“În cadrul şedinţei de Guvern a fost adoptată o hotărâre de Guvern pentru aprobarea normelor de aplicare ale programului <Prima chirie>. Prin acest program se acordă o primă de relocare şomerilor înregistraţi la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă şi care-şi schimbă domiciliul la o distanţă mai mare de 50 de kilometri de domiciliu pentru a se încadra în muncă.
Tag: aprobare
-
Programul “Prima chirie”: Cine poate beneficia de banii de la stat
”În Programul de guvernare, la capitolul Politici publice în domeniul muncii şi justiţiei sociale, am avut introducerea programului Prima Chirie, prin care se prevedea că persoanele care lucrează la peste 50 de kilometri de localitatea de domiciliu pot beneficia de sume de bani 75% aproximativ pentru plata cheltuielilor de chirie şi întreţinere, dar nu mai mult de 900 de lei”, a declarat Olguţa Vasilescu, la începutul şedinţei de joi a Executivului.
Ea a precizat că şi persoanele care şi-au schimbat domiciliu din ianuarie, când a fost aprobată ordonanţa, pentru a se angaja în altă localitate, vor beneficia de prevederile ordonanţei.
”Această Ordonanţă a fost aprobată în luna ianuarie. Astăzi venim cu normele metodologice şi vestea bună este că şi cei care s-au angajat după apariţia Ordonanţei pot să beneficieze de aceste sume de bani, deci şi până la apariţia acestor norme metodologice. Practic de acum se pot depune dosarele şi pentru perioada de acum încolo, dar şi între aceste luni, ianuarie şi luna în curs, dacă s-au angajat şi vor ca aceste sume de bani să le fie subvenţionate de către statul român”, a mai spus ministrul Muncii.
-
Programul “Prima chirie”: Cine poate beneficia de banii de la stat
”În Programul de guvernare, la capitolul Politici publice în domeniul muncii şi justiţiei sociale, am avut introducerea programului Prima Chirie, prin care se prevedea că persoanele care lucrează la peste 50 de kilometri de localitatea de domiciliu pot beneficia de sume de bani 75% aproximativ pentru plata cheltuielilor de chirie şi întreţinere, dar nu mai mult de 900 de lei”, a declarat Olguţa Vasilescu, la începutul şedinţei de joi a Executivului.
Ea a precizat că şi persoanele care şi-au schimbat domiciliu din ianuarie, când a fost aprobată ordonanţa, pentru a se angaja în altă localitate, vor beneficia de prevederile ordonanţei.
”Această Ordonanţă a fost aprobată în luna ianuarie. Astăzi venim cu normele metodologice şi vestea bună este că şi cei care s-au angajat după apariţia Ordonanţei pot să beneficieze de aceste sume de bani, deci şi până la apariţia acestor norme metodologice. Practic de acum se pot depune dosarele şi pentru perioada de acum încolo, dar şi între aceste luni, ianuarie şi luna în curs, dacă s-au angajat şi vor ca aceste sume de bani să le fie subvenţionate de către statul român”, a mai spus ministrul Muncii.
-
O nouă zi liberă pentru români
Executivul va lua decizia de a da liber bugetarilor pe 2 iunie pentru a se face o ”punte” între mai multe zile libere nelucrătoare declarate prin lege.
Astfel, ziua de 1 iunie este declarată sărbatoare legală. Urmează 2 iunie, iar 3 şi 4 iunie sunt sâmbătă şi duminică. Ziua de 5 iunie, luni, este tot o sărbătoare legală nelucrătoare – cea de-a doua zi de Rusalii.
Parlamentul a decis în octombrie 2016 ca 1 Iunie, Ziua Copilului, să fie zi liberă nelucrătoare, cu scopul de a îmbunătăţi relaţia dintre copiii şi părinţii din România şi de a-i determina pe părinţi să petreacă timp de calitate împreună cu cei mici.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Un nou suflu pentru Europa
”Mulţumesc, prieteni! |n seara aceasta, a câştigat Franţa!“ Aşa a început Emmanuel Macron discursul adresat celor peste 10.000 de susţinători adunaţi în faţa muzeului Luvru. ”|n seara aceasta, Europa şi lumea ne privesc. Aşteaptă să apărăm spiritul iluminist ameninţat din atât de multe puncte de vedere. Aşteaptă să aducem o nouă speranţă, un nou umanism.“
Proaspătul câştigător al scrutinului prezidenţial din Franţa le-a mulţumit apoi susţinătorilor şi a salutat eforturile adversarei sale, Marine Le Pen, promiţând combaterea terorismului şi depăşirea clivajelor care afectează societatea franceză. ”Aţi ales să îmi acordaţi încrederea şi vă sunt profund recunoscător. Vă mulţumesc din inimă pentru această onoare şi responsabilitate. Nu voi uita“, a spus Macron pe scena amenajată în faţa Luvrului. ”Vreau să îi adresez un salut republican adversarei mele Marine Le Pen. Ştiu că polemicile din ţara noastră i-au adus pe unii la puncte de vedere extreme. Este responsabilitatea mea să ascult toate punctele de vedere şi să le protejez pe cele fragile“, a afirmat preşedintele ales al Franţei.
”|n seara aceasta, mă adresez tuturor, întregului popor al Franţei. O nouă pagină a îndelungatei noastre istorii se deschide în această seară. Vreau să fie una a speranţei şi încrederii regăsite“, a continuat Macron, promiţând remodelarea relaţiilor în Europa şi între popoarele europene. ”Franţa va fi un membru de prim rang în combaterea terorismului, atât pe teritoriul francez, cât şi pe plan internaţional. |n următorii cinci ani, responsabilitatea mea va fi să atenuez temerile, să adun toate femeile şi toţi bărbaţii pregătiţi să înfrunte provocările enorme care ne aşteaptă. Voi lupta cu toată forţa împotriva diviziunilor. Doar aşa vom putea să oferim poporului francez şansele pe care Franţa i le datorează. Iubim Franţa. |n următorii cinci ani, vreau să slujesc naţiunea în numele vostru cu modestie, devotament şi determinare. Trăiască Republica, trăiască Franţa!“, a încheiat Emmanuel Macron.
Dar cel mai important mesaj al lui Macron a fost în fapt un apel în vederea mobilizării electoratului pentru alegerile parlamentare programate în iunie. Deşi atribuţiile preşedintelui sunt numeroase în Franţa, fiind vorba de o republică prezidenţială, parlamentul trebuie să îşi dea acordul când vine vorba de legi. ”Vom avea sarcina de a construi începând de mâine o majoritate parlamentară reală, o majoritate puternică, o majoritate a schimbării“, a transmis Macron. ”Voi avea nevoie din nou de voi peste şase săptămâni.“ Felicitările şi cuvintele de laudă nu s-au lăsat apoi prea mult aşteptate: ”Sunt fericit că cetăţenii francezi au ales un viitor european; salut decizia francezilor în favoarea principiilor libertate, egalitate, fraternitate“, a transmis Jean-Claude Juncker prin Twitter, dând astfel o formă coerentă suspinului de uşurare care se auzea, în ceas de noapte, prin birourile instituţiilor europene.
”Felicitări, Emmanuel Macron. Victoria dumneavoastră este o victorie a unei Europe puternice şi unite, o victorie a prieteniei franco-germane“, a transmis, la rândul său, Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului Germaniei, Angela Merkel. ”|i transmit felicitări călduroase lui Emmanuel Macron şi aştept cu nerăbdare să colaborăm“, a declarat şi premierul Marii Britanii, Theresa May; chiar şi Donald Trump, preşedintele Statelor Unite, i-a transmis felicitări lui Emmanuel Macron pentru victoria înregistrată în scrutinul prezidenţial din Franţa. ”|i transmit felicitări lui Emmanuel Macron pentru victoria importantă înregistrată astăzi“, a declarat liderul de la Casa Albă. ”Aştept să colaborez cu el în calitatea de preşedinte al Franţei.“
Victoria lui Macron e impresionantă din multe puncte de vedere: în urmă cu un an, spre exemplu, casele de sondare a opiniei publice nici nu îl includeau pe lista candidaţilor cu şanse reale la preşedinţie.
Cine este, aşadar, noul preşedinte al Franţei? Născut pe data de 21 decembrie 1977, cel mai tânăr lider al Franţei de la Napoleon încoace a absolvit Facultatea de Filosofie la Universitatea Paris Nanterre şi are un masterat în afaceri publice la Institut d’Etudes Politiques de Paris. Macron începe să lucreze în domeniul public în 2004, în cadrul serviciului Inspecţia Finanţelor, după un an primind diploma de inspector. Din 2008 lucrează ca bancher la Rothschild.
Macron a fost membru al Partidului Socialist între anii 2006 şi 2009, din 2009 menţinând o poziţie independentă. A reintrat în politică în anul 2012, atunci când a ocupat postul de consilier al preşedintelui François Hollande. Ulterior, el a fost ministru al economiei, până în 2016, moment în care a demisionat, dorind să se axeze pe candidatura sa la preşedinţia Franţei. Prin urmare, la începutul lui 2016 – pe 6 aprilie, mai exact – el a înfiinţat mişcarea En Marche.
Emmanuel Macron nu se consideră ”nici de dreapta, nici de stânga“, ci mai degrabă un politician ”pragmatic“. Are politici de stânga, în sensul menţinerii statului asistenţial, dar pledează pentru o serie de măsuri economice de dreapta. Printre acestea, el propune subvenţii de 15.000 de euro companiilor care angajează persoane din suburbii defavorizate şi vrea o serie de măsuri pentru combaterea sărăciei. A promis reducerea datoriei suverane a Franţei cu 60 de miliarde de euro în următorii cinci ani, vrea relansarea agriculturii şi reducerea cu 120.000 de posturi a aparatului funcţionarilor de stat.
Macron susţine suplimentarea bugetului comun al Uniunii Europene, crearea unui guvern economic european, a unui parlament al zonei euro şi iniţierea unor consultări democratice în toate statele membre pentru reformarea proiectului politic comunitar. De asemenea, el pledează pentru suplimentarea cu 10.000 de agenţi a efectivelor Poliţiei şi Jandarmeriei, reorganizarea serviciilor de informaţii şi crearea unei structuri speciale pentru protejarea frontierelor Uniunii Europene.
Gestul lui Macron din seara alegerilor a fost unul extrem de sugestiv: înainte de a se adresa suporterilor săi, adunaţi în faţa celebrei piramide de la Luvru, noul preşedinte al Franţei a parcurs un drum de câteva minute prin curtea faimosului muzeu. Singur, fără agenţi de securitate sau cameramani, printr-o curte aproape în beznă, Macron a păşit sigur pe el, fără a trăda prea multe gesturi, în vreme ce ”Odă bucuriei“ se auzea pe fundal. Singur, el a reuşit să schimbe faţa politicii din Franţa; singur, el i-a salvat pe francezi din pragul extremismului şi i-a întors către Europa. Singur, Emmanuel Macron a reuşit să dea un suflu nou construcţiei europene. |l vor urma şi alţii?
-
Teraplast are un nou director general
Mirela Pop este de profesie economist şi face parte din echipa Teraplast de 9 ani. Pop a condus iniţial diverse departamente din sectorul financiar, iar din 2014 a trecut în zona comercială, fiind responsabilă de managementul liniei de business Instalaţii & Amenajări. De anul trecut, a preluat şi conducerea liniei de business profile tâmplărie şi activităţile de logistică. Business-urile gestionate de Mirela Pop generează aproximativ 50% din cifra de afaceri consolidată a Grupului Teraplast.“De-a lungul ultimilor 10 ani, Teraplast a avut mai multe echipe de management nelocate la Bistriţa. Acum, odată cu hotărârea lui Mircea Hotoleanu de a părăsi compania din motive personale, am decis să promovăm în funcţia de Director General un om cu performanţe dovedite în cadrul Grupului. Suntem convinşi că, sub conducerea Mirelei Pop, toate eforturile echipei vor fi canalizate înspre realizarea obiectivelor propuse pentru acest an”, a declarat Dorel Goia, Preşedinte al Consiliului de Administraţie Teraplast.Printre responsabilităţile importante ale Mirelei Pop în cadrul Grupului Teraplast a fost crearea departamentului de credit, în vederea recuperării creanţelor. Acest departament a adus compania la un nivel în care valoarea creanţelor litigioase este aproape zero.„În cei 9 ani petrecuţi în Teraplast am lucrat în multe proiecte, destul de diferite de ceea ce făcusem până atunci. Nu mi-e teamă de provocări, pentru că nu sunt singură, am în spate o echipa puternică şi profesionistă. Nu va fi un an uşor, dar suntem un Grup mare cu capital românesc, stabil din punct de vedere financiar, avem un portofoliu de produse care ne permite să ne reinventăm în permanentă, astfel că suntem încrezători că vom reuşi să ne atingem ţintele de venituri şi de profitabilitate bugetate pentru 2017”, a declarat, la rândul sau, Mirela Pop, noul Director General al Teraplast.Grupul Teraplast include compania Teraplast (producător de ţevi, granule şi profile din PVC), subsidiară TeraSteel (producător de panouri sandwich şi structuri metalice zincate), subsidiară Teraglass (producător de ferestre şi uşi din PVC), subsidiară Teraplast Logistic (începând cu iunie 2016 coordonează activităţile logistice ale Grupului) şi Politub (producător de ţevi din polietilenă).Grupul Teraplast şi-a bugetat pentru anul 2017 o cifra de afaceri de 434,6 milioane lei şi un profit net de 38,1 milioane lei. Valoarea EBITDA estimată în 2017 este de 63,3 milioane lei. În primele trei luni din 2017 Grupul Teraplast a realizat o cifra de afaceri de 66,5 mil. lei, un profit net de 1,6 milioane lei şi EBITDA de 6,6 milioane lei.Teraplast activează pe pieţele de instalaţii şi amenajări, profile tâmplărie, panouri sandwich şi structuri metalice zincate, tâmplărie termoizolantă şi granule PVC şi deţine poziţii de top pe o mare parte din aceste pieţe. Compania-mama Teraplast este lider de piaţă pe segmentele de canalizări exterioare şi granule, şi este al doilea jucător de pe piaţă de canalizări interioare. Subsidiară TeraSteel este al doilea jucător de pe piaţă de panouri sandwich şi, începând de anul trecut, este liderul pieţei de structuri metalice zincate. -
Cum îndepărtezi investitorii
Iar atractivitatea României poate să fie afectată în perspectivă, semnalele transmise fiind negative şi pentru potenţialele investiţii străine viitoare, în condiţiile în care se vor diminua garanţiile şi protecţia de care beneficiază investitorii, consideră Cosmin Vasile, managing partner la casa de avocatură Zamfirescu Racoţi & Partners (ZRP). „În contextul solicitărilor repetate şi insistente ale Comisiei Europene de a pune capăt tratatelor bilaterale de protejare a investiţiilor intra-UE, întrebarea este dacă demersul prompt al României, cu motivarea formal justificată de a se conforma cu poziţia Comisiei Europene, este unul în totalitate asumat sub aspectul implicaţiilor. Prin recent promulgata lege, România face o declaraţie cu rezonanţă şi puternic mesaj negativ în legătură cu ideea de protecţie a investiţiilor străine şi cu privire la intenţia de diminuare a garanţiilor de care vor beneficia investitorii străini deja prezenţi în România, cât şi potenţialii noi investitori străini”, a declarat Cosmin Vasile.
Menţinerea tratatelor bilaterale de protejare a investiţiilor intra-EU este o problemă generală, iar în prezent sunt deja cinci state membre implicate în proceduri de infringement în legătură cu tratatele bilaterale de investiţii intra-UE. Însă reacţia generală a statelor UE este una de ezitare şi, în primul rând, precauţie cu privire la adoptarea oricăror măsuri imediate, dominând starea de expectativă, în timp ce România s-a grăbit să adopte o lege privind aprobarea încetării valabilităţii tratatelor bilaterale de investiţii intra-UE, ieşind, astfel, în prim-plan pe harta UE cu această măsură care nu poate să fie privită cu simpatie în rândul investitorilor străini, în opinia reprezentantului ZRP.
„Mesajul pe care îl transmite România în această situaţie este negativ vizavi de investitorii străini, pentru că suntem statul care a declarat ferm şi răspicat că doreşte să pună capăt acestei protecţii. S-ar putea ca, la un moment dat, să se ajungă la un acord la nivelul UE şi să înceteze toate tratatele bilaterale prin acord. S-ar putea ca la un moment dat să existe o convenţie intra-EU, care să înlocuiască toate tratatele bilaterale, dar, până atunci, rămâi cu ce ai acum. Iar pe investitorii străini îi interesează un singur lucru: protecţia de care ei beneficiază. Tratatele bilaterale sunt forma tipică de protejare a investiţiilor străine”.
Cosmin Vasile a amintit că mai există ţări europene care au făcut paşi pentru denunţarea tratatelor intra-UE, cum ar fi Italia şi Irlanda, care au denunţat tratatele intra-UE la care erau parte în 2012 şi, respectiv, 2013. Iar Polonia este în proces de revizie şi analiză a propriilor tratate bilaterale, luând în calcul încetarea acestora. Însă iniţiativa autorităţilor române (în contextul iniţierii procedurilor de infringement), de a aproba prin lege, în bloc, încetarea tratatelor bilaterale intra-UE pare a fi cel mai prompt şi energic demers de conformare cu poziţia Comisiei Europene în privinţa tratatelor bilaterale de investiţii intra-UE, susţine reprezentantul ZRP.
Ce avantaje ofereau până acum tratatele bilaterale investitorilor străini?
Avantajul esenţial oferit de tratatele bilaterale de investiţii, pe care îl percep investitorii străini, este dat de posibilitatea soluţionării diferendelor cu statul-gazdă de către un for neutru, conform regulilor de drept internaţional, pe calea arbitrajului internaţional, ori de câte ori regulile specifice de protejare a investiţiilor ar fi încălcate, susţine Cosmin Vasile. „Studiile sugerează că aceste instrumente internaţionale stimulează, în mod efectiv, fluxul de investiţii mai ales în ţările mai puţin dezvoltate, importatoare de capital. Climatul de siguranţă şi previzibilitate de care beneficiază investiţiile străine în reglementarea tratatelor bilaterale de investiţii este un factor important de atractivitate.”
Investiţiile străine sunt un barometru al atractivităţii mediului de afaceri autohton şi reflectă percepţia străinilor. Sunt corelate şi cu mersul economiei şi pot să stimuleze la rândul lor creşterea PIB-ului. Investiţiile străine directe (ISD) în România au fluctuat de-a lungul timpului, de cele mai multe ori fiind în pas cu trendul economiei. Volumul ISD-urilor a crescut în salturi înainte de criza financiară, cele mai consistente fluxuri fiind înregistrate în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică. Soldul sumelor aduse de investitorii străini în România s-a dublat în ultimul deceniu, reuşind să treacă de 64 mld. euro.
„Apar efecte ale legii legate de imaginea României şi perspectiva investitorilor străini. Eu, de exemplu, sunt investitor străin intra-EU şi contemplu: unde să investesc, într-o ţară sau în mai multe, şi constat, dacă mă uit, că cel mai hotărât stat să denunţe protecţia specifică investiţiilor străine prin tratate bilaterale este România, în vreme ce alte state vecine păstrează tratatele şi nu au de gând sau cel puţin nu se grăbesc să înlăture această protecţie. Problema este delicată din punct de vedere juridic şi cu multe faţete. Dar, până la lămurirea acestor aspecte, din punctul de vedere al atractivităţii României pentru investitorii străini şi al mesajului pe care îl transmiţi pentru investitori, ca ţară care vrea şi are nevoie să atragă investititori străini, este cert că dezavantajează România. Dacă investitorii străini vor să facă o investiţie pe următorii 10-20 de ani şi analizează această chestiune punctuală, pot alege alte ţări în detrimentul României”.
-
Doar în România: am cheltuit într-un an bani cât pentru 1.000 de kilometri de autostradă, dar n-am făcut NICI UNUL
Şase mii de proiecte de investiţii, în diferite stade de execuţie, aşteaptă „bani“. Şi li s-au dat bani, în ultimii ani, cu zecile de miliardele de lei. În ultimii cinci ani (2012 – 2016), investiţiile publice au înghiţit 135 de miliarde de lei (30 de miliarde de euro), dar ei nu se văd aproape nicăieri: în perioada amintită, în folosinţă au fost daţi doar 200 km de autostradă.
În 27 de ani de la căderea comunismului, România a construit 500 de km de autostradă. Preşedintele Klaus Iohannis constata, marţi, amar: „Guvernările trec, dar problema infrastructurii rămâne în ciuda faptului că nu banii sunt problema“.
Care este atunci problema, dacă nu banii?
„Problema este că sunt în derulare 6.000 de proiecte «de investiţii» şi toate, evident, mănâncă bani. Nu gestionăm două-trei proiecte mari, iar banii sunt împărţiţi în mii de locuri. În ultima vreme, primăriile pot să se împrumute pentru orice pentru «investiţii». Presa e plină: «A fost inaugurată cea mai frumoasă fântână cântătoare, de 1,3 milioane de euro». Iată unde se duc banii, pentru că şi fântâna cântătoare este tot investiţie! Ceea ce cerem noi este să vedem proiectele esenţiale la start, să vedem bugetele şi finalul execuţiei, să vedem autostrada care trece munţii şi pe cea care leagă Moldova de ţară, nu fântâni cântătoare. Avem nevoie de un proiect de ţară pe infrastructură. Banii trebuie să meargă în 2-3 proiecte, nu în 6.000“, spune Ion Lixandru, CEO al Romtrailer, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România.
România este în faţa unui aparent paradox: când văd cum se umflă promisiunile în campaniile electorale, economiştii acuză că vor fi tăiate din investiţii pentru a satisface cheltuielile sociale. Însă datele statistice arată că România este una dintre ţările Uniunii care au cheltuit în ultimul deceniu cel mai mult, ca procent din PIB, pentru „investiţii“.
-
Noutăţi pentru programele Rabla şi Rabla Plus. Pentru ce masină iţi da statul 10.000 euro
Conform procedurii, a doua zi după publicare, va fi emisă Decizia Preşedintelui Autorităţii Fondului de Mediu (AFM), prin care se va da startul primei etape a programelor: validarea producătorilor şi dealerilor de autovehicule. Imediat după încheierea contractelor cu dealerii şi afişarea listei cu aceştia, pe site-ul AFM, Rabla clasic şi Rabla PLUS vor fi deschise populaţiei pentru înscrierea şi rezervarea locurilor.
“Estimăm că, până la jumătatea lunii mai, populaţia poate accesa unul dintre cele două Programe sau, concomitent, pe ambele. Anul acesta am decis ca startul să fie mai devreme pentru că există o mare aşteptare în piaţă mai ales că Programul din 2017 vine cu ecotichete care pot ajunge şi la 10.000 de euro pentru maşini electrice. Vorbim de un nivel ridicat al susţinerii achiziţiei de astfel de autoturisme şi comparabil cu cel practicat de state europene dezvoltate. Am crescut sumele inclusiv pentru maşinile hibrid electrice, de la aproximativ 1.000 de euro, cât era anul trecut, la aproape 5.000. Cred că aceste tipuri de maşini pot fi o soluţie bună pentru aglomerările urbane din România până când vom construi o reţea de alimentare a autovehiculelor pur electrice”, a declarat Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului.
Prima de casare prevăzută în Rabla clasic pentru autoturisme mai vechi de 8 ani este de 6.500 lei şi se acordă pentru achiziţionarea unui autovehicul nou, care generează maximum 130 g CO2/km. La aceasta se pot adăuga un ecobonus de 1.700 lei, dacă autovehiculul nou este hibrid, şi un ecobonus de 1.000 lei, dacă autovehiculul nou generează maximum 98 de g CO2/km.
-
Parlamentul a aprobat programul Start-up Nation pentru sprijinirea IMM-urilor
Finanţarea poate fi obţinută de firmele înfiinţate după data de 30 ianuarie 2017. Nu vor primi finanţare întreprinzătorii care în afara firmei cu care se înscriu în program, au fost acţionari într-o firmă din acelaşi domeniu, în anul precedent sau în anul în care aplică, până la data deschiderii înscrierilor în program.
Deputaţii au redus numărul de locuri de muncă pe care un anteprenor ar fi trebuit să le creeze, potrivit textului OUG, de la două la unul singur, beneficiarii Start-up Nation având obligaţia să menţină locul de muncă nu trei ani cum a propus Guvernul, ci doi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro