BusinessMagazin

Tag: Cluj

  • Cel mai tare oraş din România? Zilele oraşului: 100 de evenimente în 30 de locuri timp de 4 zile!

    Pe Facebook, primarul Emil Boc a postat un video cu mesajul: „În mai puţin de 2 săptămîni încep Zilele Clujului! Peste 100 de evenimente în 30 de locuri din oraş vor avea loc în perioada 25 – 28 mai 2017 la Cluj-Napoca.

    Pe Facebook,Zilele Clujului a scris: „Festivalul de suflet al clujenilor, care a devenit deja o tradiţie în inima Transilvaniei şi care dă viaţă oraşului la fiecare sfârşit de mai, ajunge la cea de-a VII-a ediţie!

    Zilele Clujului deschide sezonul marilor festivaluri clujene, aducând împreună toate categoriile de vârstă prin diversitatea evenimentelor din program.

    “Oraşul se conectează” – tema ediţiei 2017 a Zilelor Clujului

    Municipiul Cluj-Napoca reuneşte oameni talentaţi, cu idei inovatoare, proiecte îndrazneţe şi rezultate pe măsură. Acestea fiind doar câteva elemente care ne-au adus mai aproape unii de alţii, dar şi de Europa. Pornind de la această premisă, tema ediţiei 2017 este “Clujul se conectează / Connectig Cluj” – o cupolă care permite multă creativitate, descoperire, schimbare şi îmbinare.

    Pe parcursul celor 7 ani, festivalul a crescut armonios, reuşind să atingă un public extrem de larg şi acelaşi timp, un standard de calitate ce reflectă oraşul căreia îi este dedicat – conectat, creativ, dinamic, multicultural.

    Elementul cheie al acestei evoluţii a fost – şi rămâne – implicarea comunităţii. An de an, din ce în ce mai multi clujeni, persoane de toate vârstele, ONG-uri, instituţii şi companii se alătură echipei Primariei şi se implică în mod activ în crearea unui eveniment deosebit, al nostru.

     

  • Ce record se mai pregăteşte la Cluj-Napoca

    Cea mai mare parte a spaţiilor noi din acest an se află în faza a treia a proiectului The Office (16.770 de metri pătraţi inchiriabili) şi Novis Plaza (14.171 de metri pătraţi inchiriabili), alte proiecte care vor pune pe piaţă o suprafaţă semnificativă de birouri noi fiind Vivido Business Center. aproximativ 7.000 de metri pătraţi inchiriabili, şi Central Business Plaza, cu aproape 4.000 de metri pătraţi.

    ”Piaţa de birouri din Cluj – Napoca trece printr-o perioada de efervescenţă, atât că livrări cât şi din punct de vedere al închirierilor. Aproximativ jumătate de milion de persoane locuiesc în zona metropolitană Cluj – Napoca, dacă luăm în calcul atât Florestiul care a devenit practic un nou cartier, cât şi numărul ridicat de studenţi, Anual există o cerere stabilă de aproximativ 20.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri moderne, ţinând cont că în fiecare an intră în câmpul muncii aproximativ 6.000 de studenţi, fără a ne gândi la reconversiile profesionale”, explică Cristian Simon, director Office Division în cadrul Coldwell Banker Transilvania.

    Aproximativ 47,3% din cei peste 44.000 de metri pătraţi de birouri care se vor livra în acest an în Cluj – Napoca sunt deja închiriaţi în timp ce 64% din suprafaţă de birouri care va fi finalizată în 2018 în oraş este deja închiriată, potrivit datelor Coldwell Banker Transilvania. Cele mai importante proiecte de birouri care vor fi finalizate în 2018 în Cluj – Napoca sunt United Business Center, împreună cu clădirea adiacentă Riviera şi Scala Center.

    Stocul total existent de spaţii de birouri în oraş se ridică la puţin peste 244.000 de metri pătraţi, dintre care 77% sunt clasa A, 10% clasa B şi 13% clasa C, Cluj – Napoca fiind a două piaţă de birouri din România, după Bucureşti.

    Gradul de neocupare al birourilor din Cluj – Napoca se ridică la aproximativ 7%, cu un procent mediu de neocupare de 4% pe segmentul birourilor de clasa A, în timp ce chiria lunară medie se ridică la 11,5 euro / mp pe segmentul birourilor de clasa A.

    Coldwell Banker Transilvania este biroul local din Cluj – Napoca al companiei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker România, fiind activ pe segmentele rezidenţial, unde este agent exclusiv al proiectelor Contemporano şi Grand Hill Residence, pe segmentul spaţiilor de birouri, retail, investment, terenuri şi evaluări.

    Coldwell Banker România este una dintre cele mai mari companii de consultanţă imobiliară din România după ultimele rezultate financiare oficiale şi compania cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind reprezentantul local a uneia dintre cele mai cunoscute companii imobiliare la nivel mondial.

    Coldwell Banker România oferă servicii de consultanţă, brokeraj şi management al proprietăţilor imobiliare pe toate segmentele pieţei: rezidenţial, birouri, industrial, terenuri şi investiţii.

    Cu o istorie de 110 de ani, compania de origine americană este deţinută în prezent de Realogy Corporation, unul din cei mai mari francizori din domeniul imobiliar la nivel mondial. Prin reţeaua să, Coldwell Banker acoperă 50 de ţări cu peste 3.000 de birouri şi are peste 86.000 de consultanţi şi brokeri.

  • Cât trăieşte în medie un bucureştean şi unde există cea mai mică spe­ranţă de viaţă din România

    Un bucureştean trăieşte, în medie, 77,8 ani, Capitala fiind regiunea cu cea mai mare spe­ranţă de viaţă din România, arată datele Institu­tului Naţional de Statistică pentru anul 2015.

    Pe lângă Bucureşti, în topul judeţelor cu cea mai mare speranţă de viaţă se mai află Vâlcea (unde durata medie a vieţii este de 77,5 ani), Cluj (76,7 ani), Braşov (76,6 ani) şi Sibiu (76,2 ani). La nivel naţional, speranţa medie de viaţă este de 75,4 ani, ceea ce înseamnă că un bucureştean trăieşte, în medie, cu 2,4 ani mai mult decât media naţională.

    Pe de altă parte, în Satu Mare există cea mai mică spe­ranţă de viaţă din România, de numai 73,2 ani, cu 2,2 ani mai redusă decât media na­ţională şi cu aproape 5 ani mai scăzută decât în Bu­cureşti. În clasamentul judeţelor cu cea mai redusă speranţă de viaţă se mai află Călăraşi (73,2 ani), Giurgiu (73,5 ani), Tulcea (73,5 ani) şi Olt (74 ani).

    În ceea ce priveşte durata medie a vieţii pe sexe, statisticile arată că, în medie, femeile au o speranţă de viaţă de aproape 79 de ani, în timp ce bărbaţii au o durată medie a vieţii de 72 de ani.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Uleiul din Cluj cu stele Michelin

    „Am făcut primii paşi în comuna Luna, lângă Cluj. M-am născut într-o familie de oameni simpli, harnici şi oneşti, a căror singură preocupare a fost aceea de a ne oferi mie şi surorii mai mari toate condiţiile în care să creştem şi să ne dezvoltăm frumos”, îşi începe povestea Felicia Tulai, cea care deţine conducerea companiei alături de sora sa. Cele două fiice ale familiei sunt sprijinite în toate operaţiunile de către tatăl lor – „mentorul”, după cum îl denumeşte ea. În 2011, după mai bine de şapte ani de carieră în mediul corporatist, Felicia Tulai a decis să renunţe la viaţa din Capitală, să se întoarcă în comuna clujeană şi să se implice 100% în activitatea comercială a familiei. Însă afacerea Luna Solai are două începuturi, conform spuselor antreprenoarei.

    Primul pas a fost făcut în 1998, prin achiziţia unei prese de ulei în valoare de 5.000 de euro, care şi-a găsit locul în curtea părinţilor. „După pensionare, au cumpărat o presă şi au început să producă ulei presat la rece de floarea- soarelui din seminţele aduse de săteni sau fermierii din regiune. Atunci când obiectivele mele profesionale au fost atinse, am revenit în Cluj cu dorinţa de a dezvolta un brand din munca părinţilor mei”, explică antreprenoarea. A plecat la drum cu dorinţa de a crea un brand premium, având ca atuuri zona şi solurile româneşti, şi a ajuns să producă, pe lângă uleiul de floarea- soarelui, şi sortimente precum uleiul de dovleac, nucă, rapiţă etc. „Traiectoria nu a fost grea, dar nici extrem de sinuoasă. Mărturisesc că m-a ajutat experienţa părinţilor mei în domeniu, acumulată în mai bine de 10 ani”, spune Felicia Tulai. În octombrie 2011 a fost înfiinţată TAF Presoil SRL, firmă al cărei obiectiv principal era valorificarea produsului deja consacrat în afacerea familiei, iar pentru crearea noii unităţi de producţie şi preluarea activităţii pe noua firmă a fost nevoie de o investiţie de circa 200.000 de euro, realizată atât din fonduri proprii, cât şi prin contractarea de credite bancare.

    În prezent, Luna Solai se poziţionează ca un brand premium de uleiuri presate la rece, pe o piaţă în creştere, „care nu a ajuns încă la maturitate, dar cu mare potenţial de creştere”, conform spuselor antreprenoarei. Uleiul presat la rece este obţinut prin zdrobirea seminţelor oleaginoase şi presarea lor fără să fie supuse unor procese termice. Folosirea căldurii la fabricarea uleiului sporeşte cantitatea de produs obţinută, însă reduce cantitatea de vitamine, minerale şi substanţe nutritive, modifică aroma naturală şi calitatea lor. Tehnologia aplicată ajută la păstrarea gustului natural, specific seminţelor, şi permite extragerea într-o proporţie mai mare a nutrienţilor, antioxidanţilor, vitaminelor, mineralelor, comparativ cu celelalte procedee.

    Vorbind despre tipurile de produse, aceasta ţine să puncteze că ponderea consumului de ulei de floarea-soarelui – indiferent dacă este rafinat sau presat la rece – este de aproximativ 80%, situaţie valabilă şi în cazul propriei afaceri. Acesta este urmat de uleiurile de rapiţă, dovleac, in, cânepă şi nucă, care pornesc de la 30 de lei sticla de 250 de ml (de exemplu uleiul de nucă), ajungând la 10,5 lei litrul (în cazul celui de floarea-soarelui). De curând au lansat şi primul ulei bio, cel de in, iar antreprenorii îşi propun să extindă această gamă cu alte sortimente. Brandul Luna Solai este prezent în 12 judeţe şi în Bucureşti prin intermediul colaboratorilor, însă printre planurile fondatorilor se află extinderea în zona de vest a ţării şi o mai bună prezenţă în Capitală. „Showroomul nostru, aflat în incinta unităţii de producţie, oferă posibilitatea celor ce ne trec pragul să deguste şi să trăiască «pe viu» experienţa presării la rece, într-un cadru organizat”, explică Felicia Tulai. Dezvoltarea segmentului online este un alt obiectiv pe termen scurt al tinerei, având în vedere că ponderea comenzilor din online nu depăşeşte, în prezent, 10% din cifra de afaceri. Conform ei, la finele anului trecut, firma care operează brandul Luna Solai a înregistrat o cifră de afaceri de 868.000 de lei, iar pentru anul acesta estimează o creştere de 50% a rulajelor.

    „A contat enorm faptul că am întâlnit oameni minunaţi care au văzut potenţialul brandului nostru, care ne-au încurajat şi care au făcut ca evoluţia să fie mai uşoară”, spune acesta. Printre cei menţionaţi se numără şi feedbackul specialiştilor, cum ar fi cei de la Institutul de Calitate şi Gust de la Bruxelles (ITQi), care le-au acordat o stea Michelin pentru uleiul de floarea-soarelui şi două astfel de stele pentru uleiul de dovleac. „Aceste confirmări primite încă de la prima ieşire internaţională ne-au făcut să înţelegem că marca trebuie protejată şi înregistrată la OSIM”, adaugă Tulai. Printre alte reuşite cu care se mândreşte se numără şi titlul de Furnizori ai Casei Regale a României, „o apreciere de suflet pentru mine şi familia mea”, pe care Luna Solai a primit-o în urmă cu trei ani. „Privesc în urmă şi îmi amintesc toamna lui 2011, când, hotărâtă să fac o schimbare în viaţa mea de corporatist dedicat, am ales să mă întorc acasă. Acum, dincolo de îndoieli şi incertitudini, am convingerea că povestea nu este a mea, ci a familiei. Aceasta era calea prin care visul familiei Tulai trebuia împlinit”, conchide antreprenoarea.

    Pe o piaţă totală a uleiurilor şi grăsimilor estimată la 2,3 miliarde de lei în 2015, consumul de ulei, margarină, unt şi alte produse similare a cunoscut evoluţii diferite în funcţie de segment, conform unei analize a Ziarului Financiar. Astfel, deşi uleiul de floarea-soarelui domină piaţa cu vânzări în valoare de 1,3 miliarde de lei, respectiv 60% din total, consumul este în scădere uşoară, în contextul în care românii se arată tot mai interesaţi de alte produse, precum uleiul de măsline. Conform aceleiaşi surse, cei mai importanţi jucători de pe piaţa uleiurilor şi grăsimilor în funcţie de cele mai vândute branduri sunt Bunge, Expur şi Unilver. Acesta din urmă activează doar pe piaţa margarinei cu brandurile Rama şi Delma, fiecare cu o cotă de piaţă de aproape 5%. Pe segmentul de ulei se bat însă Expur şi Bunge România, ce ocupă 28% din piaţa totală a uleiurilor, fiecare având o cotă de piaţă egală de 14% pe întreg portofoliul de uleiuri. La nivel de branduri, Untdelemn de la Bunica ocupă prima poziţie în topul cinci al celor mai cumpărate produse din gama uleiurilor şi grăsimilor.

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Farmec deschide două noi magazine

    “Prin fiecare magazin deschis de noi în ţară, ne-am propus să venim în întâmpinarea consumatorilor noştri şi să le oferim produse eficiente, la cel mai bun raport calitate-preţ. Interesul crescut pentru brandurile noastre în fiecare oraş ne oferă perspective şi oportunităţi noi de explorat, dar este şi o confirmare a faptului că Gerovital este o marcă de încredere, pe care iubitorii brandului o recomandă prietenilor şi familiei de generaţii întregi.

    În Bucureşti acesta este cel de-al treilea magazin Gerovital deschis în mai puţin de un an, în timp ce la Ploieşti am optat pentru inaugurarea acestui prim spaţiu, ca urmare a solicitărilor numeroase primite din partea ploieştenilor. Investim în continuare în inovarea produselor şi eficientizarea tuturor serviciilor pe care le oferim, continuând extinderea reţelei de magazine proprii pe teritoriul întregii ţări”, a declarat Mircea Turdean, director general Farmec. 

    Situat pe strada Calomfirescu nr. 2, în incinta centrului comercial AFI Ploieşti, la etaj, primul magazin Gerovital din oraş are o suprafaţă de 38 de metri pătraţi şi îşi deschide uşile oficial pe 27 aprilie.

    Deschiderea noului magazin de brand din Bucureşti are loc pe data de 29 aprilie. Acesta are o suprafaţă totală de 55 metri pătraţi şi este amplasat în incinta centrului comercial AFI Cotroceni, la etaj, pe Bulevardul Vasile Milea, nr. 4.

    În Ploieşti, acesta este primul magazin de brand, în timp ce în Bucureşti, producătorul de cosmetice are la activ 3 magazine Gerovital. Alte două spaţii comerciale au fost inaugurate anul trecut în incinta centrelor comerciale Veranda Mall şi Park Lake. 

    La nivel naţional, Farmec deţine în total 6 magazine Gerovital, în Bucureşti, Constanţa, Craiova şi Cluj-Napoca. De asemenea, pe întreg teritoriul ţării sunt deschise 8 magazine de brand Farmec (Cluj-Napoca, Arad, Sibiu, Târgu- Mureş, Timişoara şi Braşov).

     

     

  • Povestea omului care a pus bazele Automobile Bavaria

    Portofoliul grupului include companii precum Bavaria Leasing – leasing operaţional, Bavaria Broker – intermediere asigurări, Bavaria Rent – închirieri auto premium. În anul 2001 Michael Schmidt a introdus pe piaţa din România camioanele şi autocarele marca MAN şi a dezvoltat Grupul MHS Truck & Bus, care include astăzi opt unităţi în ţară (Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Braşov, Sibiu, Cluj, Bacău).

    Cinci ani mai târziu, a cumpărat dealerii BMW din München, Germania, care au devenit Grupul Autohaus Michael Schmidt cu locaţii în Starnberg, Wolfratshausen, Germering, Bad Tölz şi Baierbrunn. La scurt timp, portofoliul grupului este îmbogăţit cu marca Rolls-Royce, prin deschiderea singurului showroom pentru acest brand din München şi a unor locaţii de service pentru aceste autoturisme în Baierbrunn şi Bucureşti. Grupul Michael Schmidt, incluzând divizia BMW/ MINI/Rolls-Royce, Divizia MAN şi companiile de suport menţionate, numără aproape 1.000 de angajaţi în România şi Germania.

    Potrivit celui mai recent interviu acordat ZF, cele mai noi planuri ale lui Michael Schmidt includ lansarea unui lanţ hotelier la nivel naţional şi să intre pe piaţa auto de volum, prin adăugarea unei noi mărci alături de BMW, Rolls-Royce, MAN şi Neoplan.

  • DUBLĂ pentru România la finala de la bârnă! Cătălina Ponor e CAMPIOANĂ EUROPEANĂ

    La aceeaşi probă, Larisa Iordache a obţinut bronzul. Este cea de-a 11-a medialie de aur din cariera Cătălinei Ponor, care mai are 6 medalii de argint şi 6 de bronz.

    Cătălina Ponor este singura sportivă care a reuşit să câştige mai mult de patru medalii de aur la această disciplină.

    Mai devreme, Marian Drăgulescu a obţinut medalia de bronz la sărituri.

  • DUBLĂ pentru România la finala de la bârnă! Cătălina Ponor e CAMPIOANĂ EUROPEANĂ

    La aceeaşi probă, Larisa Iordache a obţinut bronzul. Este cea de-a 11-a medialie de aur din cariera Cătălinei Ponor, care mai are 6 medalii de argint şi 6 de bronz.

    Cătălina Ponor este singura sportivă care a reuşit să câştige mai mult de patru medalii de aur la această disciplină.

    Mai devreme, Marian Drăgulescu a obţinut medalia de bronz la sărituri.

  • O nouă medalie pentru România! MARIAN DRĂGULESCU câştigă ARGINTUL la sărituri

    Drăgulescu, în vârstă de 36 de ani, a încheiat finala cu nota de 14.733, asigurându-şi cea de 31-a medalie a carierei.
     
    Sâmbătă, Marian Drăgulescu a devenit campion european la sol.
     
    Marian Drăgulescu a devenit, astăzi, gimnastul român (bărbat sau femeie) cu cele mai multe medalii de aur obţinute la concursurile internaţionale.