Nord (2,5%), CBD – Piaţa Victoriei (3,3%) şi Vest (5,9%). Pentru finalul acestui an, ţinând cont de specificul proiectelor ce urmează a fi livrate în următoarele luni şi de contractele de închiriere deja semnate pentru spaţiile din aceste clădiri, consultanţii estimează că rata de neocupare va rămâne stabilă, în jurul nivelului de 9%. „Companiile din sectorul IT, telecomunicaţii şi BPO (business process outsourcing) au fost în ultimul deceniu cei mai activi jucători din piaţa locală de birouri, astfel că 70% dintre cei mai mari chiriaşi de birouri din Bucureşti, care ocupă spaţii de peste 10.000 de metri pătraţi fiecare, provin din acest sector. Aceste companii vor continua să fie un pilon principal al pieţei, iar pentru anul acesta observăm o activitate ridicată şi din partea grupurilor bancare, a firmelor de servicii profesionale şi a operatorilor de spaţii de birouri flexibile“, observă Cojocaru. În ceea ce priveşte tendinţele, certificarea WELL, care vizează direct calitatea mediului de lucru al angajaţilor, câştigă tot mai mult teren.
    „În momentul de faţă este un trend puternic, care va atinge maturitatea certificărilor green. În acest moment cei de la Skanska, Vastint, Forte Partners şi One au toate proiectele noi în curs de certificare WELL. În următorul an şi jumătate, pe măsură ce proiectele vor evolua, mulţi vor anunţa proiecte certificate LEED Platinum şi WELL. Vorbim de un trend, nu de o nişă“, este de părere Mihai Păduroiu, head of advisory & transaction services la CBRE România.
    Renault, ING, Deloitte, Enel sau UPC şi-au schimbat deja sau sunt în curs să-şi schimbe sediile de birouri în acest an. „Chiriaşii, în general, decid să se mute în special din cauza lipsei spaţiului. Au nevoie de birouri suplimentare şi nu se mai pot extinde în clădirea existentă. Totodată, majoritatea companiilor pleacă din dorinţa de a beneficia de clădiri cu specificaţii tehnice superioare şi mai puţin din raţiuni legate de costuri“, a subliniat Mădălina Cojocaru.
    Companiile care încep o analiză cu privire la opţiunile de mutare sunt interesate în special de zonă, coroborată cu specificaţiile tehnice şi de design ale proiectului. În analiza zonei, cele mai importante cerinţe sunt legate de apropierea faţă de un hub de transport în comun, diversitatea serviciilor la o distanţă de mers pe jos sau chiar în proiect, precum şi apropierea de zone rezidenţiale consacrate.
    Noile clădiri din zona de centru-vest a Capitalei vor atrage cei mai mulţi chiriaşi în acest an, urmate de cele din Floreasca şi Expoziţiei, potrivit consultanţilor imobiliari, pe măsură ce mii de oameni urmează acum să-şi schimbe biroul. Pe de altă parte, în nicio nouă zonă de birouri nu există vreo schimbare în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, ci numai promisiuni din partea primăriilor.
    Anul acesta consultanţii estimează livrarea a peste 300.000 mp de birouri. Printre proiectele ce urmează a fi livrate în decursul acestui an se numără Business Garden Bucharest dezvoltat de Vastint pe Calea Plevnei (aproximativ 41.000 mp), Expo Business Park lângă Romexpo dezvoltat de Portland Trust (38.000 mp), Anchor Plaza Metropol, proiect ce urmează a fi finalizat de Anchor Group pe bdul. Timişoara (25.000 mp), Oregon Park C construit de Portland Trust şi vândut către Lion’s Head (25.000 mp), Equilibrium – faza I (20.000 mp), Globalworth Campus III la Dimitrie Pompeiu (30.000 mp) şi Timpuri Noi Square, dezvoltat tot de Vastint – faza III (20.000 mp).
    În primele trei luni ale anului au fost finalizaţi 93.000 mp, care se află în trei proiecte de birouri: Renault Bucharest Connected, The Mark şi The Bridge – clădirea B. În prezent, alţi 216.000 mp se află în construcţie, cu date de livrare anunţate în intervalul T2 – T4 2019, dintre care 60% sunt deja preînchiriaţi. Cele şase proiecte a căror finalizare este aşteptată până la sfârşitul anului sunt: Business Garden Bucharest, Expo Business Park, Oregon Park – clădirea C, The Light, Equilibrium – clădirea A, Timpuri Noi Square – clădirea C.
    La nivelul primului trimestru al acestui an, cea mai mare suprafaţă tranzacţionată se află în clădirile de birouri din Bucureşti, unde au fost închiriaţi 110.000 mp, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară CBRE. În sectorul spaţiilor comerciale din ţară au fost finalizaţi 17.000 mp, reprezentând extinderi pentru două centre comerciale, în timp ce 472.000 mp se află în construcţie sau încă în faza de proiect, având date de livrare în intervalul T2 2019 – T4 2020. Cele mai multe spaţii industriale şi logistice au fost închiriate în oraşe regionale, unde s-au tranzacţionat 61% din totalul de 29.000 mp, predaţi clienţilor în primele trei luni din 2019. Restul de 39% au fost tranzacţionaţi în parcurile situate în zonele limitrofe Capitalei. Din totalul celor 110.000 mp tranzacţionaţi în T1, 79% au fost reprezentaţi de cereri noi (14%), preînchirieri (52%) şi extinderi ale unor spaţii existente (13%), iar 21% au constat în renegocieri şi reînnoiri. Partea de vest a Bucureştiului a continuat să fie cea mai solicitată, cu 43% din totalul tranzacţiilor, urmată de centru cu 23% şi de CBD (Piaţa Victoriei, Piaţa Charles de Gaulle) cu 12%. Cele mai multe cereri de închiriere au venit şi în 2019 tot din partea companiilor din domeniul IT&C, cu 63%, poziţia secundă fiind ocupată de jucătorii din zona financiară cu 16%, care au fost urmaţi de sectorul de servicii, cu 12%.
    „Din analizele CBRE, în primul trimestru din 2019 am avut cea mai mare activitate de pe segmentul spaţiilor de birouri comparativ cu aceeaşi perioadă din ultimii cinci ani. Încă din T1 2017 am asistat la o creştere constantă a nivelului tranzacţiilor şi estimăm că această tendinţă se va menţine şi în următorii doi ani. Piaţa imobiliară cere noi proiecte, iar vestea bună este că 2019 a început într-un ritm foarte alert în ce priveşte construcţiile”, a explicat Mihai Păduroiu. Dincolo de clădirile aflate în construcţie, alte 20, echivalentul a aproape 600.000 mp de birouri aşteaptă autorizaţiile necesare pentru a intra pe şantier. Următorul pas îl reprezintă dezvoltarea zonei din jurul intersecţiei de la Răzoare, iar tot în 2019 ar putea fi anunţat probabil cel mai complex proiect din Bucureşti, cel de la Casa Radio, dacă cei de la AFI vor fi declaraţi câştigători. 

    Livrate în T1 2018
    Renault Bucharest Connected
    The Bridge
    The Mark

    Aflate în construcţie
    Expo Business Park
    Timpuri Noi Square
    Oregon Park
    The Light
    Business Garden
    Equilibrium
    Victoriei 109
    Zone 313
    Splay
    Mihai Eminescu Offices
    Mendeleev 5
    Office 1
    Sema Offices – ClĂdirea Berlin
    Globalworth Square
    One Tower
    Matei Millo Offices
    Globalworth Campus
    Campus 6
    Fosta Fabrica
    Ţiriac Tower
    The Bridge
    Ana Tower
    Mincu 3 Office Building
    Sema Offices – Londra & Oslo
     

    Planificate
    AFI Business Park VI – VIII
    Dacia One
    Expo by Atenor
    AFI Tech Park II
    Metroffice II
    Jiului Campus
    DN1 Offices
    City Rose Park
    Equilibrium – Faza II
    U-Center
    Green Court D
    One Cotroceni Park
    One Verdi Park
    Tandem Office Building
    Globalworth West
    Luterană Development

  • De pe câmp, la şcoală

    O dovedeşte o propunere depusă la un concurs de proiecte pentru construirea unei şcoli din Malawi. Firma indiană de arhitectură Nudes, condusă de arhitectul Nuru Karim, a propus o construcţie modulară cu structură de lemn şi pereţi curbaţi realizaţi din baloturi de paie, scrie Dezeen, care să răspundă cerinţelor de utilizare de materiale locale şi de edificare în mai multe etape. Şcoala de lemn şi paie cuprinde săli de clasă, birouri, cabinete de informatică, laboratoare, bibliotecă şi spaţii de cazare pentru elevi şi profesori. 

  • Ţiriac a bătut palma cu Regus, operatorul de spaţii de coworking, pentru 3.600 mp în Ţiriac Tower. “Pe măsură ce construcţia va fi gata, ne aşteptăm să semnăm noi contracte de închiriere.”

    Ţiriac Imobiliare, divizia de real estate a Ţiriac Holdings, a semnat cu Regus, operatorul de spaţii de co-working, pentru 3.600 mp de birouri în viitorul proiect Ţiriac Tower pe care miliardarul îl construieşte în prezent lângă Piaţa Victoriei.

    „Am semnat un contract cu cei de la Regus pentru 3.600 mp de birouri. De asemenea, avem discuţii avansate şi cu alte companii. Pe măsură ce construcţia va fi gata, ne aşteptăm să semnăm noi contracte. Ţiriac Tower este singura clădire de birouri în construcţie din jurul Pieţei Victoriei, iar acest lucru reprezintă un avantaj“, a spus Bogdan Cernescu, managing director la Ţiriac Imobiliare.
     
    Spaţiile de co-working încep să reprezinte unul dintre cei mai mari şi importanţi chiriaşi de pe piaţa birourilor din Bucureşti. Spre exemplu, dacă anul trecut Mindspace a închiriat 12.000 mp din Globalworth Campus, City Offices şi Bucharest Tower Center din Capitală, americanii de la WeWork discută deja cu Forte Partners pentru a închiria circa 8.000 mp în proiectul Matei Millo de lângă Palatul Telefoanelor.

  • Record de lemn

    Recordul, recent confirmat de către autoritatea în domeniu, Consiliul pentru Clădiri Înalte şi Habitat Urban (CTBUH), aparţine turnului de 85 de metri Mjøstårnet din localitatea Brumunddal, a cărui construcţie s-a încheiat recent, scrie Dezeen.

    Deţinătorul anterior al recordului era o clădire din Vancouver, din Canada, care are înălţimea de 49 de metri, aceasta nefiind însă construită complet din lemn. Mjøstårnet are 18 etaje de locuinţe şi spaţii de birouri, fiind dotat şi cu piscină şi restaurant.

  • Începe construcţia autostrăzii pe care o aşteptăm de zeci de ani. Se fac 9 tunele de 5 km pe cea mai frumoasă autostradă din România

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a publicat, în noul Sistem Electronic de Achiziţii Publice (SICAP), două anunţuri de intenţie privind atribuirea lucrărilor de proiectare şi execuţie a unor secţiuni totalizând 68 de kilometri din Autostrada Sibiu-Piteşti.

    Primul anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2 (km 13+170 – km 14+150), şi Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu (km 14+150 – km 44+500)”.

    Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2, are o lungime de 0,98 km şi se situează pe teritoriul judeţului Sibiu. Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu are o lungime 30,35 km şi se situează pe teritoriul judeţelor Sibiu (km 14+150 – km 25+200) şi Vâlcea (km 25+200 – km 44+500).

    „Principalele lucrări pe aceste secţiuni prevăd construirea a 9 tunele cu o lungime de 4,95 km, a 51 de structuri cu o lungime totală de aproximativ 10,91 km, precum şi consolidarea de versanţisusţinere corp autostradă pe o lungime de aproximativ 14.000 de metri liniari”, se precizează într-un comunicat al CNAIR.

    Al doilea anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 3, Cornetu-Tigveni (km 44+500 – km 81+900)”.

     
     
     
     
     

  • De ce a decis cea mai mare companie din România să investească în primul spital privat de oncologie pediatrică din ţară

    Motivaţie
    Se estimează că în România sunt 5.000 de copii bolnavi de cancer şi în fiecare an alţi 500 de copii sunt diagnosticaţi cu această boală. Mai mult de jumătate dintre aceştia sunt trataţi în Bucureşti, în cele două centre existente (Marie Curie şi IOB), care nu pot răspunde în totalitate nevoilor. OMV Petrom a sponsorizat cu 10 milioane de euro proiectul Asociaţiei Dăruieşte Viaţă pentru construcţia primului spital de oncologie şi radioterapie pediatrică din România.

    Descrierea proiectului
    Spitalul de oncologie şi radioterapie pediatrică va fi primul spital specializat în oncologie pediatrică din România şi va funcţiona în incinta spitalului Marie Curie din Bucureşti. Pacienţii vor avea acces la toate specialităţile pediatrice necesare pentru tratarea holistică a copiilor bolnavi de cancer (chirurgie, ortopedie, cardiologie, neurochirurgie, ORL etc). Noul spital va putea asigura tratarea, în fiecare an, a peste 300 de copii cu cancer, dar şi efectuarea a peste 9.600 de intervenţii chirurgicale oncologice şi nononcologice.
    Din cele 10 milioane de euro, 5 milioane de euro vor fi utilizate pentru achiziţia de echipamente medicale necesare pentru diagnosticarea şi tratarea cancerului la copii: un aparat de radioterapie, un aparat CT (computer tomograf) şi echipamente pentru blocul operator precum şi pentru trainingul personalului medical şi auxiliar al spitalului. Restul de 5 milioane de euro vor fi utilizate pentru lucrări de instalaţii sanitare şi electrice şi amenajări interioare.
    Anul trecut, în staţiile OMV şi Petrom din ţară s-au strâns peste 50.000 de euro prin donaţiile de la clienţi. Campania va continua şi în următorii doi ani, astfel încât orice client al staţiilor OMV şi Petrom să poată contribui în continuare la finalizarea spitalului. OMV Petrom a integrat în strategia sa de business principiile responsabilităţii corporatiste. Începând din 2007, compania a alocat aproximativ 54,5 milioane euro pentru dezvoltarea comunităţilor din România, concentrându-se pe protecţia mediului, educaţie, sănătate şi dezvoltare locală.

    Rezultate
    Asociaţia Dăruieşte Viaţă a demarat în 2017 proiectul de construcţie a spitalului, bazându-se pe fonduri private (donaţii de la persoane fizice şi companii). În 2018, au început lucrările de construcţie. Proiectul va continua cu partea de instalaţii, design interior, precum şi cu achiziţia de echipamente speciale şi pregătirea personalului.
    Spitalul va avea 6 etaje şi o suprafaţă totală de 12.000 de metri pătraţi, cu un nou bloc operator, 7 săli de operaţii, secţii de chirurgie, neurochirurgie, oncologie, hemato-oncologie şi terapie intensivă. Asociaţia Dăruieşte Viaţă şi-a propus ca spitalul să fie dat în folosinţă în 2020. El va funcţiona ca spital public, în cadrul spitalului Marie Curie, dar după proceduri medicale şi de management specifice unităţilor similare din Occident.

    Cifră de afaceri netă în anul 2018
    22,5 mld. lei

    Număr de angajaţi
    13.000

    Profit în anul 2018
    4 mld. lei

    Valoarea investiţiei
    10 mil. euro

  • Tabăra „15 minute” se întăreşte. Alţi doi primari din Gorj se alătură protestului pentru construcţia de autostrăzi

    După ce luni primarul ALDE al oraşului Rovinari, Robert Filip, a anunţat că angajaţii instituţiei şi mai mulţi consilieri locali vor întrerupe munca timp de 15 minute, pe 15 martie, şi primarul PSD al oraşului Turceni, Cristina Cilibiu, a răspuns provocării.

    „Oraşul Turceni susţine protestul «15 minute de grevă. România vrea autostrăzi!». Şi Gorjul are nevoie de autostrăzi sau cel puţin de un drum expres. La rândul meu, îl provoc pe domnul Ion Ciocea, primar al comunei Bustuchin, să se alăture protestului nostru”, a anunţat Cristina Cilibiu pe Facebook.
     
    Marţi, primarul comunei Bustuchin, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că susţine demersul antreprenorului Ştefan Mandachi.
     
    „Accept provocarea. Îmbrăţişez cu drag astfel de demersuri şi la rândul meu sugerez tuturor cetăţenilor să susţină ideea şi împreună să dăm un avertisment Guvernului. Chiar dacă la acest moment mi-am conturat statutul de independent, somez public toţi parlamentarii de Gorj să dea dovadă de interes, nu de dezinteres! Au fost aleşi să folosească timpul, nu să treacă prin timp. 15 Martie, ora 15.00, 15 minute! Chiar îi rog pe ceilalţi primari să se alăture. Protestează şi angajaţii, recuperăm după program. Eu provoc la rândul meu cetăţenii şi primarii, nu dau nume, şi primarii tot cetăţeni sunt”, a declarat Ion Ciocea, primarul independent al comunei Bustuchin.