BusinessMagazin

Tag: armata

  • CONFLICTE în Ucraina: Bărbaţi înarmaţi au intrat în primăria din Doneţk. Blindate ce arborează drapelul rus, la Kramatorsk. Grupările armate proruse au ordin să UCIDĂ – FOTO, VIDEO

     UPDATE 12:15 – Kievul susţine că doi militari au fost capturaţi de persoane înarmate în estul ţării

    Doi militari ucraineni au fost capturaţi de persoane necunoscute înarmate în estul Ucrainei, au anunţat miercuri autorităţile de la Kiev, relatează AFP.

    UPDATE 12:08 – Grupările armate proruse au ordin să ucidă – servicii speciale ucrainene

    Grupările armate proruse din estul Ucrainei au ordinul de a “deschide focul pentru a ucide”, au declarat miercuri serviciile speciale ucrainene.

    “Conversaţiile interceptate între sabotorii ruşi arată că acţiunile de sabotaj din estul Ucrainei sunt coordonate de ofiţerii de informaţii militare ruse care dau ordine cinice de a trage pentru a ucide militari ucraineni”, a declarat serviciul de presă al SBU, într-un comunicat.

    Guvernul de la Kiev a trimis marţi forţe armate împotriva rebelilor proruşi din estul Ucrainei, unde o serie de revolte au fost iniţiate de mai multe zile de militanţi care cer organizarea unui referendum în vederea autonomiei regiunilor rusofone, în cadrul Ucrainei, sau alipirea la Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta, fără explicaţii la Facebook: În decembrie sunt dispus să merg în Parlament pentru Apărare

    “De obicei, cei care vorbesc cel mai mult de armată pe la televizor sunt cei care au tăiat cei mai mulţi bani de la armată, adică îi ştiţi pe demagogi. Noi am preluat guvernarea, în 2012, cu un buget aprobat în 2011 pentru armată de 1,12% din PIB, adică fix jumate din cât ar trebui România, prin obligaţiile pe care şi le-a asumat, să aloce. Deci, cine se bătea cu cărămida NATO în piept – Boc, Băsescu – ei au tăiat banii de la armată. Faptul că am reuşit 2013-1,38% din PIB, 2014-1,42%, am încheiat contractul şi nu e uşor să plăteşti ratele pentru avioanele multirol, am mai reuşit să facem investiţii în modernizarea capacităţii tehnice a armatei române, e un lucru bun, nu e suficient.

    Trebuie, după noiembrie, că până atunci e campionatul naţional de cine taie toate taxele şi, în acelaşi timp, dă mai mulţi bani, dar din decembrie eu sunt dispus să merg în Parlament, pentru că doar Parlamentul poate să decidă acest lucru, şi să alocăm câte 0,2% din PIB în următorii trei ani, în aşa fel încât în 2016-2017 să ajungem la 2% alocare din PIB”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ – Un colonel rămas fără un picior în Afganistan a condus în continuare un batalion: Nu am renunţat la Armată pentru că e ceea ce ştiu eu să fac. Viaţa e frumoasă

     Colonelul Augustin Pegulescu, în vârstă de 47 de ani, este acum locţiitorul şefului de stat major la Brigada 18 Infanterie “Banat”, iar până recent a fost comandantul Batalionului 32 Infanterie “Mircea”, atunci fiind singurul comandant de batalion român cu un picior amputat.

    Prima misiune a colonelului a fost în anul 1997, pe când România nici măcar nu era invitată să adere la NATO. Misiunea se numea “ALBA” şi avea loc în Albania, pentru o perioadă de cinci luni. Plecarea militarilor români s-a făcut prin Portul Constanţa, cu tehnica militară cu tot.

    “Începând cu anul 1994 am fost încadrat la Batalionul 26 Infanterie «Scorpionii Roşii» din Craiova. Am participat împreună cu acest batalion, în 1997, în Albania, la misiunea «ALBA». Aceasta a fost prima misiune pentru mine. A fost o misiune sub egida OSCE, Albania era pe atunci cumva zguduită din temelii de nişte jocuri piramidale care au pus în pericol legitimitatea statului.

    La un moment dat, era o ţară neguvernabilă şi atunci s-a luat decizia de trimitere a acestei misiuni acolo. Am stat acolo cinci luni. Ne-am deplasat cu vaporul de la Constanţa, cu tehnică şi cu aproximativ 500 de oameni. Misiunea a fost prima pentru mine, aşa că era cu caracter de noutate pentru mine. Până la urmă, ca orice misiune desfăşurată într-un teren necunoscut, cu oameni care te pot percepe în fel şi chip, misiunea nu a fost neapărat o bucurie”, îşi aminteşte Pegulescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Balet electoral la pompa de benzină

    Nu atât declaraţia ministrului, cât realitatea că FMI a aprobat majorarea accizei, ba chiar a cerut acoperirea deficitului creat de faptul că majorarea se aplică abia din aprilie au schimbat însă subtil ţinta de atac: dacă la început preşedintele spunea că banii colectaţi în plus la buget vor hrăni strict nevoile electorale ale baronilor, acum preşedintele a apreciat, într-o scrisoare adresată premierului, doar că majorarea accizei “va conduce la pierderea competitivităţii la nivel regional” pentru transportatori şi va duce la creşterea preţurilor de consum.

    Îndulcirea tonului prezidenţial a coincis însă şi cu altă prioritate bugetară nou-apărută în contextul crizei din Ucraina, cu insistenţa consecutivă a NATO pentru consolidarea prezenţei militare în zonă: la bilanţul MApN, Traian Băsescu a cerut explicit alocarea unor bani suplimentari, la rectificarea bugetară, pentru creşterea capacităţii de reacţie a armatei. Iar premierul Victor Ponta a preluat prompt mingea venită la fileu, explicând că “dacă mi-aţi da 2,4 miliarde de lei aş renunţa mâine la acciza pe carburant”, dar “problema e de unde luăm banii, că de undeva trebuie să îi luăm dacă dorim să avem în continuare şcoli, spitale, armată, poliţie, dacă vrem să facem autostrăzi”. A fost prima dată când armata a apărut în discursul premierului drept beneficiar potenţial al veniturilor suplimentare din acciză.

    În astfel de condiţii, recentul miting PMP contra accizei, văzut de Elena Udrea drept startul unei furii populare contra Guvernului care ar putea dacă nu să doboare actuala putere, măcar să crească mai rapid în sondaje cota PMP, rămâne doar o acţiune electorală de trecut la arhivă, alături de alte acţiuni asemănătoare în care nu se uneşte, ci concurează direct cu PDL (care a anunţat şi el proteste în benzinării cu ocazia zilei de 1 aprilie). Unificarea partidelor de dreapta sub conducerea PMP, invocată de Elena Udrea drept singura cale de a nu rămâne cu USD la putere şi la Cotroceni, şi la Guvern, şi în Parlament rămâne evident improbabilă, atâta vreme cât PMP continuă să funcţioneze ca un aspirator de parlamentari şi europarlamentari de la PDL şi PNL.

    După ce insistenţa Elenei Udrea şi a lui Cristian Preda pentru ca Elena Băsescu să candideze pe listele PMP pentru europarlamentare a rămas fără ecou, singurele puncte de tactică electorală ale partidului dornic să preia şefia dreptei în România au rămas acum încercarea de recompunere, măcar la nivel de imagine, a trioului tradiţional Băsescu-Boc-Udrea, cu impact strict la “nucleul dur” de fani ai ai preşedintelui (aşa cum s-a întâmplat la reuniunile Fundaţiei Mişcarea Populară), la care se adaugă mai nou şi declaraţiile Elenei Udrea că l-ar putea învinge pe Victor Ponta la prezidenţiale.

  • Putin: Evenimentele din Crimeea au fost un examen, au demonstrat “noile capacităţi” ale armatei ruse. APELUL lui Barack Obama către preşedintele rus

     “Evenimentele din Crimeea au fost un examen. Ele au demonstrat noile capacităţi ale forţelor noastre armate şi moralul solid al oamenilor”, a declarat preşedintele rus, confirmând implicit participarea militarilor ruşi la preluarea controlului peninsulei ucrainene.

    Barack Obama cere Rusiei să îşi retragă militarii de la frontiera cu Ucraina

    Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a cerut vineri Rusiei să îşi retragă trupele pe care le-a mobilizat de-a lungul frontierei sale cu Ucraina şi să negocieze cu comunitatea internaţională.

    “Este posibil ca (ruşii) să încerce să intimideze Ucraina, dar este la fel de posibil să aibă alte proiecte”, prin trimiterea militarilor la frontieră, a declarat Obama într-un interviu acordat postului american de televiziune CBS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AFP: Trupe ruse au efectuat exerciţii militare în Transnistria

     Purtătorul de cuvânt al Districtului Militar de Vest, colonelul Oleg Koşcetkov, a declarat că aceste manevre au ca scop să antreneze trupele în vederea unui evetual atac inamic.

    În cadrul scenariului acestor exerciţii. “una dintre principalele sarcini ale trupelor de menţinerea păcii a fost să asigure apărarea civililor în zone de luptă”, a declarat el, citat de agenţia Interfax.

    Aceste exerciţii au fost efectuate în contextul în care preşedintele moldovean Nicolae Timofti şi-a exprimat marţi îngrijorarea cu privire la o eventuală repetare a scenariului din Crimeea în ţara sa şi a anunţat că preşedintele Parlamentului din Transnistria a cerut Moscovei, după modelul din Crimeea, alipirea la Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucrainenii susţin că au interceptat o patrulă de recunoaştere rusă

     Acest anunţ al serviciilor speciale (SBU) are loc în timp ce tensiunile cresc între Kiev şi Moscova, iar oficialii ucraineni se tem că, după alipirea Crimeei, Rusia ar putea încerca să controleze alte regiuni ucrainene vecine de pe litoralul Mării Negre, între care Kherson.

    Grupul de recunoaştere, afirmă SBU într-un comunicat, a pătruns în regiune evitând punctele de control de la frontiera administrativă dintre Crimeea şi restul Ucrainei.

    Membrii săi, ale căror nume nu sunt precizate, ar încerca să determine cât de pregătiţi sunt militarii din trei unităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Armata ucraineană a respins un ATAC RUS. Soldaţii ruşi din Transnistria se află în “ALERTĂ DE RĂZBOI”

    Armata ucraineană anunţă că a respins marţi, fără schimburi de focuri, un atac al Forţelor Navale ruse asupra unei nave militare ucrainene, în Portul Sevastopol din Crimeea.

    “Indivizi înarmaţi au abordat cu un remorcher nava militară ucraineană Slavutici, au încercat să urce la bord, să captureze echipajul şi să le ia armele”, anunţă Ministerul ucrainean al Apărării, citat de AFP. “Agresorii purtau uniforme ale Forţelor navele ruse şi au venit de pe o navă militară rusă”, a precizat Ministerul Apărării.

    Atacul a fost respins fără schimburi de focuri, iar militarii ruşi nu au reuşit să urce la bord.

    Informaţiile nu pot fi confirmate din surse independente.

    Nave ale Flotei ruse de la Marea Neagră continuă să blocheze ambarcaţiuni militare ucrainene în largul Portului Sevastopol, în Crimeea.

    Conform unor surse din cadrul serviciilor de spionaj citate de CNN, două nave militare ruse şi o navă militară ucraineană au intrat marţi în Marea Neagră, venind din Marea Mediterană, şi se îndreaptă spre sudul Ucrainei. Forţele Navale ucrainene intenţionează să evite orice confruntare cu nave militare ruse.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Forţe ruse au tras FOCURI DE AVERTISMENT în Crimeea, după ce militari ucraineni au vrut să se apropie de o bază. Putin: Orice decizie de folosire a forţelor armate ruse în Ucraina va fi legitimă

    UPDATE 14:20 Forţe ruse au executat foc de avertisment oprind militari ucraineni să se apropie de o bază

    Forţe ruse care încercuiesc baza aeriană ucraineană de la Belbek, în apropiere de Sevastopol, în Crimeea, au executat foc de avertisment după ce militari ucraineni au încercat să se apropie, a declarat un ofiţer ucrainean pentru AFP.

    Ruşii au tras focuri de armă în plan vertical, în timp ce un grup de aproximativ 300 de militari ucraineni se apropia de aerodrom, către ora locală 9.00 (şi ora Rmâniei), a declarat telefonic Oleksei Hramov, un ofiţer din cadrul bazei.

    “Au tras mai multe focuri în aer şi au spus că vor deschide focul dacă aceştia continuă să se apropie”, a spus ofiţerul.

    Militarii ucraineni s-au oprit şi au rămas în afara bazei, potrivit aceleiaşi surse.

    Forţele ruse asediază baza de la Belbek, în cadru căreia se află zeci de militari ucraineni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Orice prezenţă a trupelor ruseşti în Ucraina fără acordul acesteia este agresiune

    Este vorba despre o şedinţă de lucru, nu de una a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

    Administraţia Prezidenţială a transmis presei următorul comunicat:

    “Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, urmăreşte cu deosebită atenţie evenimentele în derulare în Peninsula Crimeea, dar şi din regiunea Harkov, Donetsk şi Odessa. Apariţia unor grupări civile dar şi a unor formaţiuni militare nerevendicate care au ocupat clădirile autorităţilor legitime şi semnalele repetate ale unor tendinţe separatiste ameninţă stabilitatea Ucrainei, suveranitatea, integritatea sa teritorială şi securitatea regională.

    România este preocupată de respectarea deplină a statalităţii, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele recunoscute internaţional. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, solicită ca mişcările de trupe din Peninsula Crimeea să respecte strict prevederile Acordului de la Budapesta din 1994 privind garantarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi să se înscrie în limitele documentelor biletarale privind staţionarea trupelor ruse în Peninsula Crimeea, în baza Acordurilor de la Harkov şi a tuturor elementelor notificate ulterior de către autorităţile ucrainene.

    Domnul preşedinte Traian Băsescu, insistă asupra faptului că orice diferend politic între administraţia regională a Crimeii şi puterea centrală a statului ucrainean nu se poate rezolva prin forţă, ci numai prin dialog direct, în limita prevederilor constituţionale ale Ucrainei.

    În ceea ce priveşte protejarea minorităţilor, preşedintele României, domnul Traian Băsescu, consideră că aplicarea fermă a normelor internaţionale şi a bunelor practici în domeniu reprezintă singurul izvor de reglementare a drepturilor minorităţilor naţionale şi trebuie să reprezinte o obligaţie a fiecărui stat şi nu motivul unei intervenţii armate externe.

    România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei”.

    Consiliul Federaţiei Ruse, Camera superioară a Parlamentului, a aprobat sâmbătă solicitarea preşedintelui Vladimir Putin pentru o eventuală intervenţie militară în Ucraina.

    “Din cauza situaţiei extraordinare din Ucraina şi a ameninţărilor la adresa cetăţenilor ruşi, trupe ruse vor fi desfăşurate în Ucraina. Domnul Putin a cerut Consiliului Federaţiei să autorizeze utilizarea forţelor armate ruse pe teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei politice din această ţară”, informează un comunicat al Kremlinului citat de Mediafax.

    Aproximativ 6.000 de militari ruşi au fost deja trimişi în Peninsula Crimeea, estimează Ministerul ucrainean al Apărării. Şefii serviciilor de securitate ucrainene s-au reunit, de urgenţă, sâmbătă după-amiază, pe fondul ameninţărilor Rusiei.

    Pe de altă parte, administraţia SUA analizează “posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina, avertizează un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat de NBC News. Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a avertizat Rusia că o intervenţie militară în Ucraina va avea “costuri”, fiind “profund destabilizatoare” pentru regiune.

    Preşedintele american, Barack Obama, ar putea renunţa să participe la summitul G8 care va avea loc în iunie la Soci, în Rusia, dacă forţele armate ruse vor fi prezente în Ucraina, a declarat vineri un oficial de rang înalt american pentru AFP.