Tag: Bancheri

  • Bancherii castiga zeci de milioane de euro si in criza

    Tabloul bancilor mari este distorsionat intr-o anumita masura de diferentele de raportare dintre standardele locale – aplicate in cazul BRD, Banca Transilvania si CEC – si cele internationale. De asemenea, jucatori precum BCR, Bancpost sau Alpha Bank publica rezultate cumulate la nivel de grupuri financiare si nu individual pe banci.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Bancherii catre Boc: Noi vrem sa dam credite, dar nu avem cui

    "Bancile isi pastreaza expunerea pe Romania, dar este o problema de oportunitate – unde plasam (banii)", a subliniat Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, una dintre cele mai mari banci locale, la Forumul Financiar Sud-Est European. Incepand din toamna trecuta bancile au redus drastic volumul creditelor acordate clientilor din mediul privat, sumele imprumutate fiind practic mai mici decat cele rambursate de clienti prin plata ratelor. Diferenta a fost plasata fie in titluri de stat, fie a fost utilizata pentru stingerea datoriilor fata de actionari.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Ce produse ne pregatesc bancile

     

    Venind din partea lui Herwig Burgstaller, vicepresedintele Volksbank Romania, anuntul conform caruia banca “va face din overdraft (card cu descoperire de cont) produsul principal” poate parea usor bizar. In ultimii doi ani, austriecii s-au remarcat prin agresivitatea cu care au atacat piata finantarilor cu garantii imobiliare pentru persoane fizice, crescand tocmai pe seama acestui produs, de la un jucator marunt la cea de-a treia banca din sistem.
     
    In 2008, activele administrate de austrieci au crescut de aproape patru ori mai rapid decat piata, in conditiile in care expunerea pe piata imobiliara este de circa 95%. De la inceputul anului 2009, banca nu a mai acordat insa niciun imprumut ipotecar nou, spunea de curand Gerald Schreiner, presedintele executiv al bancii, dat fiind ca nici clientii nu mai dau buzna in sucursale si nici dezvoltatorii imobiliari nu mai lanseaza proiecte. Asa se explica schimbarea de strategie pe care o sugereaza Burgstaller, dar o astfel de reorientare din mers se simte in tot sistemul bancar de cand a devenit clar ca piata de creditare s-a blocat (sau doar a incetinit foarte abrupt, cum prefera sa spuna bancherii).
     
    “Acum sunt nevoiti sa isi invete personalul sa vanda cu adevarat”, comenta Bogdan Belciu, director general al companiei de consultanta A.T. Kearney, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Con­tex­tul dificil prin care trece industria bancara impune o maturizare fortata si foarte rapida, considera consultantul, dat fiind ca atunci cand oamenii faceau cozi in sucursale pentru a lua credite, angajatii trebuiau sa stie doar sa completeze o cerere si sa ofere cateva detalii. Costul finantarilor a crescut rapid, bancherii au devenit mult mai restrictivi in selectia clientilor, iar clientii se gandesc de doua ori inainte de a solicita un imprumut atunci cand stiu ca veniturile li se vor majora mai lent sau deloc, iar locul de munca nu mai este la fel de sigur. Asa se face ca ianuarie a fost a treia luna consecutiv in care creditul acordat sectorului privat a scazut; statisticile BNR consemneaza pentru prima luna din 2009 o crestere a creditului neguvernamental de 2,9% in termeni reali (pana la 48 de miliarde de euro), dar eliminand impactul inflatiei si al deprecierii cursului, soldul indica o scadere.
     
    Este evident, in aceste conditii, ca miile de consilieri de credit angajati anii trecuti (aproximativ 20.000 de oameni, dintr-un total de aproape 72.000 de angajati din sistemul bancar, dupa estimarile lui Paraschiv Constantin, presedintele Federatiei Sindicatelor din Banci si Asigurari) trebuie sa vanda, macar pentru moment, alte produse. In mod similar, mentinerea celor peste 6.500 de sucursale si agentii din sistemul bancar (din care mai bine de 1.000 deschise anul trecut) nu are sens daca nu aduc profit, ci doar cheltuieli. Inchiderea unei unitati nu este insa o decizie usor de luat, dat fiind ca investitiile pe care le-au presupus la deschidere n-au fost deloc mici.
     
    “Nu vor inchide sucursale la scara mare”, spune Santiago Pardo Jimenez, partener in departamentul de audit al Deloitte, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, argumentand ca “au inca un business bun de facut aici”. In opinia sa, chiar daca piata de creditare a scazut semnificativ, sunt inca multe produse bancare de care romanii au nevoie. Ce vom vedea in sistemul bancar, adauga el, va fi o reorientare a activitatii de vanzare spre produse simple si cu un grad mai scazut de risc (precum carduri, conturi curente, servicii de internet banking), dublata de o eficientizare a activitatii.
     
    Nevoia de a atrage fonduri cu care sa-si finanteze portofoliile imense de credite acordate anii trecuti a facut intregul sistem bancar sa se avante intr-o lupta acerba pentru depozite. Raportul dintre creditele acordate clientelei si depozitele atrase era de peste 122% la finele anului trecut (fata de circa 90% in Bulgaria); altfel spus, pentru fiecare 100 de lei atrasi in depozit de la populatie, bancherii au dat credite de 122 de lei. Acum, cand liniile de finantare de la bancile-mama sunt sub semnul intrebarii, nevoia de a atrage bani “locali” a devenit uriasa. Asa se face ca dobanzile au urcat la cote uriase, rate de 16-17% pentru lei si 7-8% pentru euro fiind mai mult o regula decat o exceptie. Competitia dobanzilor uriase nu are insa cum sa mai dureze mult, aprecia de curand Claudiu Cercel, vicepresedinte pentru piete financiare al BRD-Groupe Société Générale. In ianuarie, depozitele totale ale populatiei si ale firmelor au urcat cu 1,8% fata de decembrie 2008, calculate in lei, pana la 154,1 miliarde de lei (36,38 miliarde de euro). Exprimat in euro, soldul a scazut insa cu 2 miliarde de euro.

    OTP Bank: “Ne-am planificat o crestere cu 10% a creditarii in 2009”

     

     

     

  • Ghid de criza: cum atragi investitori pentru afacerea ta

     

    “Daca as sti unde sa gasesc acum 200 de milioane de euro, maine i-as plasa fara nicio problema”, spune Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta si inter­­mediere financiara Financial View Consulting, referindu-se la solicitarile de fonduri pe care le are din partea clientilor lui.
     
    Este adevarat ca o parte dintre firmele pretendente “sunt greu finantabile”, pentru ca implica pentru investitori un risc mai ridicat, admite Cabat, “dar multe sunt companii bune, cu planuri solide de afaceri”. Nevoia tot mai mare de bani a firme­lor despre care vorbeste consultantul este cat se poate de explicabila in contextul economic actual. Pe de o parte, antreprenorii au de-a face cu o economie tot mai afectata de constrangeri: fluxurile de bani dintre parteneri sunt gatuite, platile se fac cu intar­ziere, comenzile si vanzarile scad, creditele scadente sunt mai greu de achitat. Pe de alta parte, majoritatea bancherilor nu mai sunt dispusi sa le dea credite noi, ba chiar le reduc liniile de finantare aprobate in trecut. In aceste conditii, oferta companiilor de private equity – investitori ce intra in actio­nariatul unei companii, ii sustin o pe­rioada dezvoltarea cu fonduri si know-how si mai apoi isi vand participatia pentru profit – devine tot mai interesanta. Fondurile de investitii prezente pe piata romaneasca, dintre care cele mai multe sunt “brate” ale unor companii care investesc in toata regiunea central si est-europeana, dispun de aproximativ 2 miliarde de euro pentru achizitii, conform calculelor BUSINESS Magazin.
     
    Multi ani, antreprenorii au fost reticenti in a accepta ofertele investitorilor de portofoliu, in parte pentru ca le mergea bine si aveau perspective bune, iar o colaborare cu un fond de investitii ar fi insemnat pierderea independentei in administrarea propriilor afaceri. Acum insa lucrurile s-au schimbat. “Cererea de finantare a crescut si va creste, pentru ca multe sectoare de activitate vor incetini dramatic, iar acest lucru va afecta cash-flow-ul companiilor”, spune Cornel Marian, directorul executiv al Oresa Ventures. Fondul suedez de private equity Oresa Ventures, unul dintre cele mai mari din Europa, este prezent pe piata romaneasca de mai bine de zece ani, printre cele mai cunoscute tranzactii in care a fost implicat numarandu-se cele cu Oriflame, Flanco, Credisson, La Fantana, Kiwi Finance si Medicover.
     
    Marius Ghenea, unul dintre cei mai activi antreprenori, remarca aceeasi ten­dinta: “Mai ales pentru firmele mici si medii, tendinta generala este sa iasa acum in piata si sa caute finantare”. Omul de afaceri, fondator si ulterior director al mai multor afaceri de comert cu electronice si echipamente IT (Flamingo, Flanco, FIT Distribution), dar si investitor in afaceri online, spune ca pe biroul sau au ajuns multe cereri de finantare din partea unor astfel de firme. Dupa Ghenea, investitorii de tipul sau (asa-numitii “business angels”, cei ce se implica in dezvoltarea unui start-up) sunt acum intr-o pozitie buna de negociere, avand la dispozitie multiple oportunitati de cumparare.

     
    Pentru o perioada dificila a economiei, companiile de private equity nu stau deloc rau: daca in anii trecuti puteau sa rateze multe tranzactii pentru ca antreprenorii reuseau sa ia finantare de la banci, astazi s-ar putea relua o serie de discutii mai vechi, spune Cornel Marian. Acum, cand creditele bancare sunt fie blocate, fie prohibitive ca pret, iar bursa nu mai e o solutie de a strange capitaluri, managerii fondurilor de investitii isi permit sa fie mai selectivi ca oricand. Mai ales ca valoarea companiilor romanesti a scazut semnificativ in ultima jumatate de an (cu o treime, spun evaluatorii), iar pretentiile antreprenorilor s-au diminuat si ele. “Unele fonduri vor ajunge sa refuze discutiile cu antreprenorii din lipsa de timp”, considera Mihai Sfintescu, manager al companiei 3TS Capital, prezenta in Romania prin intermediul a doua fonduri – 3TS Central European Fund II, cu un capital de 100 de milioane de euro (din care 30 de milioane de euro ramase neinvestite) si 3TS-Cisco Growth Fund III, cu un capital initial de 30 de milioane de euro (din care s-au investit pana acum 4 milioane de euro).
     
    Dincolo de abundenta de companii ce ar avea nevoie de finantare, tranzactiile bune nu se gasesc insa deloc la fiecare colt de strada, iar conditiile impuse de investitori nu sunt usoare. Criteriul de baza nu e pretul mai avantajos al unei companii; profitul care se poate obtine in viitor de pe urma ei este criteriul de baza al oricarei tranzactii de acest fel. “Nicio companie nu e indeajuns de ieftina daca e o companie proasta”, rezuma Mihai Sfintescu.
     
    Multe dintre dosarele pentru care se solicita finantare sunt ale unor companii sanatoase, ce risca insa sa intre in incapacitate de plata din cauza blocajelor financiare, a platilor sau a comenzilor amanate. Este o situatie cu care se confrunta tot mai multi antreprenori, spun reprezentantii companiilor de private equity. “Bancile vor finanta mai putin si mai scump proiectele de dezvoltare, deci multe firme vor fi nevoite sa mai adune capital social pentru a-si putea mentine nivelul creditelor luate in ultimii ani”, comenteaza Cornel Marian. Bancherii recunosc ca antreprenorii romani s-au indatorat in ultimii ani foarte mult, iar in conditiile actuale sunt destule companii ce vor avea dificultati la rambursarea creditelor, nota de curand Simona Fatu, vicepresedinte responsabil cu activitatea de corporate a Volksbank Romania, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin.

    Mihai Sfintescu, 3TS Capital: “Cu o strategie buna, un antreprenor fara presiune pe vanzare poate atrage capitalul necesar preluarii unui concurent”
    George Teleman, Equest Partners: “Daca ne uitam in piata, vedem ca fondurile de real estate sunt la un discount enorm, de 70-90%.”
    Marius Stancescu de la Riff Holding: “Vanzarea este un moment dificil, ce poate afecta relatiile comerciale cu clientii sau cu furnizorii companiei”
    Radu Bugica, managerul Sigma Bleyzer: “Decalajul dintre asteptarile lor si disponibilitatile noastre este si mai mare decat in trecut”

     

  • Dati drumul la credite

     

    “Mergeti si luati credite de la banci” a fost, saptamana trecuta, mesajul energic al presedintelui Traian Basescu pentru companii si pentru populatie, dupa o intalnire cu sefii celor mai importante banci din tara. Sistemul bancar este solid, capabil sa finanteze economia, iar motivul pentru care piata de finantari este inghetata, in viziunea presedintelui, tine mai degraba de retinerea clientilor si nu de cea a bancilor. La o zi distanta, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, declara ca activitatea de creditare se va relansa cel mai probabil “in primavara”, odata ce “bancile se vor reaseza”.
     
    Pentru cei aflati la poarta bancii insa, lucrurile se vad cu totul altfel. “Odata cu intensificarea mesajelor despre criza, bancile au devenit din ce in ce mai opace, pana la negru absolut, si totul s-a petrecut intr-un timp foarte scurt”, remarca omul de afaceri Marcel Barbut, proprietarul producatorului de materiale de constructii AdePlast. De la sfarsitul anului trecut, spune el, bancile si-au schimbat radical comportamentul “si afiseaza de multe ori atitudini care nu ne ajuta”.
     
    Paradoxal, confuzia in jurul bancilor nu vine din lipsa unor explicatii logice, ci dimpotriva, din multimea acestora si din evolutia lor de la o zi la alta. “Bancile au fost primele care au resimtit efectele crizei”, spune Lucian Cojocaru, director al departamentului comercial pentru retea din cadrul BRD-Groupe Société Générale – dat fiind ca majoritatea fac parte din grupuri financiare internationale afectate de criza pe pietele de origine, iar dificultatile acestora s-au rasfrant rapid asupra filialelor din Romania. Cand au inceput sa apara problemele si in economia romaneasca, in toamna anului trecut, bancherii si-au revizuit brusc politicile de creditare, trecand de la o atitudine foarte laxa la una foarte restrictiva.

     
    “Companiile, pe de alta parte, au fost lovite in valul al doilea”, explica directorul BRD; au inceput sa simta mai acut dificultatile doar spre finele anului, cand platile de la bugetul de stat s-au blocat, fluxurile comerciale s-au ingreunat, consumul s-a prabusit si industrii intregi au cazut. Oamenii de afaceri au facut atunci ce stiau ei mai bine din trecut: au venit la banca sa compenseze, spune Lucian Cojocaru – o obisnuinta cu totul naturala dupa ani buni de crestere galo­panta a creditarii. Dragos Simion, presedintele Flamingo, confirma: “Daca lucrurile vor merge prost in continuare, iar situatia economica se va inrautati, probabil ca vom avea nevoie de resurse financiare suplimentare pe care le vom cauta tot la banci”.
     
    La banca insa, clientii au gasit insa ceva cu care nu erau deloc obisnuiti: bancherii devenisera brusc reticenti in a le mai oferi bani. “Acum lumea s-a reasezat”, sustine Cojocaru, dar in mare masura seifurile bancilor au ramas tot ferecate, iar statisticile bancii centrale arata de la luna la luna o scadere a soldului de credite. Ianuarie a fost a treia luna consecutiv in care finantarile acordate sectorului privat au scazut; BNR consemneaza o crestere a creditului neguvernamental de 2,9%, pana la 48 de miliarde de euro, dar eliminand impactul inflatiei si al deprecierii cursului, soldul indica o scadere. Ritmul anualizat de crestere a creditului neguvernamental a coborat la 25%, fata de 55% in ianuarie anul trecut.
     
    Anul in curs nu va fi mai bun: in scenariile cele mai optimiste, bancherii anticipeaza o crestere a pietei de finantari de 10-15%. In zona clientilor companii, Lucian Cojocaru spera ca BRD va reusi sa creasca in 2009 cu 10%; cat despre piata, spune el, “daca ma uit la ce si-ar dori clientii, as spune ca ar trebui sa creasca cu 30%; daca ma uit la lichiditatea disponibila in sistem, as spune cu 5-10%; daca ma uit la apetitul de risc al bancilor, probabil e mai corect sa spun ca ar trebui sa fie o scadere”. Dominic Bruynseels, presedintele executiv al Bancii Comerciale Romane, institutie ce detine un sfert din activele sistemului bancar, spune ca pentru intregul portofoliu de credite (companii si persoane fizice) ar fi fericit sa realizeze pana la finele anului o crestere de 15%. Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank, estimeaza pentru 2009 o crestere sub 10% a finantarilor acordate de banca pe care o conduce clientilor mari.

     
    Cuvantul magic: lichiditate
    Spre finele anului trecut, bancherii pareau convinsi ca sistemul se confrunta cu o penurie generalizata de lichiditati din cauza scumpirii banilor de pe pietele internationale. Actionarii straini, care detin aproape 90% din activele sistemului bancar romanesc, s-au grabit sa solicite pachete financiare de la statul roman pentru a mentine lichiditatea in sistem – “altfel nu putem continua creditarea economiei reale”, spunea in decembrie Herbert Stepic, directorul executiv al Raiffeisen International. Temerea ca bancile-mama isi vor limita sau chiar retrage liniile de finantare cu care au sustinut ani la rand filialele din Romania s-a dovedit pana acum neintemeiata, atata vreme cat s-a dovedit ca peste 90% dintre acestea vor fi reinnoite, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isarescu.

    Misu Negritoiu: “Creditarea nu este o problema de lichiditate, care e disponibila, ci una de administrare a riscului, iar in Romania riscul este in crestere”

    Radu Tudorache: “Cresterea de costuri e mai mare la bancile din Est si scade proportional la cele spre Vest”

    Lucian Cojocaru, BRD: “Noi mergem, ca si clientii nostri, din aproape in aproape.”

     

     

  • Statul a ajuns la mana bancherilor straini

    Valoare imprumutului s-ar putea ridica la 7,8 sau 10 miliarde de euro, cea mai mare din istorie. Aceasta ar fi echivalenta cu datoria externa a statului roman pe care Nicolae Ceausescu a decis sa o ramburseze anticipat in 1981: 11,2 mld. dolari, conform lui Theodor Stolojan, care atunci lucra in Ministerul de Finante. Basescu va prezenta astazi un mesaj in Parlament, in care va aborda si subiectul angajarii unui imprumut extern.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
    Aflati aici ce loc ocupa inflatia Romaniei intre statele UE.

  • Statul a ajuns la mana bancherilor straini

    Valoare imprumutului s-ar putea ridica la 7,8 sau 10 miliarde de euro, cea mai mare din istorie. Aceasta ar fi echivalenta cu datoria externa a statului roman pe care Nicolae Ceausescu a decis sa o ramburseze anticipat in 1981: 11,2 mld. dolari, conform lui Theodor Stolojan, care atunci lucra in Ministerul de Finante. Basescu va prezenta astazi un mesaj in Parlament, in care va aborda si subiectul angajarii unui imprumut extern.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
    Aflati aici ce loc ocupa inflatia Romaniei intre statele UE.

  • Mai vreti sa luati credit?

    Este neserios din partea bancherilor sa spuna ca vor gasi cai pentru a ocoli noile reguli de creditare impuse de banca centrala, inca dinainte ca ele sa fi inceput sa isi produca efectele, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Cu atat mai mult cu cat regulamentul publicat la jumatatea lunii august, caruia bancherii trebuie sa i se conformeze pana in primele saptamani din octombrie, “a fost discutat si, in final, agreat cu toate marile banci”. Pe marginea noilor reguli, dezbaterile au fost aprinse si s-au prelungit aproape doua luni, mult peste termenul anuntat initial. In final, chiar si declaratiile de sustinere ale unor bancheri importanti – spune Vasilescu, aducand in discutie o declaratie recenta a sefului Erste Bank, Andreas Treichl – sunt un semn clar ca acest nou regulament a fost bine primit si este bine privit.

     
    Prohibitia este insa cea care dubleaza consumul, apreciaza Dan Pascariu, presedintele consiliului de administratie al UniCredit Tiriac Bank, iar fiecare restrictie creeaza obisnuinta de a cauta solutii. Si, din acest punct de vedere, bancherii din Romania nu se pot plange ca nu le-a fost data ocazia de a fi inventivi; in ultimii sase ani, de la momentul cand a inceput sa se dezvolte cu adevarat piata creditului, manata mai ales de nevoia oamenilor de a consuma pe datorie, banca centrala a adoptat un sir lung de masuri de reglementare, restrictionare sau temperare a imprumuturilor. “Prea multe”, raspunde Gerald Schreiner, presedintele Volksbank Romania, la intrebarea BUSINESS Magazin referitoare la schimbarile neasteptate pe care a trebuit sa le aplice in ultimii ani, de cand ocupa pozitia actuala. In comparatie cu Cehia (tara unde bancherul austriac a lucrat timp de sapte ani inainte de a veni in Romania, in 2003), sunt chiar “enorm” de multe, adauga el, in conditiile in care pe piata ceha a existat o singura masura de acest fel, “prin 1997, si a fost valabila timp de sase luni”. Revenind la piata romaneasca, Schreiner noteaza ca, in opinia sa, singura lectie ce poate fi invatata din experienta ultimilor ani este ca “fiecare restrictie te face sa ii gasesti solutii”.
     
    A cauta astfel de solutii e un demers care, in viziunea lui Dorin Cojocaru, senior partner in compania de consultanta DTD Team Advisory Services (si pana la inceputul anului director executiv pentru credite de retail in BCR) nu este de condamnat, ci dimpotriva. Reactia sistemului bancar la reglementarile BNR, spune Cojocaru, scoate in evidenta “profesionalismul si creativitatea deosebita” ale bancherilor, precum si gradul inalt de competitivitate a sistemului. Faptul ca bancile au cautat si cauta si in continuare solutii pentru a veni in sprijinul creditarii denota ca isi mentin increderea in economia romaneasca, sustine el, si in mentinerea unui ritm de crestere economica superior mediei din Uniunea Europeana.
     
    Ce schimbari aduc noile reguli privind acordarea de credite si ce efecte ar putea produce? In primul rand, puncteaza de la inceputul discutiei consilierul guvernatorului BNR, noul regulament (cu numarul 11/2008) nu este o revenire asupra conditiilor precedente (stabilite prin Regulamentul 3 din 2007), ci o actualizare a acestuia. Dupa un an, cat s-a scurs de la publicarea precedentelor reguli (care au adus o relaxare a conditiilor de creditare, dat fiind ca au permis un grad de indatorare mai mare pentru clienti) “am avut timp sa vedem cum au functionat si sa luam masuri in consecinta”, spune Vasilescu. 
     
    Pe de o parte, bancile care si-au validat norme proprii de creditare anul trecut (asa cum le permitea regulamentul din 2007) si au putut in consecinta sa ofere credite cu grad de indatorare mai ridicat trebuie acum sa treaca din nou pe la banca centrala, pana la inceputul lunii octombrie, cu propria adaptare la cerintele noi. Cerinte care trebuie sa asigure ca gradul de indatorare permis unui client tine cont de socurile care pot sa apara – cresteri de dobanzi, deprecieri ale monedei nationale, majorari ale comisioanelor practicate de banca respectiva. Incluse in proiectul initial sub denumirea de “stress test” (test de stres), aceste conditii au fost aprig contestate de bancheri; pe parcursul dezbaterilor dintre BNR si bancherii comerciali, numele a fost eliminat (“pentru ca sintagma de in sine stresa”, dupa spusele lui Vasilescu), dar cerintele au ramas.
     
    Astfel, pentru bancile care dispun de norme proprii si vor trece pentru o noua aprobare pe la BNR (“si vor si corespunde in final”), nivelul maxim de indatorare permis clientilor se va stabili diferentiat pe categorii de clientela, pe destinatia creditului, pe tipul creditului in functie de moneda de imprumut si pe tipul de dobanda – fixa sau variabila. Regulile dupa care bancherii dau credite arata ca niste matrici, descrie Vasilescu, iar de acuratetea fiecarui element care intra in componenta acesteia depinde si acuratetea rezultatului. Motiv pentru care (parand tocmai ocolisurile gasite de bancheri in trecut, cand au lansat, de exemplu, credite cu dobanzi promotionale, ce permit ca suma imprumutata sa fie mai mare, dar cresc dupa o scurta perioada), BNR le spune acum bancherilor exact ce trebuie sa contina “matricea”. De pilda, in calculul pentru indatorarea maxima se va folosi cea mai mare majorare a ratei dobanzii (conform statisticilor BNR) si, dupa caz, cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni al aprecierii fata de leu a valutei in care se acorda creditul. In plus, bancherii trebuie sa isi creioneze regulile luand in considerare cele mai inalte comisioane practicate in acelasi interval, iar in acest fel se inchide si “portita” dobanzilor mici, dublate ulterior de comisioane compensatorii imense – o alta modalitate de a permite clientilor sa ia imprumuturi mai mari.
  • Mai vreti sa luati credit?

    Este neserios din partea bancherilor sa spuna ca vor gasi cai pentru a ocoli noile reguli de creditare impuse de banca centrala, inca dinainte ca ele sa fi inceput sa isi produca efectele, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Cu atat mai mult cu cat regulamentul publicat la jumatatea lunii august, caruia bancherii trebuie sa i se conformeze pana in primele saptamani din octombrie, “a fost discutat si, in final, agreat cu toate marile banci”. Pe marginea noilor reguli, dezbaterile au fost aprinse si s-au prelungit aproape doua luni, mult peste termenul anuntat initial. In final, chiar si declaratiile de sustinere ale unor bancheri importanti – spune Vasilescu, aducand in discutie o declaratie recenta a sefului Erste Bank, Andreas Treichl – sunt un semn clar ca acest nou regulament a fost bine primit si este bine privit.

     
    Prohibitia este insa cea care dubleaza consumul, apreciaza Dan Pascariu, presedintele consiliului de administratie al UniCredit Tiriac Bank, iar fiecare restrictie creeaza obisnuinta de a cauta solutii. Si, din acest punct de vedere, bancherii din Romania nu se pot plange ca nu le-a fost data ocazia de a fi inventivi; in ultimii sase ani, de la momentul cand a inceput sa se dezvolte cu adevarat piata creditului, manata mai ales de nevoia oamenilor de a consuma pe datorie, banca centrala a adoptat un sir lung de masuri de reglementare, restrictionare sau temperare a imprumuturilor. “Prea multe”, raspunde Gerald Schreiner, presedintele Volksbank Romania, la intrebarea BUSINESS Magazin referitoare la schimbarile neasteptate pe care a trebuit sa le aplice in ultimii ani, de cand ocupa pozitia actuala. In comparatie cu Cehia (tara unde bancherul austriac a lucrat timp de sapte ani inainte de a veni in Romania, in 2003), sunt chiar “enorm” de multe, adauga el, in conditiile in care pe piata ceha a existat o singura masura de acest fel, “prin 1997, si a fost valabila timp de sase luni”. Revenind la piata romaneasca, Schreiner noteaza ca, in opinia sa, singura lectie ce poate fi invatata din experienta ultimilor ani este ca “fiecare restrictie te face sa ii gasesti solutii”.
     
    A cauta astfel de solutii e un demers care, in viziunea lui Dorin Cojocaru, senior partner in compania de consultanta DTD Team Advisory Services (si pana la inceputul anului director executiv pentru credite de retail in BCR) nu este de condamnat, ci dimpotriva. Reactia sistemului bancar la reglementarile BNR, spune Cojocaru, scoate in evidenta “profesionalismul si creativitatea deosebita” ale bancherilor, precum si gradul inalt de competitivitate a sistemului. Faptul ca bancile au cautat si cauta si in continuare solutii pentru a veni in sprijinul creditarii denota ca isi mentin increderea in economia romaneasca, sustine el, si in mentinerea unui ritm de crestere economica superior mediei din Uniunea Europeana.
     
    Ce schimbari aduc noile reguli privind acordarea de credite si ce efecte ar putea produce? In primul rand, puncteaza de la inceputul discutiei consilierul guvernatorului BNR, noul regulament (cu numarul 11/2008) nu este o revenire asupra conditiilor precedente (stabilite prin Regulamentul 3 din 2007), ci o actualizare a acestuia. Dupa un an, cat s-a scurs de la publicarea precedentelor reguli (care au adus o relaxare a conditiilor de creditare, dat fiind ca au permis un grad de indatorare mai mare pentru clienti) “am avut timp sa vedem cum au functionat si sa luam masuri in consecinta”, spune Vasilescu. 
     
    Pe de o parte, bancile care si-au validat norme proprii de creditare anul trecut (asa cum le permitea regulamentul din 2007) si au putut in consecinta sa ofere credite cu grad de indatorare mai ridicat trebuie acum sa treaca din nou pe la banca centrala, pana la inceputul lunii octombrie, cu propria adaptare la cerintele noi. Cerinte care trebuie sa asigure ca gradul de indatorare permis unui client tine cont de socurile care pot sa apara – cresteri de dobanzi, deprecieri ale monedei nationale, majorari ale comisioanelor practicate de banca respectiva. Incluse in proiectul initial sub denumirea de “stress test” (test de stres), aceste conditii au fost aprig contestate de bancheri; pe parcursul dezbaterilor dintre BNR si bancherii comerciali, numele a fost eliminat (“pentru ca sintagma de in sine stresa”, dupa spusele lui Vasilescu), dar cerintele au ramas.
     
    Astfel, pentru bancile care dispun de norme proprii si vor trece pentru o noua aprobare pe la BNR (“si vor si corespunde in final”), nivelul maxim de indatorare permis clientilor se va stabili diferentiat pe categorii de clientela, pe destinatia creditului, pe tipul creditului in functie de moneda de imprumut si pe tipul de dobanda – fixa sau variabila. Regulile dupa care bancherii dau credite arata ca niste matrici, descrie Vasilescu, iar de acuratetea fiecarui element care intra in componenta acesteia depinde si acuratetea rezultatului. Motiv pentru care (parand tocmai ocolisurile gasite de bancheri in trecut, cand au lansat, de exemplu, credite cu dobanzi promotionale, ce permit ca suma imprumutata sa fie mai mare, dar cresc dupa o scurta perioada), BNR le spune acum bancherilor exact ce trebuie sa contina “matricea”. De pilda, in calculul pentru indatorarea maxima se va folosi cea mai mare majorare a ratei dobanzii (conform statisticilor BNR) si, dupa caz, cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni al aprecierii fata de leu a valutei in care se acorda creditul. In plus, bancherii trebuie sa isi creioneze regulile luand in considerare cele mai inalte comisioane practicate in acelasi interval, iar in acest fel se inchide si “portita” dobanzilor mici, dublate ulterior de comisioane compensatorii imense – o alta modalitate de a permite clientilor sa ia imprumuturi mai mari.
  • Cat de mult mai risca bancile

    Normal
    0

    false
    false
    false

    MicrosoftInternetExplorer4



    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:"Table Normal";
    mso-style-parent:"";
    font-size:10.0pt;"Times New Roman";}

    Pentru o piata cu cateva milioane de clienti de retail care pot fi luati cu adevarat in calcul de bancheri, un numar de peste 40 de banci “e probabil un pic cam mult”, spune Dan Pascariu, presedintele Consiliului de Administratie al UniCredit-Tiriac Bank. Rememorand o discutie purtata cu BUSINESS Magazin in urma cu trei ani, cand anticipa ca numarul institutiilor financiare va scadea rapid in urma unui val de achizitii sau de fuziuni, Pascariu admite acum ca nu s-ar fi asteptat “sa fie chiar atatea banci care sa investeasca atat de mult pentru a castiga cota de piata si, pana la urma, pentru a rezista”.

    In opinia sa, pentru a ramane pe piata “cu capul sus”, adica in mod sustenabil, o banca ar trebui sa detina macar o cota de 5%, daca nu chiar mai mult. Doar opt jucatori depaseau acest prag la finele anului trecut, potrivit statisticilor bancii centrale, in timp ce alti noua se plasau peste pragul de 1%, iar 24 de banci detineau sub 1%, cota de piata. Deloc greu de inteles, in aceste conditii, ca lupta pentru fiecare farama de business este acerba, cu atat mai mult cu cat nici numarul clientilor ce ar putea fi convinsi cu usurinta de bancheri sa le treaca pragul sucursalelor nu este atat de mare.

    Asa se face ca, pe o piata bancara efervescenta, in care aproape ca nu trece o zi-doua fara sa fie lansat vreun produs nou, diferentierea se face uneori la milimetru. La fel cum, “pentru a sparge piata, bancherii vin uneori cu oferte intru totul surprinzatoare”, spune Roxana Barbu, director executiv al companiei de consultanta financiara DBSol Consulting.

     

    O astfel de surpriza a venit saptamana trecuta din partea israelienilor de la Leumi Bank, institutie de credit ce detinea 0,4% din activele sistemului la finele anului trecut. Leumi a anuntat ca plateste o dobanda de 20% pe an pentru depozitele in lei. La fel de adevarat, oferta este promotionala (fiind prilejuita de aniversarea a doi ani de prezenta pe piata romaneasca) si este valabila pentru depozitele in lei constituite pe termen de o luna.

    Perioada de valabilitate este si ea limitata, pana la sfarsitul lunii septembrie, iar oferta este valabila doar pentru un unic depozit, nou, ce depaseste 1.000 de lei. Totusi, dobanda oferita de Leumi este cea mai mare din piata, fiind aproape dubla fata de cea oferita de cei mai apropiati competitori.

     

    Cresterea dobanzilor la depozite, mai ales la cele in lei, este insa extrem de vizibila si agresiva in ultimele luni la toate bancile, dupa un inceput de an in care bancherii mai mult au testat piata cu cateva oferte pur promotionale. Deficitul de lichiditate de pe pietele internationale, scumpirea surselor de finantare si majorarea dobanzii BNR cu peste trei procente doar in ultimele 10 luni ii face insa pe bancheri sa fie tot mai generosi; ofertele promotionale s-au transformat de acum in unele permanente, pe care unii le-au ajustat deja de cateva ori in crestere in ultimele luni.

    Din pluton s-au detasat mai ales bancile de talie mica, pentru care economiile populatiei sunt o buna sursa de fonduri cu care sa isi finanteze activitatea de creditare. Nu lipsesc, in aceste conditii, remuneratii de peste 11%, in conditiile unei medii a pietei de 7-9%. Pentru a da doar cateva exemple, ProCredit Bank plateste pana la 11,25% pentru economiile in lei, Garanti Bank – 11,25%, Libra Bank – 11,1%, Banca Italo-Romena – 11,5% si RIB – 11,5%. Toate sunt banci ce detin sub un procent cota de piata.

     

    Pe piata imprumuturilor, “ultima luna a adus o stare aproape generala de asteptare”, spune Ramona Barbu de la DBSol Consulting, in conditiile in care bancherii au asteptat noile reguli impuse de banca centrala pentru activitatea de creditare. Noul regulament aduce restrictii mai dure in activitatea de creditare, vizand capacitatea de rambursare a clientilor, calculul gradului de indatorare si accesul clientilor la anumite tipuri de credite.

    Practic, dupa ce vor intra in vigoare aceste noi norme, bancherii vor trebui sa isi adapteze ofertele noilor conditii, mai restrictive, “dar nu am niciun dubiu ca, asa cum s-a intamplat si in trecut, dupa o perioada de expectativa, vor gasi solutii prin care sa ocoleasca piedicile puse de banca centrala”, spune Anamaria Rotar, Chief Operating Officer al brokerului de credite Kiwi Finance. In opinia ei cine va gasi calea de a putea sa ofere, chiar si in noile conditii de creditare, imprumuturi in suma cat mai mare va castiga.

     

    “Clientul nu se mai uita in primul rand la cost atunci cand ia un credit; el vrea doar suma cea mai mare”, spune Rotar. Acesta este, de altfel, si motivul pentru care bancile care au in oferta imprumuturi in franci elvetieni – la care dobanzile afisate sunt mai mici decat la euro – s-au desprins din pluton. Imprumuturile in franci elvetieni, des criticate in termeni duri din cauza riscului valutar pe care il ridica, au ajuns sa reprezinte in mai a.c. circa 11% din totalul creditului neguvernamental, fata de 4% in aceeasi perioada a anului trecut, conform statisticilor BNR. Printre bancile care ofera astfel de imprumuturi se numara Raiffeisen Bank, Bancpost, Volksbank, Piraeus Bank.

     

    Ramona Barbu de la DBSol Consulting foloseste aceeasi argumentatie atunci cand nominalizeaza ofertele “varf de lance” din portofoliul celor 13 companii financiare cu care lucreaza: suma maxima care poate fi imprumutata de clienti. In zona creditelor negarantate, pentru care banca nu solicita ipoteca pe un imobil al clientului, noteaza oferta ABN Amro: pentru o perioada de maxim 8 ani, banca acorda in forma standard pana la 40.000 de euro. In cazul in care clientul respectiv este angajatul unei multinationale, suma urca pana la 100.000 de euro – si in acest caz, imprumutul nefiind garantat cu ipoteca.

    Barbu adauga insa ca pentru un credit de 40.000 de euro, clientul trebuie sa dispuna de un venit net lunar de peste 5.000 de lei (aproape 1.400 de euro). In aceeasi categorie a bancilor care au atacat agresiv piata de retail prin credite negarantate de valori foarte mari intra si Piraeus Bank si Raiffeisen Bank, cu imprumuturi de pana la 20.000 de euro. Pentru ca suma maxima care poate fi accesata sa creasca si mai mult, unele banci permit ambilor membri ai unei familii sa ia un astfel de credit, adauga Claudiu Bud, director operatiuni al Creditlink, dand ca exemplu Piraeus Bank.

     

    Bancile au fost mereu “inventive”, adauga Bud, “au reusit mereu sa mearga pe langa normele BNR si nu vad niciun motiv sa nu o faca si de aceasta data”. Da ca exemplu o alta “inovatie” a bancherilor, menita tot sa majoreze la maxim capacitatea de indatorare a clientilor pentru creditele cu garantii imobiliare: perioada de gratie, adica un interval in care clientii nu platesc nimic din principalul imprumutului si, in unele cazuri, nici dobanda.

    Un astfel de imprumut din oferta Credit Europe Bank (retras in urma cu doua luni, insa) “a spart piata fara drept de apel”, spune Ramona Barbu. La un venit net lunar de 2.500 de lei suma acordata era de 100.000 de euro, in conditiile in care avansul minim solicitat era de doar 5%. “Cu acest produs, banca s-a impus rapid, cel putin in randul clientilor nostri”, spune Barbu.

     

    Claudiu Bud de la Creditlink noteaza la randul sau un produs similar in randul “campionilor” din portofoliul bancilor cu care lucreaza compania sa: creditul cu perioada de gratie de la Piraeus Bank. In esenta, clientii nu trebuie sa ramburseze nimic din suma imprumutata in primele sase luni (in perioada de gratie totala), dupa care timp de alte 36 de luni platesc doar dobanda. Gradul de indatorare al clientului se calculeaza plecand de la suma pe care trebuie sa o ramburseze in aceasta perioada, astfel ca suma finala ce poate fi imprumutata creste considerabil. Totusi, ofertele cu perioada de gratie totala sunt destul de rare, completeaza Anamaria Rotar, chiar daca cele cu gratie partiala (pentru partea de principal) au inceput sa fie destul de comune.

     

    Marina Sterpan, product manager la Credit Zone, un alt broker de credite, noteaza cateva astfel de oferte mai speciale din portofoliul bancilor cu care lucreaza. La Bancpost, spune Sterpan, clientul poate beneficia optional de o perioada de gratie cuprinsa intre 3 si 12 luni, in care trebuie sa plateasca doar dobanda si comisionul lunar. In functie de destinatia creditului, si Banca Transilvania, Leumi Bank si Transilvania acorda clientilor perioade de gratie cuprinse intre 3 luni si doi ani.

     

    Pretul unui credit ramane “un element de marketing de baza pentru toate bancile”, puncteaza Claudiu Bud de la Creditlink. Tot el noteaza insa ca, desi la prima vedere cel mai atractiv, costul promovat este, pana la urma, si cel mai nerelevant. “Comisioanele fac diferenta si de cele mai multe ori aceasta diferenta nu e deloc mica.” In unele situatii, spune el, dand ca exemplu o oferta a UniCredit Tiriac in care dobanda de 2,5% pentru creditele in valuta este dublata de un comision lunar fix “care functioneaza exact ca o dobanda”.

    Iar “romanii au inceput sa invete sa se uite si la costuri”, apreciaza Ramona Barbu, mai ales in conditiile in care aceste costuri cresc vizibil in ultima perioada. In ultima luna, spune ea, “nu trece aproape nicio zi fara sa primim macar o instiintare de la o banca despre o noua majorare a dobanzii”.

    O tendinta pe care o semnaleaza, de altfel, si ceilalti intermediari: “toti partenerii nostri au crescut dobanzile si continua sa o faca zi de zi”, spune si Anamaria Rotar. Si, daca la imprumuturile in valuta ajustarile sunt mai mult marginale, dupa parerea lui Bud, creditele in lei s-au scumpit doar in ultimele doua-trei luni cu mai bine de doua procente, dupa calculele lui Rotar de la Kiwi. “Si, dupa ce simtim in piata, nu am niciun motiv sa cred ca se vor opri aici”, incheie Chief Operating Officer-ul brokerului de credite.


     

    Tentatii pentru clienti