BusinessMagazin

Tag: viitor

  • Această carte a fost declarată ca fiind cea mai bună carte de business a anului

    Cartea The Man Who Knew, a lui Sebastian Mallaby, a câştigat anul acesta premiul pentru Cea mai bună carte de business, oferit de Financial Times şi McKinsey.  The Man Who Knew: The Life and Times of Alan Greenspan este o nouă biografie bazată pe cinci ani de cercetare şi acces la Greenspan, în care Sebastian Mallaby prezintă o versiune nuanţată a uneia dintre cele mai influente personaje ale secolului 20, şi o avertizare pentru viitor. Povestea lui Greenspan, potrivit lui Mallaby, este o poveste a finanţelor modern, cu părţile lor bune şi rele.

    Fostul preşedinte al Rezervei Federale Americane, Alan Greenspan, a fost aplaudat şi numit un ”maestro” omnipotent al economiei Statelor Unite, însă reputaţia sa a suferit puternic în urma crizei financiare din 2008.

    Mallaby a fost de două ori finalist în cursa pentru câştigarea unui premiu Pulitzer, scrie pentru Washington Post şi este autorul mai multor cărţi care s-au bucurat de un succes internaţional, inclusiv best-sellerul Mai mulţi bani decât Dumnezeu. Cartea sa The Man Who Knew a câştigat premiul Cartea de Business a Anului, oferit de Financial Times şi McKinsey.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Kwid, Dacia viitorului? Şeful companiei româneşti ne ameninţă cu maşina asta

    Renault Kwid e maşinuţa care a ieşit dintr-un concept foarte drăguţ plimbat de francezi pe la saloanele auto, ani la rând. De curând există şi în formă comercială, nu doar conceptuală, pe pieţele cu putere de cumpărare mai mică: India, America de Sud. Francezii nu s-au gândit până azi să scoată şi o Dacie Kwid. Francois Mariotte, director comercial Dacia, a spus însă pentru JournalAuto că “niciodată nu spui niciodată” referitor la existenţa unei Dacii Kwid.

    IATĂ AICI POZE COMPLETE CU DACIA NOUĂ ŞI DETALII DESPRE PRODUCŢIE

  • Care este cea mai optimistă ţară din Europa şi cetăţenii cărei ţări cred că traiul li se va îmbunătăţi în viitor

    Una dintre cele mai mici ţări din Uniunea Europeană, cu o populaţie de doar 1,3 milioane, este şi cea mai optimistă ţară în ceea ce priveşte viitorul, informează Quartz

    Doar 4% dintre estonieni cred că odraslele lor vor trăi mai prost decât ei din punct de vedere financiar, potrivit unui sondaj recent realizat de Intrum Justitia. Răspunsul estonienilor a fost mult mai optimist decât media europeană (unde 18% dintre europeni cred că fii şi fiicele lor vor trăi mai prost decât ei din punct de vedere financiar).

    Nici Danemarca (9%) şi nici Slovacia (10%) nu sunt departe de Estonia când vine vorba de optimismul asupr viitorului. Pe de altă parte aproape jumătate dintre greci sunt de părere că urmaşii lor vor trăi mai prost, 33% dintre francezi susţin acelaşi lucru şi 32% dintre spanioli. În timp ce puţin mai mult de jumătate (56%) dintre americani cred că viitorul copiilor lor va fi mai întunecat. România nu a fost inclusă în studiul condus de Intrum Justitia.

    Cu toate că estonieni sunt optimişti, doar 17% dintre ei cred că economia se va îmbunătăţi în viitorul apropiat, sub media europeană de 20%. La acest capitol, Irlanda stă cel mai bine urmată de Olanda şi Cehia, unde 34%, 32% şi respectiv 30% dintre cetăţeni cred că economia merge într-o direcţie bună.

    Pe de altă parte, doar 5% dintre greci cred că traiul li se va îmbunătăţi în viitorul apropiat. Nici Ungaria sau Franta nu stă mai bine deoarece doar 11%, respectiv 13% dintre cetăţeni cred că economia merge bine.

     

  • Care este cea mai optimistă ţară din Europa şi cetăţenii cărei ţări cred că traiul li se va îmbunătăţi în viitor

    Una dintre cele mai mici ţări din Uniunea Europeană, cu o populaţie de doar 1,3 milioane, este şi cea mai optimistă ţară în ceea ce priveşte viitorul, informează Quartz

    Doar 4% dintre estonieni cred că odraslele lor vor trăi mai prost decât ei din punct de vedere financiar, potrivit unui sondaj recent realizat de Intrum Justitia. Răspunsul estonienilor a fost mult mai optimist decât media europeană (unde 18% dintre europeni cred că fii şi fiicele lor vor trăi mai prost decât ei din punct de vedere financiar).

    Nici Danemarca (9%) şi nici Slovacia (10%) nu sunt departe de Estonia când vine vorba de optimismul asupr viitorului. Pe de altă parte aproape jumătate dintre greci sunt de părere că urmaşii lor vor trăi mai prost, 33% dintre francezi susţin acelaşi lucru şi 32% dintre spanioli. În timp ce puţin mai mult de jumătate (56%) dintre americani cred că viitorul copiilor lor va fi mai întunecat. România nu a fost inclusă în studiul condus de Intrum Justitia.

    Cu toate că estonieni sunt optimişti, doar 17% dintre ei cred că economia se va îmbunătăţi în viitorul apropiat, sub media europeană de 20%. La acest capitol, Irlanda stă cel mai bine urmată de Olanda şi Cehia, unde 34%, 32% şi respectiv 30% dintre cetăţeni cred că economia merge într-o direcţie bună.

    Pe de altă parte, doar 5% dintre greci cred că traiul li se va îmbunătăţi în viitorul apropiat. Nici Ungaria sau Franta nu stă mai bine deoarece doar 11%, respectiv 13% dintre cetăţeni cred că economia merge bine.

     

  • Paravion a vândut vacanţe de peste 900.000 de euro de Black Friday. 3000 de euro, preţul celui mai scump pachet vândut de agenţie

    Agenţia de turism online Paravion  şi-a propus vânzări totale de 1,5 mil. euro la ediţia Black Friday de anul acesta. Compania a vândut deja în intervalul 18-20 noiembrie bilete de avion şi pachete de vacanţă în valoare de 992.220 de euro şi va continua campania weekend-ul viitor, când estimează vânzări de peste 500.000 de euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Conform datelor companiei, oferta Paravion din primul weekend Black Friday a atras aproape 1,4 milioane de căutări, în creştere cu peste 250% faţă de media zilnică obişnuită. Astfel, internauţii interesaţi de vacanţe au realizat 965 de căutări pe minut, echivalentul a 16 pe secundă pe platforma Paravion. Datele de trafic se vor menţine şi weekend-ul viitor, când agenţia va propune turiştilor o nouă ofertă, cu focus crescut pe pachetele de vacanţă premium.

    Şi în ceea ce priveşte bilete de avion vândute în perioada 18-20 noiembrie, s-au remarcat tot cele operate de companiile de linie, respectiv Tarom, Turkish Airlines, KLM, Lufthansa şi Air Serbia.

    „Chiar dacă această sărbătoare a shopping-ului este sinonimă cu reducerile foarte consistente pentru majoritatea comercianţilor şi a clienţilor, în cazul Paravion am observat un interes crescut pentru destinaţii exotice, premium. În primul val de campanie am înregistrat mai bine de 50 de tranzacţii care au depăşit 1.000 de euro, iar cel mai scump pachet vândut a costat de 3.000 euro. Weekend-ul viitor ne vom concentra tot pe pachete premium, din ce în ce mai căutate în rândul clienţilor noştri”, declară Remus Vişan, Director General al Paravion.

    Potrivit reprezentantului Paravion, cel mai costisitor pachet achiziţionat din oferta Black Friday de săptămâna trecută a fost un sejur de 10 zile, pentru 2 persoane, în Hyatt Regency Phuket Resort din Thailanda, cu plecare pe 9 februarie.

     

     

  • Paradoxul din fotbal: două dintre cluburile cu cele mai mari venituri sunt în insolvenţă

    Cluburile de fotbal profesionist din România care au înregistrat cele mai mari venituri în 2015, între 8 – 4.8 milioane de euro, sunt FC Steaua, urmată de CS Pandurii Tg. Jiu şi ASA Târgu Mureş (locurile 2 – 3 sunt în 2016 în insolvenţă după pierderea finanţatorilor), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Ligii Profesioniste de Fotbal.

    Din punct de vedere al veniturilor înregistrate din vânzarea biletelor, topul cluburilor este reprezentat de FC Steaua, FC Dinamo şi FC Botoşani, în timp ce, în funcţie de veniturile din sponsorizări şi publicitate se diferenţiază FC Dinamo (peste 1.3 milioane de euro), FC Steaua (aproximativ 1.2 milioane de euro) şi Viitorul Constanţa (peste 780.000 de euro). 

    Cinci cluburi au înregistrat profit net în 2015: Viitorul Constanţa (1.2 milioane de euro), CS Gaz Metan Mediaş (520.000 de euro), FC Botoşani (125.000 de euro), CS Pandurii Tg. Jiu (89.000 de euro) şi Dinamo Bucureşti (profit din reducerea datoriilor în insolvenţă).

    Fotbalul profesionist a generat în 2015 venituri totale de aproximativ 56 milioane de euro. Structura veniturilor din fotbalul profesionist este reprezentată de: bilete de intrare – 3%, sponsorizări şi publicitate – 19%, din care aproximativ 55% sunt venituri cu părţi afiliate, drepturi de difuzare – 40%, venituri UEFA – 9%, venituri/subvenţii de la autorităţi locale – 20%, alte venituri – 9%.    

     

  • Paradoxul din fotbal: două dintre cluburile cu cele mai mari venituri sunt în insolvenţă

    Cluburile de fotbal profesionist din România care au înregistrat cele mai mari venituri în 2015, între 8 – 4.8 milioane de euro, sunt FC Steaua, urmată de CS Pandurii Tg. Jiu şi ASA Târgu Mureş (locurile 2 – 3 sunt în 2016 în insolvenţă după pierderea finanţatorilor), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Ligii Profesioniste de Fotbal.

    Din punct de vedere al veniturilor înregistrate din vânzarea biletelor, topul cluburilor este reprezentat de FC Steaua, FC Dinamo şi FC Botoşani, în timp ce, în funcţie de veniturile din sponsorizări şi publicitate se diferenţiază FC Dinamo (peste 1.3 milioane de euro), FC Steaua (aproximativ 1.2 milioane de euro) şi Viitorul Constanţa (peste 780.000 de euro). 

    Cinci cluburi au înregistrat profit net în 2015: Viitorul Constanţa (1.2 milioane de euro), CS Gaz Metan Mediaş (520.000 de euro), FC Botoşani (125.000 de euro), CS Pandurii Tg. Jiu (89.000 de euro) şi Dinamo Bucureşti (profit din reducerea datoriilor în insolvenţă).

    Fotbalul profesionist a generat în 2015 venituri totale de aproximativ 56 milioane de euro. Structura veniturilor din fotbalul profesionist este reprezentată de: bilete de intrare – 3%, sponsorizări şi publicitate – 19%, din care aproximativ 55% sunt venituri cu părţi afiliate, drepturi de difuzare – 40%, venituri UEFA – 9%, venituri/subvenţii de la autorităţi locale – 20%, alte venituri – 9%.    

     

  • Viaţa ciudată a moştenitorului imperiului Coca-Cola: colecţiona animale exotice şi avea o cameră specială pentru trucuri de magie

    Asa Griggs Candler Jr. a fost fiul excentric al fondatorului Coca-Cola, Asa Griggs Candler.

    Candler Jr. a urmat studiile Universităţii Oxford, din Georgia, avându-l coleg pe viitorul vicepreşedinte al Statelor Unite Alben W. Barkley. După absolvire, Candler Jr. a ajutat la deschiderea mai multor fabrici Coca-Cola şi a supervizat construcţia unor clădiri de birouri în Atlanta.

    În 1916, la vârsta de 36 de ani, Asa Griggs Candler Jr. a început construcţia Briarcliff, o proprietate impresionantă care includea un teren de golf, două piscine şi o grădină zoologică. Într-un spaţiu impresionant, Asa Griggs Candler Jr. a instalat orga deţinută de tatăl său, care la acea vreme era cea mai mare din statul Georgia.

    Candler Jr. era pasionat de vânătoare şi aviaţie, participând la numeroase competiţii aeriene. Îi plăcea de asemenea magia, învăţând numeroase trucuri în timpul unor călătorii în China şi India. Petrecerile sale din anii ’30 erau faimoase: se spune că Asa Griggs Candler Jr. avea o cameră specială, plină cu diverse echipamente pentru numerele sale de magie

    El a colecţionat diverse animale exotice, pe care le aducea din Europa sau Orientul Mijlociu. Printre acestea se numărau un tigru bengalez, patru lei, un leopard negru şi 6 elefanţi. Unul dintre vecini l-a dat în judecată pentru că “un babuin a sărit gardul şi i-a mâncat 60 de dolari din poşetă”; Asa Griggs Candler Jr. a fost obligat de tribunal să plătească despăgubiri în valoare de 10.000 de dolari.

    Pe măsură ce a înaintat în vârstă, moştenitorul imperiului Coca-Cola a devenit alcoolic şi depresiv.

  • După 7 ani de corporaţie, a început o afacere în Bali şi trăieşte viaţa la care visează toată lumea

    Mihaela Delu şi-a început cariera în Bucureşti, când avea 19 ani şi era încă studentă, cu un loc de muncă în cadrul companiei franceză Ipso. Ulterior angajării a început să călătorească în afara ţării şi povesteşte că acest lucru a făcut-o să creadă că ceea ce are nu este suficient.

    Şi-a cunoscut viitorul soţ de origine americană în una dintre călătorii şi, pentru că acesta avea un loc de muncă în Singapore, numărul călătoriilor sale a crescut: Franta, Elvetia, Turcia, Italia, Lituatia, Thailanda, Indonezia, Singapore, Malaezia, etc. ”La fiecare 3 luni stabileam o destinaţie unde ne întâlneam” descrie ea perioada pe care o numeşte drept una dintre cele mai frumoase din viaţă. 

    Decizia plecării din România a venit după 7 ani petrecuţi în viaţa corporatistă. ”Mi-am putut întrevedea viitorul, care se descria într-un credit pe 30 de ani pentru un apartament, iar diferenţa o făcea dacă îmi puteam permite 2, 3 camere sau chiar o casă. Un job de birou cu stres şi compromisuri şi planuri pentru o vacanţă anuală”, descrie ea modul în care privea lucrurile la 27 de ani.

    A luat decizia să plece din ţară, atât pentru că voia să îşi întemeieze o familie, cât şi din cauza rigorilor din mediul corporatist. ”Simţeam că mă plafonasem mult, că trăiam între 7:00 şi 18:00, cu implicare totală în muncă şi cu trai dependent de fiecare salariu”, povesteşte Delu.

    S-a mutat în Singapore pentru a fi alături de soţul ei după ce s-a înscris la un master în managementul turismului în cadrul London School of Business and Finance.  După mutarea în Singapore, cei doi au continuat să viziteze Bali – destinaţie pe care o descoperiseră în repetatele lor călătorii – iar în iarna anului 2014 au decis să parieze pe un business acolo.  ”În aceeaşi călătorie am găsit un spaţiu comercial şi a fost mai mult o decizie pur sufletească”, povesteşte ea debutul aventurii antreprenoriale pe teritoriul asiatic.

    Au închiriat spaţiul pe o perioadă de şase ani, plătind pentru întreaga perioadă 30.000 de dolari, din cauza regulilor impuse de balinezi. Deşi făcuseră contractul, nu aveau încă idee care va fi destinaţia spaţiului.”La început, am vrut să dezvoltăm o cafenea/juice bar, în care să comercializăm şi alte produse alimentare. Ulterior am descoperit că pentru a vinde produse alimentare, inclusiv cafea, era nevoie de un lung proces administrativ”, explică antreprenoarea.

    Un consultant le-a recomandat să deschidă doar un magazin fără comercializare de alimente, pentru ca apoi să se ocupe de procesul de transformare în cafenea. Au trecut trei luni până să deschidă magazinul. ”La foarte scurt timp am realizat că nimic nu progresează în reparaţii dacă nu eram acolo”. A luat astfel decizia să renunţe la masterul din Singapore şi de a petrece mai mult timp în Bali. ”

    ”La început nu înţelegeam stilul încet de muncă al oamenilor, cât de mult timp au nevoie să se pregătească pentru o sărbătoare, de toate ceremoniile care păreau fără sfârşit şi în timpul cărora ei nu erau disponibili”, povesteşte Delu. S-a adaptat treptat la acest stil. ”Am înţeles că aceşti oameni încă nu au concept de motivare, target, competiţie, dar au concepte puternice legate de loialitate, onestitate, creativitate”.

    Au transformat spaţiul într-un concept store, unde comercializează de la haine handmade sau create din material eco-friendly – produse balineze, bijuterii, picture, sticlă pictată, cărţi. Se adresează mai ales turiştilor, dar au şi clienţi din rândul comunităţilor de expatriaţi ce ce trăiesc acolo.

    Antreprenoarea observă cum pe zi ce trece comunitatea persoanelor care aleg să spună nu vieţii în corporaţie aleg această destinaţie, mai ales datorită faptului că oraşul Ubud a fost pus pe harta turistică datorită cărţii şi filmului Eat Pray Love.

    Mihaela Delu spune că investiţia în magazin s-a ridicat la 50.000 de dolari, iar după două luni, afacerea producea suficient pentru a acoperi cheltuielile. ”Dacă totul va continua la fel de optimist, previzionăm recuperarea investiţiei iniţiale în mai puţin de un an”. 

    Printre planurile de viitor se numără dezvoltarea unui eco resort, departe de oraş, pentru care previzionează o investiţie de 800.000 de dolari. Speră să realizeze proiectul în peste şapte ani pentru că ”Dacă în România ne plângem de proiecte care durează prea mult, aici perioada se dublează”.

  • ŞCOALA VIITORULUI. Ţara cu cel mai bun sistem de educaţie din lume, renunţă la materii

    Şeful departamentului de educaţie din Helsinki, Marjo Kyllonen a explicat schimbările: „Sunt şcoli care în care se învaţă în mod tradiţional, modalitate care era benefică pe la 1900, dar necesităţile nu mai sunt aceleaşi şi avem nevoie de ceva potrivit pentru secolul 21.“

    În locul subiectelor individuale elevii vor învăţa despre evenimente şi fenomene într-un format interdisciplinar. Spre exemplu: cel de al Doilea Război Mondial va fi examinat din perspectivă geografică, istorică şi matematică. De asemenea, studenţii vor putea lua cursul „Lucrând într-o cafenea“, unde vor învăţa despre limba engelză, economie sau ştiinţele comunicării.

    Sistemul va fi introdus pentru elevii mai mari,  începând de la vârsta de 16 ani în sus. Ideea generală este că copiii vor putea alege ce subiecte sau fenomene să studieze, în funcţie de preferinţele şi aptitudinile lor. De asemenea, elevii nu vor mai sta în bănci, aşteptând să discute cu profesorul, ci se va lucra în grupuri mici, unde dialogul va fi încurajat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro