BusinessMagazin

Tag: utilizatori

  • Cine sunt tinerii români cu spirit antreprenorial care au ales să facă business cu şi prin YouTube?

    Chad Hurley, Steve Chen şi Jawed Karim, foştii directori ai PayPal, au creat site-ul youtube.com într-o cameră aflată deasupra unei pizzerii şi a unui restaurant japonez. Povestea spune că unul dintre ei era frustrat de faptul că nu putea găsi imagini cu incidentul Nipplegate din 2004, de la Super Bowl, la care un defect al rochiei lui Janet Jackson a permis să îi fie dezgolit un sân în timpul unui spectacol cu Justin Timberlake. La momentul respectiv, a fost cel mai căutat termen pe internet, un indiciu al interesului pentru imaginile video.

    Domeniul youtube.com a fost activat de Valentine’s Day în 2005, dar primul video nu a fost descărcat până pe data de 23 aprilie a aceluiaşi an. Filmul l-a avut ca subiect pe unul dintre cofondatorii site-ului, Jawed Karim, la grădina zoologică din San Diego, fiind intitulat „Me at the zoo“. Lumea divertismentului este plină de staruri care au ajuns celebre după ce au fost remarcate pe YouTube, iar cântăreţul Justin Bieber este probabil cel mai bun exemplu, acesta începând să posteze clipuri cu el însuşi pe acest site la vârsta de 12 ani. Un agent de talente i-a văzut clipurile şi l-a ajutat să obţină un contract de înregistrare.

    Zece ani mai târziu, peste 400 de ore de conţinut video sunt urcate pe YouTube în fiecare minut, iar 6 miliarde de ore sunt urmărite lunar. Există peste 1 miliard de utilizatori unici pe site în fiecare lună, care provin din peste 100 de ţări. Astfel, apariţia unei categorii de antreprenori care să speculeze potenţialul YouTube era inevitabilă. Noi i-am numit, simplu, videoantreprenori.

    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţia creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.

    Dacă numele Felix Kjellberg nu vă spune nimic, probabil că nu faceţi parte dintre cei 42 de milioane de abonaţi ai canalului PewDiePie. Tânărul suedez a început să se filmeze în timp ce juca jocuri video în 2010, iar în scurt timp a devenit unul dintre cele mai populare personaje de pe YouTube. PewDiePie are mai mulţi abonaţi decât Eminem, Rihanna sau chiar decât canalul oficial al celor de la YouTube. Suedezul Kjellberg generează venituri anuale de până la 17 milioane de dolari şi nu este singur în acest grup select al videoantreprenorilor milionari.

    O altă personalitate online este Michelle Phan, care publică zilnic clipuri în care prezintă probleme legate de makeup, modă sau frumuseţe şi care a depăşit deja un miliard de vizualizări. Un alt exemplu este Evan, un tânăr de 9 ani care petrece câteva ore pe zi înregistrând clipuri pentru YouTube. Nu pare nimic ieşit din comun, însă canalul său, EvanTube, generează venituri de peste un milion de dolari anual. EvanTube a început în anul 2011 ca un proiect al lui Evan alături de tatăl său, dar s-a transformat aproape imediat într-o senzaţie pe internet. Ideea este una cât se poate de simplă: tânărul primeşte cele mai noi jucării despre care vorbeşte timp de câteva minute.

    Dacă cei pe care i-am amintit mai sus au devenit repede adevărate senzaţii pe internet, ideea de a face bani din clipuri a rămas pentru destul de mult timp învăluită într-un oarecare mister. Un amplu material publicat de cei de la The New York Times la începutul lui 2014 a încercat să afle cât de greu este pentru creatorii de conţinut original să câştige sume consistente şi care este secretul celor care reuşesc să facă asta. Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi.

    Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzită. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj, şi de prezentare. Ea împărtăşea însă, alături de alţi aşa-numiţi youtuberi, îngrijorare pentru scăderea lentă, dar continuă a preţului oferit de Google pentru afişările generate de canalele sale. Dacă în 2012 proprietarul unui canal primea 9,35 dolari la fiecare mie de reclame afişate, în 2014 suma coborâse deja la 7,60 dolari.

    Dar calculul se complică, pentru că reclamele nu sunt afişate de fiecare dată când cineva urmăreşte un clip; David Burch, purtător de cuvânt al TubeMogul, estima că doar în două din zece cazuri un clip va conţine şi un mesaj publicitar. Astfel, la un milion de afişări, cei de la YouTube iau în calcul doar cele 200.000 care conţin şi un mesaj publicitar ataşat.

    Dar, fără a mai surprinde pe nimeni, calculul se complică din nou: „Majoritatea formatelor de publicitate Google au la bază conceptul de interes al userului, care trebuie să dovedească printr-un anumit tip de acţiune interesul faţă de acea reclamă. În cazul reclamelor de tip «pre roll», care apar înaintea clipurilor de pe YouTube, advertiserul plăteşte doar dacă userul nu a închis reclama respectivă în primele 30 de secunde (apăsând butonul Skip Ad) sau dacă utilizatorul a dat clic pe un link din mesajul publicitar. Preţul publicităţii se stabileşte printr-o licitaţie electronică în timp real, care ţine cont de calitatea mesajului (cuantificată prin rata de vizualizare) şi preţul pe care advertiserul este dispus să-l plătească“, explică Florin Pravai, YouTube lead la Google România. În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.

    Pe scurt, explică Florin Pravai, „sistemul de monetizare a YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit «revenue share»). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.“ Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.

  • Record de trafic de date

    Cea de-a doua experienţă gratuită de internet din România a generat un nivel record al traficului de date, ce a depăşit cu 36% valorile înregistrate în weekend-ul precedent (6-7 februarie 2016) şi cu 43% nivelul la care s-a ridicat traficul de date în weekend-ul Supernet 4G (12-13 septembrie 2015). Faţă de traficul de date înregistrat în reţea în weekend-ul similar din 2015 (14-15 februarie), traficul de date raportat în weekend-ul 13-14 februarie 2016 a fost de trei ori mai mare.

    Traficul de date 4G a crescut, de asemenea, semnificativ, cu 23% faţă de weekend-ul anterior (6-7 februarie 2016),  respectiv cu 66% faţă de weekend-ul Supernet 4G (12-13 septembrie 2015). Nivelul traficului de date 4G, înregistrat anul acesta, în weekend-ul 13-14 februarie, a fost de peste şapte ori mai mare decât în weekend-ul similar de anul trecut (14-15 februarie 2015).

     “Este a doua oară când le oferim utilizatorilor de telefonie mobilă din România o experienţă de internet gratuit şi am observat că internetul face parte din viaţa din ce în ce mai multor români, într-un mod cât se poate de autentic. După un eveniment similar în septembrie 2015, rezultatele acestui weekend sunt deopotrivă impresionante: am observat o participare incredibilă în rândul utilizatorilor şi o creştere semnificativă a traficului de date şi, în acelaşi timp, am înregistrat parametri optimi în ceea ce priveşte performanţa reţelei noastre pentru activităţi de streaming, browsing şi social media”, a spus Giovanni Chiarelli, director, Technology, Vodafone România.

    Judeţele care au condus în ceea ce priveşte consumul de trafic de date în timpul weekend-ului au fost Bucureşti-Ilfov, Prahova, Constanţa, Timiş, Braşov, Damboviţa, Argeş şi Iaşi.  Sâmbătă (13 februarie 2016) s-a înregistrat şi perioada de vârf a consumului de date, în intervalul 21:01 – 21:10,  iar ora cu cei mai mulţi utilizatori conectaţi simultan a fost 18:00, duminică, 14 februarie 2016.

    Consumul de date din acest weekend s-a împărţit între video streaming, browsing şi social media. Consumul a fost distribuit uniform în rândul utilizatorilor Vodafone, în weekend-ul 13-14 februarie 2016.

    Vodafone Romania este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicatii mobile din lume şi are în ofertă servicii de voce, mesaje, date si comunicatii fixe. Vodafone are divizii in 26 de tari, 57 de retele partenere in intreaga lume si operatiuni de broadband fix in 17 tari. La 31 decembrie 2015, Vodafone avea 461 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile si 13 milioane de utilizatori ai serviciilor de broadband fix.

  • Aplicaţiile care distribuie reclame agresive dau bătăi de cap românilor cu telefoane Android

    Un studiu realizat de Bitdefender la finalul anului 2014 a arătat că una din trei reţele de publicitate online ar putea servi malvertising, un tip de atac ce poate infecta utilizatorii cu viruşi, prin reclame găzduite chiar şi pe site-uri legitime. Cercetarea asupra fenomenului a relevat şi că aproximativ 7% din numărul total de reclame online infectează utilizatorii cu viruşi sau îi păcălesc cu fraude, spam şi phishing.

    Deşi nu se regăsesc între primele cinci ameninţări la adresa terminalelor care folosesc Android, din ultimul trimestru al anului 2015, ameninţările de tip ransomware vor continua să producă pagube utilizatorilor români în 2016. Clasa de viruşi ransomware a vizat în mai 2015 circa 1.000 de terminale din România, prin atacuri originare de la servere localizate în Ucraina, aşa cum Bitdefender a comunicat la momentul respectiv. Jumătate dintre cetăţeni ar plăti o recompensă medie de 550 de lei pentru a-şi debloca datele criptate de ransomware, conform unui sondaj iSense realizat la comanda Bitdefender în noiembrie 2015.

    Aplicaţiile invizibile care distribuie conţinut publicitar nedorit au reprezentat cele mai frecvente ameninţări în ultimele trei luni ale anului 2015 pentru utilizatorii români de terminale cu sistem de operare Android, arată raportările interne ale producătorului global de soluţii de securitate Bitdefender.

    Android.Trojan.HiddenAds şi Android.Trojan.HiddenApp reprezintă peste un sfert din totalul mostrelor de software periculos adresate utilizatorilor de Android şi se manifestă prin încercările de a se ascunde de utilizator după instalarea pe tabletă sau telefon şi prin distribuirea de reclame agresive care afectează atât performanţa dispozitivelor, cât şi experienţa de utilizare.

    Aplicaţiile de tip adware HiddenAds şi HiddenApp pot crea trafic suplimentar consistent către site-urile selectate de atacatori şi, în consecinţă, reprezintă un mod facil de a genera recurent încasări substanţiale cu un efort minim. Aplicaţiile de tip adware pot fi dezvoltate cu uşurinţă chiar şi de către atacatori fără cunoştinţe tehnice ample, având în vedere că au o structură simplă şi produc efecte rapide.

    Hackerii se folosesc de un vid legislativ prin care pot infecta terminalele Android ale utilizatorilor din România cu viruşi de tip adware, meniţi să promoveze agresiv anumite pagini sau reclame, întrucât ameninţarea poate fi cu greu catalogată drept infracţiune, câtă vreme nu creează pagube materiale cuantificabile, ci doar îngreunează capacitatea de a folosi dispozitivul la potenţialul maxim. În plus, ameninţările de tip adware HiddenAds şi HiddenApp pot trece cu uşurinţă de filtrele de securitate ale magazinului Google Play pentru că se integrează în aplicaţii de încredere şi simulează un comportament aparent legitim care nu poate fi detectat şi asociat altor tipuri de infecţii.

    În lipsa folosirii unei soluţii de securitate, utilizatorilor le este dificil să găsească aplicaţiile care afişează reclame deranjante sau să sesizeze momentul în care acestea se descarcă, înlăturarea lor pe cale manuală fiind problematică.

  • Internet nelimitat, gratuit, pentru oricine, pe 13-14 februarie

    Toţi utilizatorii Vodafone România pot utiliza reţeaua certificată de către P3 Communications prin trafic gratuit de date la Metroul din Bucureşti, între 8 februarie şi 31 martie. Pe 13 şi 14 februarie, toţi românii pot accesa trafic nelimitat de internat, gratuit.

    „Dorim să evidenţiem cea mai recentă realizare a reţelei noastre – certificarea Best in Test pentru date şi voce – şi să demonstrăm supremaţia reţelei noastre, devenind primii care garantăm satisfacţia clienţilor noştri, indiferent de tipul serviciilor utilizate, în concordanţă cu noua noastră campanie: 100% mulţumit sau recompensat”, a declarat Andrea Rossini, Director, Consumer Business Unit, Vodafone Romania

    Începând din data de 16 februarie, toţi utilizatorii vor putea oferi feed-back despre experienţa referitoare la serviciile Vodafone România direct prin intermediul aplicaţiei MyVodafone. Fiecare utilizator care oferă feed-back relevant primeşte o zi de Internet gratuit. Conform oficialilor companiei, bonusul va fi activat in maxim 48 de ore de la completarea formularului din aplicaţie şi va putea fi utilizat timp de 24 de ore.

    În intervalul 8 februarie – 31 martie, zona Metroului din Bucureşti va deveni “Supernet 4G City”, una dintre cele mai mari zone de Internet din Europa. Utilizatorii vor putea naviga, urmări filme sau asculta muzică, prin aplicaţii mobile cum ar fi HBO GO sau Zonga, încerca noi experienţe digitale, precum conţinutul îmbogăţit al Bibliotecii Digitale în parteneriat cu Humanitas sau conţinut digital de business, precum şi să beneficieze de conţinut util în aplicaţii ca MyVodafone. Traficul de date înregistrat la Metroul din Bucureşti va fi gratuit pentru toţi utilizatorii Vodafone până la 31 martie 2016.

    Mai mult, Vodafone va permite tuturor utilizatorilor de telefonie mobilă din România, indiferent de reţeaua pe care o utilizează, să navigheze gratuit pe Internet timp de două zile, in weekend-ul 13-14 februarie. Această experienţă gratuită de date, fără costuri suplimentare şi limitări de viteză, este valabilă pentru toţi utilizatorii serviciilor Vodafone – prepaid, clienţi ai Cartelei sau ai serviciilor de business. Utilizatorii care nu folosesc serviciile Vodafone România vor putea solicita o cartelă SIM în orice magazin Vodafone sau în reţeaua de magazine partenere Vodafone, începând din 8 februarie.

    Compania a lansat o nouă platformă de comunicare sub mesajul „Ai puterea să reuşeşti pe drumul tau”, derulată în print, online, TV şi outdoor.

    Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii mobile din lume, care oferă o gamă de servicii ce include voce, mesaje, date şi comunicaţii fixe. Vodafone are divizii în 26 de ţări, 57 de reţele partenere în întreaga lume şi operaţiuni de broadband fix in 17 ţări. La 31 decembrie 2015, Vodafone avea 461 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile şi 13 milioane de utilizatori ai serviciilor de broadband fix.

     

  • Plus 5% pentru Vodafone

    Operatorul de telefonie mobilă, numărul doi din piaţă în funcţie de cifra anuală de afaceri, raportează rezultatele financiare în funcţie de anul fiscal britanic, care începe la 1 aprilie şi se încheie la 31 martie. Rezultatele raportate corespund celui de-al treilea trimestru al anului financiar în curs, 2015-2016.

    La 31 decembrie 2015, numărul total de clienţi ai Vodafone România, depăşea 9,101 milioane de clienţi, în creştere cu aproape 500.000 faţă de perioada similară a anului precedent. Din numărul total de clienţi, 8,4 milioane sunt utilizatori ai serviciilor mobile. ARPU mobil al Vodafone România a ajuns la 6,2 euro în cele trei luni încheiate la 31 decembrie 2015. Rata de penetrare a smartphone-urilor în baza de utilizatori a crescut cu 8,4% în trimestrul încheiat la 31 decembrie 2015, în comparaţie cu perioada similară din 2014 a anului trecut iar vânzările de smartphone-uri au crescut cu 44%, în aclelaşi interval.

    La 31 decembrie 2015, abonaţii serviciilor Vodafone reprezentau 41% din baza de clienţi, iar utilizatorii cartelei, 59%. Numărul utilizatorilor serviciilor pre-plătite a scăzut cu 0,3% faţă de trimestrul anterior. Consumul de date mobile a crescut cu 129,2% în trimestrul încheiat la 31 decembrie 2015, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior.

    Vodafone are divizii în 26 de ţări, 57 de reţele partenere în întreaga lume şi operaţiuni de broadband fix în 17 ţări. La 31 decembrie 2015, Vodafone avea 461 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile şi 13 milioane de utilizatori ai serviciilor de broadband fix.

  • O aplicaţie creată de români depistează cancerul de piele

    Tratarea melanomului în Regatul Unit costă mai mult de 100 de milioane de lire sterline anual, dar cancerul de piele poate fi tratat uşor şi mai ieftin dacă este detectat în avans. O aplicaţie dezvoltată de o echipă de la o universitate din România, denumită SkinVision, oferă o nouă armă împotriva bolii“, scrie publicaţia americană Business Insider.

    Publicaţia internaţională axată pe tehnologie TechCrunch se întreabă dacă: „Este posibil ca o aplicaţie să te prevină în privinţa cancerului de piele? Start-up-ul din zona sănătăţii SkinVision foloseşte tehnologia inteligentă şi algoritmi vizuali pentru a identifica modificările ce ar putea conduce la melanom“, iar Mashable include aplicaţia într-o listă a start-up-urilor cu impact în medicina preventivă. Aplicaţia a atras nu doar atenţia presei internaţionale, ci şi pe a investitorilor străini, care au finanţat-o deja cu circa 4,5 milioane de euro, în mai multe runde de finanţare, dintre care cea mai recentă, de aproximativ 3 milioane de euro, în vara anului trecut.

    Până în prezent, circa 500.000 de utilizatori au downloadat aplicaţia, iar, până la finalul anului, numărul acestora va ajunge la două milioane, potrivit lui Mircea Popa, cofondator al proiectului. Popa face parte dintr-o echipă formată din aproximativ 40 de persoane – angajaţi şi colaboratori, împărţiţi între birourile din Amsterdam, Bucureşti, Cluj-Napoca şi chiar şi Australia. El îşi petrece mare parte din timp la Bucureşti, unde, într-un birou din zona Floreasca, lucrează la trecerea aplicaţiei în următoarea etapă: interconectarea utilizatorilor cu medicii şi cu clinicile de pe piaţa locală.

    Povestea start-up-ului românesc începe în 2011, când Victor Anastasiu, cel care a deschis primul fond de investiţii de tip seed din România (SeedMoney), şi Mircea Popa au văzut potenţialul unui software dezvoltat de profesorul Mircea Olteanu (de la Universitatea Politehnică), ce permitea identificarea anomaliilor din cadrul unor tipare. „Ştiam că software-ul de analiză a imaginii este foarte bun în a deosebi tipare, iar ţesuturile sunt construite pe baza unor tipare, aşa că anomaliile pot fi identificate fiindcă reprezintă un tipar diferit“, descrie Mircea Popa modul cum s-au gândit la aplicabilitatea software-ului în medicină. SkinVision se bazează pe o tehnologie numită „geometrie fractală“ – o ramură a matematicii care poate fi folosită pentru a simula creşterea naturală a ţesuturilor. Alături de ei s-au aflat medicii Kostas Koutsioukis şi Cristina Cotruţa, care i-au ajutat să stabilească dezvoltarea medicală a acestui produs. „Provocarea este să faci să lucreze împreună matematicieni şi medici, ceea ce nu este tot timpul simplu – ei vorbesc limbi diferite“ – descrie Mircea Popa una dintre dificultăţile de la început în dezvoltarea aplicaţiei, ce a presupus combinarea unor discipline diferite – matematică, programare şi medicină.

    În 2009 apăruse App Store-ul, al cărui potenţial l-au identificat, iar în 2011 şi-au lansat aplicaţia în magazinul Apple, sub numele skinScan. Iniţial, aceasta permitea utilizatorilor să facă poza unei aluniţe şi să primească un răspuns printr-un algoritm automat care stătea pe un server. În funcţie de cât de bună era poza, aceasta indica, pe baza a trei culori, verde, galben sau roşu, cât de mare este riscul prezentat de o aluniţă. „Un proiect de genul acesta nu se termină niciodată, dar până la prima versiune am lucrat vreo 7-8 luni“, descrie Popa una din etapele de dezvoltare a produsului.

    Proiectul lor a atras atenţia investitorilor, iar în februarie 2012 au obţinut prima finanţare, în valoare de aproximativ 300.000 de euro, de la fondul de investiţii specializat pe soluţii de sănătate Personal Healthcare Solutions (PHS), cu sediul în Olanda. După această finanţare au mutat birourile companiei în Amsterdam, acesta fiind un aspect impus de fondul de investiţii, dar şi pentru că doreau să vândă produsul la nivel global, iar şansele le erau îmbunătăţite din hubul olandez. „Piaţa locală este mică, nu sunt foarte mulţi investitori, iar investitorii străini sunt mai relaxaţi să investească într-o companie aflată într-un mediu legislativ pe care îl cunosc. Domeniul medical nu este reprezentantiv în România, iar dacă vreau să lansez un produs, mă duc într-o piaţă care ar putea să fie folosită ca model, ţara respectivă devine un cap de pod, iar dacă am reuşit acolo, înseamnă că mai sunt trei paşi de făcut, nu şapte cum ar fi de aici.“ Mircea Popa nu exclude totuşi dezvoltarea anumitor produse aici: „Dacă eu fac un business către consumator, pot să folosesc anumite experienţe din România, dar apoi trebuie să îmi pun alte probleme, scalare, piaţă, cui vând etc“.

     

  • Se apropie sfârşitul Twitter?

    Alex Roetter şi Kevin Weil erau responsabili cu ingineria şi dezvoltarea de produs, Katie Stanton asigura relaţiile cu media, iar Brian „Skip“ Schipper se ocupa de resursele umane. Dorsey a revenit la conducerea companiei vara trecută şi, potrivit unei surse apropiate companiei, a acceptat cu condiţia ca tot Consiliul de Administraţie al Twitter să fie schimbat. Astfel se pare că dorinţa lui Dorsey este pe cale să se îndeplinească. Rămâne de văzut dacă va pleca şi Evan Williams, membru al boardului, cu care Dorsey a fondat compania.

    Jack Dorsey a revenit la conducerea Twitter cu speranţa de a redresa compania, care a intrat pe o traiectorie descendentă sub conducerea lui Dick Costolo. Dar situaţia nu pare să se fi schimbat, acţiunile Twitter au scăzut cu 50% de la numirea lui Dorsey în iulie anul trecut şi sunt tranzacţionate în prezent sub preţul ofertei publice iniţiale, pe fondul îngrijorărilor că Twitter nu reuşeşte să îşi crească în mod semnificativ numărul de utilizatori. Preţul acţiunilor a scăzut aproape constant din 2015 (o creştere a avut loc în februarie 2015 şi a ţinut doar până în aprilie), iar acum se vând cu 17 dolari.

    După plecarea celor cinci directori este de aşteptat ca Twitter să anunţe şi alte modificări la nivelul conducerii sale, inclusiv angajarea unui nou director de marketing, potrivit unor surse apropiate companiei. Aceeaşi sursă a precizat că platforma online va anunţa în curând numele a două noi persoane care au fost recrutate de Twitter.

    ARE ESTE PROBLEMA? Mulţi spun că Twitter este prea greu de utilizat, iar utilizatorii noi sunt îndepărtaţi de jargonul reţelei de socializare, fiind greu să afle ce este un retweet, de ce nu pot scrie mesaje mai lungi, cum să trimită un mesaj direct ş.a.m.d). Una din priorităţile companiei a devenit cum să-şi facă produsul mai prietenos cu utilizatorii.

    Jack Dorsey a declarat în mod public că una dintre priorităţile sale este simplificarea Twitter, pentru a atrage un public mai larg. Una dintre măsurile aplicate pentru a realiza acest fapt ar fi renunţarea la limita de 140 de caractere. Astfel, compania testează un produs (Beyond 140) ce permite publicarea mesajelor mai lungi. De asemenea, Twitter vrea să lanseze un serviciu care le va permite utilizatorilor să realizeze sondaje pe conturile lor. Astfel, platforma de microblogging vrea ca utilizatorii să analizeze chestiunile de interes pentru oameni, încurajându-i să se implice mai mult pe platforma online.

    De asemenea, Dorsey a declarat că Twitter trebuie să „angajeze şi să investească în talente” şi că este nevoie de o „regândire îndrăzneaţă”.
    De la întoarcere, Dorsey a lansat Moments, produs dezvoltat de Weil, ce ilustrează cele mai bune tweeturi, a concediat 300 de angajaţi şi l-a angajat pe Omid Kordestani, fost executiv la Google, pe postul de preşedinte executiv.

    Twitter şi-a crescut numărul de useri cu doar patru milioane de oameni în trei luni şi mulţi consideră că reţeaua nu are deloc direcţie clară şi strategii coerente. Compania încearcă diverse produse pentru a determina o creştere mai puternică a numărului de useri, dar fără succes până acum. Însă se pune problema: cui i se adresează Twitter, cine şi de ce să activeze pe platforma de microblogging? Unul dintre răspunsuri ar fi cel care a ajutat compania să crească ani de-a rândul, ştirile şi evenimentele în timp real. Numai că supremaţia companiei ar putea fi atacată, cel puţin în domeniul sportiv, de Facebook, care a anunţat că lansează o platformă dedicată evenimentelor sportive care va oferi utilizatorilor, în timp real, informaţii şi actualităţi despre diverse meciuri, mesaje publicate de fani, statistici şi comentarii ale unor experţi. Adică ceea ce Twitter face deja. În plus, platforma mai are avantajul că vedetele încă preferă Twitter pentru a comunica cu fanii lor.

    Am putea spune că Twitter începe să semene cu Yahoo de acum câţiva ani: executivi care vin şi pleacă, preţul acţiunilor scade în fiecare săptămână, iar un CEO vorbeşte despre schimbare, însă schimbarea nu are loc. În plus, previziunile pentru venituri în al patrulea trimestru nu sunt foarte ambiţioase, undeva între 695 şi 710 milioane de dolari, sub aşteptările analiştilor. Raportul financiar al Twitter pe 2015 va fi dat publicităţii pe 20 februarie, iar analiştii spun că veniturile pe anul trecut ar putea ajunge la 2,3 miliarde de dolari.
    Dorsey trebuie să prezinte un plan de schimbare a strategiei Twitter şi un plan de bătaie pentru ca soarta companiei să nu devină şi mai rea.

    DEGRINGOLADA YAHOO!

    Nu am pomenit degeaba, mai sus, de Yahoo!. Fostul gigant al internetului, care nu se află într-o situaţie roz, îşi regândeşte strategia. Boardul Yahoo discută posibilitatea vânzării diviziei de internet, adică căutare, mail etc., cam tot ce înseamnă Yahoo de fapt. Mayer, care a venit la Yahoo după o lungă perioadă la conducerea Google, este supusă unor presiuni tot mai mari legate de performanţele companiei.

  • Yellow.Menu, aplicaţia care aduce prânzul la birou, a depăşit pragul de 10.000 de comenzi la cinci luni de la lansare

    Yellow.Menu, aplicaţia care le permite utilizatorilor să comande masa de prânz direct de pe smartphone, a avut peste 10.000 de comenzi de la circa 2.500 de clienţi în mai puţin de cinci luni de la lansare. „Yellow.Menu vrea să revoluţioneze conceptul de prânz la birou, oferind posibilitatea de a savura o mâncare sănătoasă, proaspătă şi delicioasă, pregătită de chefi cu experienţă internaţională, la un preţ corect şi în cel mai scurt timp posibil de livrare“, a spus Florin Stoian, fondator al Yellow.Menu.

    Utilizatorii pot programa cu o seară înainte intervalul orar în care să fie livrat meniul de prânz ales, iar plata se poate face direct din aplicaţie cu cardul bancar. După plasarea comenzii, utilizatorii pot vizualiza în timp real pe hartă locaţia în care se află curierul. Yellow.Menu a fost lansat anul trecut, cu o investiţie de aproape 300.000 de euro, din care 100.000 de euro au reprezentat echipamentele pentru bucătărie. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Un nou browser ameninţă supremaţia Chrome şi Firefox. Noul browser le oferă bani utilizatorilor, promite să-i scape de reclamele enervante şi este de două ori mai rapid

    Noul browser vine din mâinile lui Brendan Eich, un pioner al internetului şi unul dintre oamenii importanţi din spatele Firefox, şi promite să fie mai rapid decât adversarii săi şi protejeze utilizatorii de reclamele enervante, scrie cnet.com

    Start-up-ul lui Eich, Brave Software, a lansat o versiune de test a browser-ului Brave săptămâna trecută, iar aceasta funcţionează pe sistemele de operare Windows şi OS X (Apple), dar şi pe sistemele destinate dispozitivelor mobile. Brendan Eich a inventat limbajul JavaScript şi a fost co-fondator al proiectului Mozilla care are browser-ul Firefox, dar a părăsit compania în urma unei situaţii controversate din 2014.

    Eich promite că Brave va încărca pagini cu de două până la patru ori mai rapid decât alte browsere de pe smartphone, dar şi cu 1.4 ori mai rapid pe computere. Cum? Datorită faptului că Brave scapă de reclame, dar şi pentru că elimină elementele care urmăresc comportamentul online al utilizatorului.

    În momentul de faţă nu există reclame pe Brave, iar în viitor acestea vor fi personalizate pentru utilizator, pe baza informaţiilor limitate date de browser. Astfel dacă cineva este interesat de maşini acestuia îi vor apărea reclame din domeniul auto.

    În plus, utilizatorii Brave vor primi venituri din publicitate, acestea venituri fiind împărţite între agenţiile de publicitate, Brave şi utilizatori. Acei bani vor veni sub formă de credit pe care utilizatorul îl poate utiliza pentru a elimina complet reclamele de pe anumite site-uri, ca un fel de abonament cu o publicaţie anume. Însă asta se va întâmpla doar dacă browserul are destui utilizatori, de la 10 milioane în sus.

    Browserul se află încă în versiunea de testare 0.7, iar Eich speră să atingă o balanţă între păstrarea intimităţii utilizatorului şi livrarea de reclame folositoare acestuia.

  • Cele mai proaste parole utilizate în 2015

    Internetul nu a fost creat ca o reţea securizată, ci una cu accent pe rapiditate şi conectivitate, o reţea expusă atacurilor. În acelaşi timp este un loc unde se realizează tranzacţii financiare sau sunt dezvăluite date personale. Însă chiar şi în aceste vremuri oamenii încă apelează la parole care sunt uşor de spart.

    SpalshData publică un top al parolelor proaste pe Internet pe care le-a identificat în 2015, conform Time. Suspecţii obişnuiţi, “123456” sau “password” sunt încă în top, dar anul acesta şi-au făcut apariţia şi parolele tematice “Star Wars”. Utilizatorii de internet au apelat la parole precum “starwars” “solo” sau “princess”.

    Topul:

    1. 123456
    2. password
    3. 12345678
    4. qwerty
    5. 12345
    6. 123456789
    7. football
    8. 1234
    9. 1234567
    10. baseball
    11. welcome
    12. 1234567890
    13. abc123
    14. 111111
    15. 1qaz2wsx
    16. dragon
    17. master
    18. monkey
    19. letmein
    20. login
    21. princess
    22. qwertyuiop
    23. solo
    24. passw0rd
    25. starwars

    În acest context, 48% dintre românii victime ale clasei de viruşi ransomware au plătit pentru a-şi recupera datele personale de pe terminalul blocat de cea mai prolifică ameninţare a momentului, arată un studiu realizat de iSense Solutions, la comanda companiei româneşti de securitate informatică ce are activitate la nivel global Bitdefender. Potrivit studiului realizat de Bitdefender, românii spun că ar plăti în primul rând pentru programele software din computer, urmate de documentele de serviciu şi de fotografiile personale. Suma medie pe care ar fi dispuşi să o plătească este de 550 de lei.