BusinessMagazin

Tag: angajati

  • Fiica lui Isărescu se ocupă de un proiect gigant cu trei mii de angajaţi pe care IBM vrea să-l facă în România

    “De asemenea, Dell a venit cu o propunere pentru un centru în care şi-ar putea desfăşura activitatea câteva sute de angajaţi. În cazul IBM, noi am propus ca posibile locaţii oraşele Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, importante centre universitare, care pot asigura forţa de muncă necesară”, a spus ministrul. Conform unor informaţii deţinute de Ziarul Financiar, Lăcrămioara Isărescu, fiica guvernatorului BNR MUgur Isărescu, este unul din personajele cheie ale acestui proiect, în relaţia cu autorităţile române. Ea chiar figurează pe site-ul IBM la divizia IBM Governamental Programs.

    Până la ora transmiterii acestei ştiri, Lăcrămioara Isărescu nu a putut fi contactată.

    Lăcrămioara Isărescu a absolvit Academia de Ştiinţe Economice (ASE) în 1998 după care a studiat la universitatea Harvard timp de doi ani.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Bank of America va concedia 30.000 de angajaţi, pentru scăderea costurilor

    Banca avea, la jumătatea anului, peste 280.000 de angajaţi.

    Informaţiile apărute săptămâna trecută în presa internaţională indicau 40.000 de concedieri, iar mulţi investitori sperau la un program şi mai “dramatic” de reduceri de costuri.

    Directorul general al BofA, Brian Moynihan, a efectuat recent o reorganizare amplă a conducerii băncii, concediind doi directori executivi cunoscuţi în lumea financiară.

    Reorganizarea, alături de reducerile de costuri, au scopul de a revigora banca, ale cărei acţiuni s-au prăbuşit cu aproape 50% în acest an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Société Générale vrea să reducă numărul de angajaţi din România, Rusia, Cehia şi Egipt

    Société Générale va desfiinţa 2.000 de locuri de muncă la operaţiunile de retail bancar din Rusia anul următor şi intenţionează să reducă numărul de angajaţi şi în România, Cehia şi Egipt, a spus Oudea, fără a oferi alte detalii.

    Banca, a treia ca mărime după active în Franţa, vrea să elibereze, până în 2013, capital de patru miliarde de euro prin vânzări de active şi diminuări de costuri pentru a reasigura investitorii în privinţa situaţiei financiare.

    Société Générale are o expunere de circa 900 de milioane de euro faţă de Grecia şi nu are plasamente “semnificative” în datorii ale Irlandei şi Portugaliei, potrivit unui comunicat al grupului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Bursa de salarii: cine dă mai mult?

    Începutul anului a creat panică în rândul angajaţilor, după ce pachetul de modificări aduse Codului muncii anunţa o reechilibrare a raportului de forţe pe piaţa muncii, în favoarea angajatorilor. Părea că va urma o perioadă cel puţin dificilă pentru angajaţi, însă prima jumătate a anului a arătat că lucrurile nu au stat chiar atât de rău. Ba chiar dimpotrivă.

    Potrivit studiului salarial Mercer 2011, anul acesta, atât la nivel local, cât şi global se observă o uşoară majorare a salariilor. Se înscrie însă în limitele prudenţei şi ale moderaţiei, de vreme ce vorbim de procente care variază între 4% şi 7%, în funcţie de nivelul postului şi de industrie.

    Situaţia nu a stat cu mult diferit nici în alte state europene, unde angajatorii au crescut salariile cu procente similare. Spre exemplu, angajaţii din Serbia au încasat salarii cu circa 6% mai mari decât anul trecut, cei din Bulgaria cu 5%, iar cei din Polonia cu 4%. Mai generoşi au fost angajatorii din Rusia, care au majorat salariile în medie cu 9,8%, şi cei din Turcia, care au acordat plusuri de 7,8%. Ceva mai rigizi au fost italienii şi englezii, care nu au crescut salariile cu mai mult de 3%, precum şi nemţii, grecii, francezii şi spaniolii, care le-au majorat în medie cu 2,5% faţă de 2010.

    “În România am identificat creşteri destul de liniare în ultimii doi ani. În urma analizării rezultatelor studiului salarial finalizat în luna august, la care au participat peste 150 de companii din majoritatea industriilor, estimările pentru 2011 sunt de 6% pentru totalul bugetului de salarii. Companiile au acordat creşteri salariale similare anului trecut, dar România rămâne pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte puterea de cumpărare”, spune Oana Datki, country manager al Consulteam, reprezentantul Mercer în România. “Tendinţa generală este de moderaţie şi, deşi există creşteri la toate nivelurile, companiile sunt încă precaute în acordarea unor majorări substanţiale de salariu”, comentează Datki.

    Majoritatea bugetelor de creşteri de leafă aprobate pentru acest an au fost direcţionate către salariaţii cu performanţele cele mai bune. Tot ei au fost cei care, pe lângă salariu, au beneficiat şi de pachete extrasalariale, menite să le stimuleze productivitatea. Este vorba nu numai de bonusuri băneşti, ci şi de alte avantaje, precum diverse tipuri de asigurări sau abonamente la clinici medicale private, la care să aibă acces nu numai angajaţii respectivi, ci şi membrii familiei lor.

    Pe de altă parte, spre deosebire de anul trecut, a crescut numărul companiilor dispuse să majoreze lefurile. Dacă în 2010 circa 30% dintre companiile care au participat la realizarea studiului salarial Mercer blocaseră salariile, anul acesta doar 13% au mai făcut asta. De aici nu se poate conchide că procentul va cunoaşte o nouă scădere şi anul viitor, însă cert e că relaxarea politicilor de resurse umane reduce, implicit, şi nivelul de tensiune din interiorul companiilor.

    Veştile bune despre care vorbeşte Datki se referă şi la reluarea angajărilor. Astfel, jumătate dintre companiile care au luat parte la studiu au declarat că fac în continuare angajări. Cei mai activi sunt angajatorii din IT, industria bunurilor de larg consum şi producţie. Este drept că sectorul IT este uşor atipic – criza nu a afectat foarte mult companiile din acest domeniu, care şi-au păstrat în bună măsură marjele de profitabilitate şi au putut fără eforturi să-şi mărească echipele, dar şi să păstreze un ritm constant de creşteri salariale. De altfel, este bine ştiut că, alături de angajaţii din bănci, cei din IT au cele mai mari salarii din România.

    În orice caz, IT-ul nu a fost singurul sector care a făcut angajări. “Am continuat să aducem şi anul acesta oameni noi în companie. Cred că sunt peste 200 de angajaţi care s-au alăturat echipei Ambient în 2011, atât cu contracte pe perioadă nedeterminată, cât şi angajaţi sezonieri”, spune Judith Kis, directorul de resurse umane al reţelei de magazine de bricolaj Ambient, care în momentul de faţă are peste 1.400 de angajaţi.

    În acelaşi timp, a scăzut şi rata fluctuaţiei voluntare de personal, adică procentul de angajaţi care au părăsit companiile din proprie iniţiativă. Comparativ cu perioada 2006-2008, când rata de migraţie ajungea chiar până la 30% în unele domenii, precum industria de ospitalitate sau industria bunurilor de larg consum, procentul de 6% despre care vorbesc acum specialiştii de la Mercer este mai mult decât rezonabil. “Şi anul trecut rata de fluctuaţie a personalului a fost scăzută, pentru că trecem printr-o perioadă în care angajaţilor le este teamă să facă schimbări majore. Nu vor să dea postul cu care s-au obişnuit pe unul nou, unde nu ştiu ce-i aşteaptă”, apreciază Kis.

  • Salariul mediu net a scăzut în iulie cu un leu

    Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţile de servicii informatice (3.781 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (877 lei), a informat INS.

    Cele mai mari creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţile auxiliare intermedierilor financiare, inclusiv activităţile de asigurare şi fonduri de pensii (25,3%); în fabricarea autovehiculelor, activităţi de producţie cinematografică, video, audio, producţie muzicală şi programe de televiziune, industria metalurgică, transporturi terestre (între 5% şi 8%); repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, captarea, tratarea şi distribuţia apei, transporturi pe apă (între 3% şi 5%).

    Cele mai mari scăderi s-au consemnat în telecomunicaţii (11,4%), industria farmaceutică (între 6% şi 9%), poştă şi curierat, industria tutunului, intermedieri financiare cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii (între 6% şi 9%), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de editare, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, fabricarea băuturilor între (3% şi 5%).

    În sectorul bugetar au fost uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna iunie în administraţia publică (0,5%) ca urmare a plăţii sumelor din alte fonduri în unele unităţi ori a decontărilor în avans a concediilor de odihnă. Câştigul salarial mediu net a scăzut faţă de luna precedentă în învăţământ (cu 2,6%) ca urmare a încetării plăţii cu ora a personalului didactic ori a încheierii contractelor personalului suplinitor, precum şi în sănătate şi asistenţă socială (cu 0,4%) ca urmare a dificultăţilor financiare

    Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna iunie 2011 din sectorul economic (fără administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială) s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime de vacanţă sau prime anuale), sume din profitul net şi din alte fonduri, realizărilor de producţii şi încasărilor mai mari.

    Scăderile au avut loc prin acordarea de prime ocazionale în luna iunie, nerealizări de producţie, încasări mai mici, dificultăţi financiare, precum şi angajarea de personal cu câştiguri salariale mici.

  • Protest cu îmbrânceli la Oltchim Râmnicu Vâlcea. 400 de angajaţi ai combinatului reproşează politica societăţii

    Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Vâlcea, între reprezentantul firmei PCC SE, care era însoţit de un avocat, şi protestatari a fost format imediat un cordon de protecţie, iar manifestările violente au încetat. “A fost necesară intervenţia jandarmilor care au oprit această busculadă. Din ce am văzut eu reprezentantul în cauză nu a fost lovit, iar ulterior a intrat în clădire printr-o intrare laterală. Rămânem la faţa locului pentru a preîntâmpina alte acte de violenţă. Salariaţii au fost dispersaţi la intrarea principală în clădire a pavilionului unităţii şi la cele două intrări laterale ale acesteia”, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Vâlcea, lct. Cosmin Iordache. Protestatarii reproşează reprezentantului acţionarului minoritar că prin politica societăţii a adus prejudicii societăţii Oltchim Râmnicu Vâlcea şi spun că s-a dat dovadă de lipsă de loialitate faţă de conducerea combinatului vâlcean, care a avut drept consecinţă crearea unor situaţii negative.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce spun angajaţii Lidl despre salariile din companie

    Câţiva dintre cititorii zf.ro, care au comentat informaţia pe site, şi care susţin că sunt angajaţi ai Lidl, fără a-şi dezvălui numele şi prenumele, spun însă că la nivelul salarial anunţat de retailer se ajunge abia după trei ani. O persoană care a preferat să rămână anonimă spune “eu sunt şef de magazin la unul din magazinele Lidl. (…) Salariile menţionate se ating în treapta trei de salarizare, respectiv după 3 ani. Eu am fost angajat de Plus (lanţul achiziţionat de Lidl la intrarea pe piaţă, n.red.) în urmă cu cinci ani şi am rămas în continuare”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Viaţa de după business

    În celebrul serial Nip/Tuck apare la un moment dat un personaj extrem de interesant, cu un comportament adesea psihotic, dar suficient de şarmant încât să atragă atenţia privitorilor. Se numeşte Ava, iar rolul său era cel al unui life coach cu “apucături” New Age, care leagă şi dezleagă destine şi care utilizează metode mai mult sau mai puţin ortodoxe pentru a pune ordine în viaţa cursanţilor săi. Un personaj rece şi tăios care stârneşte în mod cert curiozităţi asupra unei meserii care cu greu poate fi încadrată într-o definiţe cuprinzătoare.

    În viaţa reală şi la mii de kilometri distanţă, adică în România, o carieră în coaching arată cu totul diferit. Oana Stîngă a intrat recent în această branşă după 15 ani petrecuţi în mediul corporatist. Cunoaşte, aşadar, îndeaproape problemele cu care se confruntă cursanţii săi, dar ştie mai ales care sunt pârghiile prin care poate să le capteze atenţia şi să ajungă să-i influenţeze. Şi-a început cariera în publicitate, în cadrul grupului de comunicare Lowe, după care a urmat un program de Master of Business Administration, iar ultimii opt ani i-a petrecut în industria farma. Lucra atunci când a început să fie interesată de ideea de a deveni coach şi când a început cursurile de formare în domeniu. Mai mult decât atât, era ea însăşi manager şi conducea o echipă de 20 de oameni – ştia, deci, care sunt provocările cu care se confruntă un om într-o astfel de funcţie şi cât de important este să aibă competenţele potrivite. Cursurile sale de coaching au durat un an şi au costat aproximativ 3.000 de euro, dar spune că a meritat fiecare ban pentru că este foarte pasionată de noua sa profesie.

    Acum este coach cu acte în regulă şi, după o vreme în care a făcut exclusiv life coaching, se pregăteşte să-şi formeze şi primele grupuri pentru business coaching. Ţinteşte pentru început specialiştii din companiile farma pentru că este industria pe care o cunoaşte cel mai bine, însă, în timp, plănuieşte să se extindă asupra mai multor domenii. Bankingul este unul dintre sectoare vizate şi asta pentru că băncile sunt instituţii mari, extrem de bine segmentate şi stratificate, ceea ce implică şi existenţa unui număr relativ mare de manageri. Adică de potenţiali clienţi pentru un coach. “Participanţii unei sesiuni de business coaching sunt, în general, middle şi top manageri, iar rolul meu nu este să îi învăţ mai mult din punct de vedere profesional, ci să îi ajut să se dezvolte pe altă zonă de aptitudini, cum ar fi să ştie să ofere feed-back, cum să aibă încredere în ei, cum să fie mai concentraţi pe business”, spune Oana Stîngă.

    În esenţă, o sesiune de business coaching este tot un soi de training, durează în medie două zile, iar programa este construită pe un model piramidal, la sfârşitul căruia este desăvârşită aptitudinea, comportamentul sau cunoştinţa pe care un anumit manager vrea să o dobândească. O astfel de sesiune nu se desfăşoară însă într-un grup mai mare de 15 persoane, iar uneori şedinţele se fac exclusiv între coach şi un singur coachee, aşa cum se numesc cursanţii. Preţul unei şedinţe de o oră variază între 100 şi 500 de euro, atunci când este făcută cu un singur coachee, iar pentru un grup de 12 manageri tariful este de 4.500-5.000 de euro pe şedinţă.

    Faţă de anii trecuţi, coach-ii au fost nevoiţi să-şi ajusteze în scădere tarifele, iar în tarifare contează foarte mult ce pachete de servicii sunt accesate de către clienţi, care este amplitudinea proiectelor derulate, dar şi “bagajul cu care clientul individual pleacă în această călătorie cu scop bine definit”, spune Mihaela Feodorof, managing partner al companiei de consultanţă YourWay şi coach, la rândul său.

  • Criza a declanşat o adevărată “baie de sânge” în rândul angajaţilor băncilor europene

    Marile bănci europene au anunţat 40.000 de concedieri în ultima lună, reducând în acest an personalul într-un ritm de şase ori mai abrupt decât rivalii din Statele Unite din cauza temerilor privind criza datoriilor de stat din Europa, care afectează sever veniturile din tranzacţii financiare. UBS, cea mai mare bancă elveţiană, a anunţat marţi că va elimina 3.500 de locuri de muncă, majoritatea de la banca de investiţii a grupului. Grupul britanic HSBC a anunţat pe 1 august 30.000 de concedieri. Barclays dă afară 3.000 de angajaţi, iar Royal Bank of Scotland eliberează 2.000 de posturi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firmele vor plăti contribuţii sociale integral pentru salariaţii cu drept de autor şi carte de muncă

    “În cazul în care între plătitorul de venit şi persoana fizică există încheiat un contract individual de muncă, precum şi un contract/raport juridic pe baza căruia se desfăşoară o activitate independentă aceasta va fi reconsiderată de către autorităţile fiscale ca activitate dependentă”, se arată într-un proiect de ordonanţă pentru modificarea Codului Fiscal.

    Contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii ANAF au precizat că reconsiderarea se va face şi în cazul în care contractul individual de muncă este încheiat cu o firmă, iar contractul pe baza căruia se desfăşoară activitatea independentă se derulează cu o altă companie din grup, dacă este vorba despre activităţi similare. “Dacă sunt aceleaşi activităţi, atunci acţiunea trebuie tratată unitar, indiferent dacă un contract este pe o firmă, iar celălalt pe alta”, a spus un oficial al ANAF. Proiectul de act normativ nu prezintă explicit o astfel de situaţie.

    Cititi ma multe pe www.mediafax.ro