Tag: apropiere

  • Ungaria intră în războiul valutar. Ratele negative din zona euro, cel mai mare partener comercial al Budapestei

    Banca centrală a ţării est-europene, care susţine că nu are o ţintă legată de cursul de schimb, a prins obiceiul de a anunţa stimulente pentru a restrânge aprecierea forintului de fiecare dată când moneda locală se apropie de 310 forinţI pentru un euro.
     
    Acum, când moneda se tranzacţionează în apropiere de maximul ultimelor şase luni, strategii au abandonat angajamentul de a nu reduce dobânzile până în 2018.
     
    “Reducerea ratelor ar însemna că Banca Naţională a Ungariei se alătură unui grup destul de numerous de bănci centrale implicate în războaie valutare”, spune Piotr Matys, strateg la Rabobank International din Londra.
     
    Acesta arată că relaxarea monetară nu va fi suficientă pentru a stopa aprecierea forintului la 300 forinti pentru un euro în condiţiile în care investitorii sunt în căutare de monede cu randamente în creştere. “Banca centrală a avut o preferinţă pentru o monedă mai slabă pentru o vreme”.
     
    Citiţi mai multe pe www.zf.ro
  • Misterul morţii al unui apropiat al lui Putin se adânceşte. “Nu excludem nicio ipoteză”

    Un fost apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, Mihail Lesin, găsit decedat în noiembrie într-o cameră de hotel, la Washington, a murit în urma unor lovituri puternice la nivelul capului – şi nu de infarct, cum scria presa rusă atunci -, au anunţat joi oficiali americani, informează New York Times.

    Deşi legistul şi poliţia nu au declarat moartea lui Lesin ca fiind un act criminal, autorităţile nu mai consideră că rusul a murit de cauze naturale. Lesin, mort la vârsta de 59 de ani, prezenta răni la nivelul gâtului, trunchiului, braţelor şi picioarelor.

    Ancheta continuă, iar Dustin Sternbeck, un purtător de cuvânt al Departamentului Poliţiei D.C a declarat că : “Nu putem exclude nicio ipoteză în acest stadiu”.

    Luni de zile Lesin a fost subiectul mai multor speculaţii. În media din Rusia s-a spus că Lesin s-a certat cu acţionarul majoritar al Gazprom, Iuri V. Kovalchuk, un aliat al lui Putin. Unii au speculat că ar fi fugit în Statele Unite, după ce a decăzut din graţiile lui Putin.

    Mihail Lesin şi-a început ascensiunea în mass-media din Rusia după căderea Uniunii Sovietice, a lucrat în publicitate, şi a obţinut un post executiv în cadrul Gazprom. Între 1999-2004 a fost ministru al presei, în perioada primului mandat al  lui Putin ca preşedinte, şi şi-a extins controlul asupra mass-mediei, televiziunii în principal. Lesin a fost un instrument vital în eforturile Kremlinului de a prelua controlul asupra mass-mediei.

    Mai târziu, el a servit în calitate de consilier prezidenţial. El este creditat ca fiind cel care a creat Russia Today, un post de ştiri în limba engleză, controlat de Guvernul rus.

  • Satul unde toţi locuitorii au câştigat la loterie, mai putin un bărbat

    Locuitorii satului Sodeto au câştigat în 2012 950 milioane de dolari la o loterie organizată cu ocazia Crăciunului, potrivit New York Times.

    Satul Sodeto, situat în vârful unei regiuni înalte din nordul Spaniei, Monegros, găzduieşte 250 de persoane.  Locuitorii din Sodeto şi satele din apropiere au câştigat “El Gordo” – premiul cel mare – la loteria naţională de Crăciun. Astfel sătenii din Sodeto au câştigat sume importante de bani, mai puţin Costis Mitsotakis, singurul din sat care nu a cumpărat un bilet la loterie.

    Cei mai puţini norocoşi au primit suma minimă de 130.000 de dolari, însă alţii au câştigat milioane de dolari.
    Olga Bonet (48 ani), trezorierul clubului gospodinelor din Sodeto, a organizat vinderea biletelor la tombola de Crăciun în regiune. Femeia a cumpărat mai multe bilete de la o loterie din cel mai apropiat oraş.

    Vestea a fost urmată de câteva zile de sărbătoare. Femeile care lucrau ca menajere şi-au dat demisia, iar bărbaţii au renunţat la munca de pe câmp. Imediat au apărut numeroşi bancheri, fiecare cu oferte atractive de investiţie sau tot felul de vânzători.

    Costis Mitsotakis, un grec ce s-a mutat în Spania pentru o femeie, a fost singurul care nu a cumpărat un bilet deoarece a fost uitat de către organizatori. Acesta spune că ar fi fost frumos să câştige, dar că a beneficiat oricum. A dat un teren pe care nu reuşea să-l vândă.

    Foto: New York Times

  • Satul unde toţi locuitorii au câştigat la loterie, mai putin un bărbat

    Locuitorii satului Sodeto au câştigat în 2012 950 milioane de dolari la o loterie organizată cu ocazia Crăciunului, potrivit New York Times.

    Satul Sodeto, situat în vârful unei regiuni înalte din nordul Spaniei, Monegros, găzduieşte 250 de persoane.  Locuitorii din Sodeto şi satele din apropiere au câştigat “El Gordo” – premiul cel mare – la loteria naţională de Crăciun. Astfel sătenii din Sodeto au câştigat sume importante de bani, mai puţin Costis Mitsotakis, singurul din sat care nu a cumpărat un bilet la loterie.

    Cei mai puţini norocoşi au primit suma minimă de 130.000 de dolari, însă alţii au câştigat milioane de dolari.
    Olga Bonet (48 ani), trezorierul clubului gospodinelor din Sodeto, a organizat vinderea biletelor la tombola de Crăciun în regiune. Femeia a cumpărat mai multe bilete de la o loterie din cel mai apropiat oraş.

    Vestea a fost urmată de câteva zile de sărbătoare. Femeile care lucrau ca menajere şi-au dat demisia, iar bărbaţii au renunţat la munca de pe câmp. Imediat au apărut numeroşi bancheri, fiecare cu oferte atractive de investiţie sau tot felul de vânzători.

    Costis Mitsotakis, un grec ce s-a mutat în Spania pentru o femeie, a fost singurul care nu a cumpărat un bilet deoarece a fost uitat de către organizatori. Acesta spune că ar fi fost frumos să câştige, dar că a beneficiat oricum. A dat un teren pe care nu reuşea să-l vândă.

    Foto: New York Times

  • Cine-a pus sculptura-n drum

    Uneori ideea de a amplasa o sculptură mare acolo unde se poate vedea cel mai bine nu se dovedeşte inspirată, obligându-i pe cei care au decis să o expună să o mute.

    Lucrarea The Kiss, două mâini împreunate, care face parte din expoziţia Relationships a renumitei sculptoriţe Sophie Ryder amplasată în apropierea catedralei din oraşul britanic Salisbury, străjuia o cărare, iar cei care ar fi trebuit să o admire treceau pe lângă sau pe sub ea cu nasul în telefon citind şi scriind SMS-uri fără să mai fie atenţi pe unde merg şi se alegeau astfel cu cucuie.

    Ca să nu se mai întâmple aşa ceva, organizatorii expoziţie au decis să mute The Kiss pe peluza catedralei pentru ca vizitatorii care doresc să o studieze de aproape să o poată face în linişte, iar neatenţii la drum sau cei care trec pe acolo noaptea să nu se mai izbească de ea.

  • Studiu RE/MAX: 81% dintre europeni găsesc locuinţa dorită în urma unei căutări realizate online

    Potrivit unei analize realizate în ţările din Europa de către  RE/MAX Europe,  81% dintre europeni găsesc locuinţa dorită  în urma unei căutări realizate online şi, de cele mai multe ori, împreună cu partenerul de viaţă. Raportat la piaţa din România, de asemenea, peste 50%  din cumpărătorii unei locuinţe au ajuns la proprietatea căutată tot prin căutări pe Internet.

    Potrivit studiului RE/MAX, la nivel european, 67% dintre cei care se află în căutarea unei case încep prin a căuta pe site-urile specializate în anunţuri imobiliare. Din total, 44% întreabă prietenii şi familia dacă ştiu de proprietăţi scoase la vânzare. De asemenea, 35% din total încep căutarea cu ziarele specializate în anunţuri.

    În ceea ce priveşte metodele prin care cei aflaţi în căutarea unei case chiar găsesc cea mai bună variantă, studiul RE/MAX Europe arată că cele mai mari şanse de reuşită – 76% – le au cei care au încep căutarea online.

    „Atât în România, cât şi la nivel European, chiar dacă o căutare a unei case începe online sau din anunţurile din ziare, un procent important din tranzacţii este încheiat printr-un agent imobiliar, procent care sperăm să creacscă de la an la an”, a declarat Răzvan Cuc, Preşedinte RE/MAX România.

    Analiza RE/MAX mai arată că, pentru 60%, fotografiile cu proprietatea pe care o trec pe lista de vizionări sunt extrem de importante şi pot face diferenţa.

    Studiul desfăşurat de companie mai arată că, la nivel european, 40% dintre persoanele care caută o proprietate o fac împreună cu partenerul, iar 25% singuri. Cel mai mare procent, în acest sens, este în Spania, unde 60% din cei care doresc o casă sunt cuplu. Pe locul al doilea este România, unde procentul este de 55%, iar în Franţa este de 31%. Pe piaţa din Turcia lucrurile stau diferit – aici doar 14% dintre cei care cumpără o casă sunt într-un cuplu.
    Mai mult de atât, analiza RE/MAX mai arată că 76% dintre cei care caută o casă au avut, până la acel moment o proprietate sau măcar o locuinţă închiriată.

    Costul locuinţei este, pentru cea mai mare parte a europenilor, cel mai important aspect atunci când vine vorba de achiziţia unei case. Pe locul al doilea se află locaţia, suprafaţa şi alte costuri ce le implică noua casă. Gradul de eficienţă energetică şi anul de construcţie joacă şi ele un rol important.

    Când vine vorba de vecinătăţi, pentru aproape 20% din cumpărători apropierea de un loc de joacă pentru copii este crucială, iar pentru cca. 19%, apropierea de o grădiniţă sau o şcoală. Din topul locurilor ce nu trebuie să lipsească din zonă sunt centrele comerciale, restaurantele şi bisericile.

    Este foarte interesant că tinerii şi femeile ar vrea în mod special să aibă o locuinţă în apropierea mall-urilor, în timp ce persoanele cu vârste cuprinse între 30 şi 39 de ani ar prefera să aibă în apropiere o grădiniţă sau o şcoală.

    RE/MAX Europa a realizat acest studiu având un eşantion reprezantativ de 8.000 de respondenţi din 16 ţări europene printre care Austria, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Portugalia, Spania, Elveţia, Turcia, Olanda.

  • Cum a reuşit acest tânăr să devină milionar la doar 23 de ani

    Daniel Ek este unul dintre cei mai tineri milionari ai lumii, averea sa fiind rezultatul fondării Spotify, cel mai mare serviciu de streaming de muzică, evaluat la peste 8 miliarde de dolari. Ek s-a născut la data de 21 februarie 1983 în Stockholm şi a crescut în Ragsved, în apropiere de capitala Suediei.

    Când era copil, a primit un computer Commodore 20 de la tatăl său vitreg, care lucra în domeniul IT. La 14 ani a început să construiască site-uri împreună cu prietenii săi în cadrul laboratorului IT al şcolii, cerând 5.000 de dolari pentru o pagină. A cheltuit cei 15.000 de dolari câştigaţi astfel pe jocuri video, potrivit site-ului World of CEOs. A făcut de asemenea bani din găzduirea de pagini web. La 16 ani a aplicat pentru un post de inginer la Google, dar i s-a spus să se întoarcă după ce va obţine o diplomă. S-a înscris la facultatea de inginerie la Institutul Regal de Tehnologie al Suediei, dar a renunţat după opt săptămâni. S-a angajat în cadrul companiei de licitaţii Tradera, achiziţionată de Ebay, şi, după mai multe funcţii deţinute, a devenit CTO al site-ului de fashion şi entertainment Stardoll.

    A fost de asemenea CEO al utorrent, unul dintre cele mai populare site-uri bittorrent. A fost contractat apoi de agenţia de advertising Tradedoubler pentru a construi un program de computer pentru ei, ce s-a dovedit atât de eficient încât l-au plătit cu circa 1 milion de dolari.

    Eek a devenit astfel milionar la 23 de ani. Şi-a dorit însă o afacere care să combine pasiunea sa pentru tehnologie şi pentru muzică. După ce s-a împrietenit cu preşedintele Tradedoubler, Martin Lorentzon, a decis împreună cu el să fondeze Spotify, în aprilie 2006. Ek a devenit CEO-ul companiei. Modelul de afacere de a oferi acces la muzica online era diferit de alte servicii similare prin faptul că nu presupunea taxarea la download. Clienţii spotify puteau să asculte muzică online gratis, dacă erau dispuşi să suporte reclame audio sau vizuale. totuşi, în schimbul plăţii a 5 sau 10 dolari, clienţii puteau să evite reclamele.

    La început reprezentanţii industriei muzicale nu au manifestat interes pentru inovaţia lui Ek, deoarece Spotify aducea industriei venituri mai mici pentru un cântec decât în cazul unui serviciu de download precum iTunes al companiei Apple. Ek a replicat că Spotify descurajează pirateria online prin oferirea unei alternative low-cost şi că în timp serviciul va genera industriei venituri substanţiale din drepturi de autor. Spotify s-a lansat în 2008 şi a câştigat rapid popularitate atât în rândul utilizatorilor, cât şi al investitorilor.

    Spotify se apropie de 30 de milioane de abonaţi, după ce la finalul anului trecut ajunsese la 28 de milioane, potrivit Financial Times. Cele mai recente informaţii publicate de companie indicau faptul că serviciul avea 75 de milioane de utilizatori activi, din care 20 de milioane erau plătitori. Spotify a câştigat 8 milioane până la sfârşitul lui 2016 şi este pe punctul de a ajunge la 30 de milioane de utilizatori în următoarele trei luni, potrivit FT. Serviciul costă 9,99 dolari pe lună.

    Anul trecut, compania a primit o finanţare de 526 de milioane de dolari de la investitori precum Goldman Sachs Group Inc., Baillie Gifford & Co., Discovery Capital Management, Lansdowne Parners, Rinkelberg Capital şi Senvest Capital, potrivit Bloomberg.

  • Căutăm proiecte care schimbă comunitatea în bine

    Am auzit de nenumărate ori că schimbarea începe cu propria persoană, cu prieteni sau cu cei apropia]i, care ne împărtăşesc valorile şi idealurile. Astfel se nasc proiectele care schimbă în bine lumea, astfel apar idei care se transformă în proiecte, care devin sau se integrează în campanii şi care ob]in rezultate neaşteptate.

    Vrem să descoperim aceste proiecte şi să povestim lumii despre ele. De aceea Samsung şi Business Magazin lansează provocarea de a găsi proiecte şi oameni cu iniţiative curajoase.  Astfel de iniţiative sunt câteodată mai puţin cunoscute, fie pentru pentru că sunt mici, fie pentru că sunt la început de drum, însă multe dintre ele merită toată atenţia noastră.

    După un an în care Generaţia A a prins contur, de la lansarea smartphone-urilor Samsung Galaxy A din 2015, acum ne dorim să îi dăm o voce mai puternică. Imaginaţi-vă ce ar putea face această generaţie dacă ar avea acoperire naţională, dacă ar şti şi ar vorbi despre ei mii şi zeci de mii de români? Ar putea prinde aripi şi ar putea schimba lucrurile în bine la un nivel mult mai însemnat. Nu doar pentru o comunitate, ci pentru 10 sau 100 de comunităţi.

    Aşa că până pe 14 februarie oamenii pot propune iniţiative şi proiecte frumoase pe site-ul campaniei, http://generatiaa.ro/business-magazin

    Acolo se completează un formular simplu, cu date despre persoana care înscrie şi date despre proiectul propus. |n perioada 17 februarie – 24 februarie vor fi supuse la vot 30 de proiecte pentru a le selecta pe cele mai bune 10. Acestea vor câştiga expunere naţională, pentru a le ajuta să se dezvolte mai repede şi mai eficient, pentru binele tuturor. Persoanele care înscriu proiecte pot câştiga prin tragere la sorţi un smartphone Samsung Galaxy A5.

    Câştigătorul telefonului va fi anunţat pe 16 februarie, pe pagina de Facebook Samsung România. Cele 10 proiecte câştigătoare vor fi afişate pe site pe 26 februarie, iar în luna martie vor avea un parte de un proiect de presă dedicat lor.

    Ce înseamnă un proiect care schimbă comunitatea în bine? Vă oferim un exemplu: „YouthBank“. La baza conceptului YouthBank stă faptul că tinerii sunt cei care vor modela viitorul. Paradoxal însă, oportunităţile lor de a modela prezentul nu sunt întotdeauna prezente. Potenţialul tinerilor, creativitatea şi energia lor sunt valorificate de societate doar parţial. YouthBank oferă tinerilor un cadru în care ei să lucreze împreună şi să ia decizii privind comunitatea din care fac parte. Anual în România în medie 15 tineri din fiecare oraş în care este implementat programul YouthBank cu vârste între 15 şi 20 ani, cunoscuţi ca „cei mai tineri bancheri din România“ constituie, promovează şi administrează transparent un fond special destinat finanţării şi implementării proiectelor de către liceeni.

    Este un mecanism prin care sunt încurajate comportamente ale tinerilor legate de caritate, iniţiativă civică şi responsabilitate.
    Astfel de proiecte vrem pentru Generaţia A!

    http://generatiaa.ro/business-magazin
     

  • Cum arată casa unuia dintre cei mai cunoscuţi designeri vestimentari din România:

     Veronica Zaharia, creierul creativ din spatele brandului de modă Parlor şi totodată proprietarul acestuia, este însă trează deja de ceva vreme. Debordează de energie. Ne întâmpină la intrarea casei sale din apropierea pieţei Dorobanţi, o casă cu istorie şi cu o personalitate aparte. Vila reuşeşte să iasă în evidenţă în ciuda simplităţii cromatice exact ca o rochie bine croită, purtată de un corp fără cusur. Se apropie de nouă decenii, însă casa îşi poartă anii cu mândrie. Dacă la exterior îşi dezvăluie experienţa, la interior este îmbrăcată în veşminte colorate şi tinereşti şi îţi transmite o stare aparte.

    „Timp de patru ani am lucrat la renovarea casei pentru că a trebuit reconsolidată şi pentru că ne-am dorit să o readucem la forma ei iniţială“, îşi aminteşte designerul. Când au cumpărat-o, ea şi soţul său, casa era împărţită în trei apartamente, ei negociind de altfel cu fiecare proprietar în parte pentru achiziţie. Construită în anii ’30, casa fusese modificată de-a lungul timpului, astfel că atunci când au început lucrările era plină de rigips.

    „Am vrut să readucem casa la forma ei iniţială, atât la interior, cât şi la exterior. Când am văzut-o prima dată a fost de fapt o dragoste în perspectivă pentru că mi-am dat seama cum urma să arate după renovare.“

    Vezi aici cum arată casa Veronicai Zaharia

  • Decenii de relaţii

    A fost şi este o vreme a fierberii în Republica Moldova, iar acordul privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, semnat la Chişinău, la 7 octombrie 2015, în valoare de 60 de milioane de euro, va trece, desigur, rapid prin maşina de vot a Casei Poporului. Şi, dincolo de nevoia de reforme cerută de români şi de europeni, cei mai nevoiaşi cetăţeni ai Republicii Moldova vor primi un ajutor de urgenţă care i-ar putea ajuta să iasă cu bine din iarnă. În continuare?

    Să ne întoarcem un pic în timp, în anul 2005; premierul Vasile Tarlev vizitează Bucureştiul, vizită privită drept o încercare de apropiere a autorităţilor moldovene de România şi o distanţare faţă de Moscova. Dar Republica Moldova era în situaţia de a face faţă unei crize energetice, în condiţiile în care Centrala Electrică de la Cuciurgan, situată în Transnistria, sistase livrările de energie către republică. Centrala se afla în proprietatea gigantului energetic rus RAO EAS Rossii şi asigura mai mult de jumătate din necesităţile de energie electrică ale republicii.

    Centrala de la Cuciurgan a oprit livrarea curentului pe motiv că distribuţia de electricitate, deţinută de grupul Union Fenosa, refuzase majorarea tarifului de la 3,05 la 4,08 cenţi pentru un kilowatt-oră. Decizia furnizorului poate fi interpretată ca fiind una de natură economică, dat fiind refuzul Chişinăului de a accepta majorarea preţului. Dar mulţi au spus că decizia avea şi o pronunţată încărcătură politică în contextul relaţiilor dintre Moldova şi Rusia, nu tocmai prieteneşti atunci. La mijloc, România. Oficialii români au invocat la întâlnirile cu Tarlev o datorie de 30 de milioane de dolari, care data din perioada 1998 – 1999, când republica s-a confruntat cu o situaţie asemănătoare, oprirea livrărilor de la Cuciurgan.

    În mai 1999 Moldova datora CONEL, compania de electricitate de atunci, aproape 9 milioane de dolari. Datoria urma să se compenseze prin participarea unui consorţiu românesc alcătuit din SNP Petrom şi un grup de firme private la privatizarea distribuitorului moldovean de produse petroliere Tirex Petrol. Un şir lung de negocieri fără finalitate şi viziunile diferite ale celor două părţi asupra preţului tranzacţiei au făcut ca afacerea să cadă. Tirex a fost preluată de o companie germană, care a oferit 500.000 de dolari pentru 82% din acţiuni şi s-a angajat să investească 5 milioane de dolari în infrastructură. La începutul anului 2000 datoria moldovenilor pentru electricitate crescuse la 22 de milioane de dolari, la acea dată echivalentul facturii pentru gazele naturale necesare României pentru o lună de zile.

    Situaţia este discutată la o întâlnire a premierilor de atunci, Mugur Isărescu şi Dumitru Braghiş, în ianuarie 2000, dar fără nicio finalitate. În martie, CONEL avertiza Moldtranselectro că va opri livrările, dacă nu îşi primeşte banii, iar la începutul lui aprilie vine propunerea guvernului Republicii Moldova: plata în bani şi produse agricole, pentru început seminţe de porumb în valoare de 2 milioane de dolari (datoria era deja de 28 de milioane de dolari).

    Porumbul provenea din confiscări de la diverşi agenţi economici şi a fost refuzat de CONEL. Alegerile şi schimbarea politică din anul 2000 au făcut ca problema datoriei să treacă în planuri secunde, în România. Abia în august 2001 Adrian Năstase, în calitate de premier, mai făcea referire, nemulţumit, la problema datoriei, dar în alt context: datoriile Republicii Moldova faţă de Ucraina au fost transformate, prin intermediul unei societăţi private, în acţiuni la reţelele de electricitate, ceea a determinat anularea licitaţiei lansate pentru aceste reţele, la care participau şi societăţi româneşti. Şi apoi nimic, timp de patru ani. A mai fost pomenită la vizita lui Tarlev şi pe urmă becul s-a stins, figurat vorbind. 

    Este doar un episod din istoria alambicată a relaţiilor dintre România şi Republica Moldoba, bazate pe o frăţie oportunistă. Am citit analize care vorbesc despre o Moldovă menită să rămână veşnic un stat asistat, care şi-a epuizat opţiunile de politică externă, adică apropierea de Rusia sau de Europa. Proeuropenismul de acum mi se pare a fi din nou o soluţie dictată de aceleaşi raţiuni oportuniste. Iar nemulţumirea moldoveanului din stradă nu are de-a face cu Rusia sau Europa, ci cu corupţia, cu sărăcia, cu nivelul de trai scăzut. În rest, opţiunile pentru România sunt destul de reduse, deşi spaţiu de manevră ar fi. Putem impune condiţii (asta dacă nu va apărea o mână prietenească de ajutor pentru Chişinău din partea Moscovei), putem investi, putem primi şi şcoli tineri, putem oferi în continuare ajutor populaţiei.

    Există un semn de întrebare, dacă România va putea face asta în anul electoral 2016, cu propria populaţie destul de nemulţumită şi cu o clasă politică descalificată.