BusinessMagazin

Tag: salarii

  • BestJobs: Două treimi din românii aflaţi în căutarea unui job aşteaptă salarii de peste 2.300 de lei

    Cei mai mulţi dintre cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă aşteaptă salarii de peste 2.300 de lei, în timp ce 4% dintre ei îşi doresc salarii de peste 6.300 de lei, arată cea mai recentă analiză realizată de BestJobs.

    Potrivit unui comunicat al BestJobs, în ultima lună, peste 90.000 de români au aplicat pentru locuri pe platformă, în total fiind înregistrate peste 511.000 de aplicări. Cele mai multe joburi oferite de angajatori sunt în domeniile IT&C, telecom, vânzări, financiar-contabilitate, inginerie, management şi construcţii.

    O creştere semnificativă a locurilor de muncă disponibile s-a înregistrat în luna februarie şi în marketing, transport, distribuţie şi medical&pharma.

    Conform comunicatului, la polul opus, cele mai puţine joburi sunt în securitate/armată, servicii de înfrumuseţare, îngrijire vârstnici/copii sau personal de curăţenie, agricultură, educaţie, precum şi turism, unele dintre aceste domenii fiind grav afectate de pandemie.

    Românii au depus de la începutul anului şi până la această dată peste 30.000 de CV-uri noi, în timp ce peste 110.000 de CV-uri au fost actualizate, semn că piaţa muncii este într-o continuă mişcare, iar angajaţii caută noi oportunităţi în carieră, susţin reprezentanţii BestJobs..â

    Conform unui sondaj derulat de companie în rândul candidaţilor care nu au un loc de muncă în acest moment, aceştia caută să se angajeze mai ales în domenii precum retail & comerţ (25%), BPO (24%), financiar-contabilitate (15.75%), medical&pharma (14%) şi administraţie publică (13%).

    „În ceea ce priveşte aşteptările lor salariale – în funcţie de experienţa şi rolul vizat – aproape trei din zece respondenţi care nu au un job în acest moment afirmă că nivelul minim salarial aşteptat este de 2.350 lei net pe lună. Cei mai mulţi (53%) îşi doresc un venit lunar net cuprins între 2.350 lei şi 4.650 lei. Alţi 12,5% urmăresc un salariu lunar între 4.650 lei şi 6.350 lei, în timp ce 4% vor un salariu cuprins între 6.350 lei şi 8.650 lei”, se mai arată în comunicat.

    Pe lângă pachetul salarial, candidaţii caută o atmosferă de lucru plăcută şi posibilitatea de a lucra mai mult de la birou în acest an.

  • Ministerul Muncii: Salariile restante şi celelalte drepturi ale minerilor, plătite în februarie

    Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a anunţat rezultatul negocierilor de luni cu liderii minerilor din Valea Jiului şi le-a cerut protestatarilor să renunţe la protest.

    „Vom aloca bani în trei tranşe drepturile salariale restante după cum urmează. Plata salariilor pe trei luni, plata salariile compensatorii pentru angajaţii care intră în pensie şi, de asemenea, pentru asigurarea transportului în şi spre locul de muncă precum şi tichetele de masă. În acelaşi timp, în prima tranşă vom acorda şi bani pentru plata subvenţiei de căldură. Practic, împreună cu reprezentanţii minerilor am stabilit ca aceste plăţi în trei tranşe să aibă marele avantaj ca în zilele de 25 şi 27 minerii să poată încasa drepturile salariale restante şi o parte dintre beneficiile restante cum sunt tichetele de masă şi banii de transport. Un alt mare avantaj este că toată compania energetică Hunedoara capătă un răgaz de trei luni prin care să se reorganizase şi să prezinte un plan de dezvoltare care să asigure funcţionarea pe termen lung”, a spus ministrul Muncii.

    Raluca Turcan le-a cerut celor 70 de mineri blocaţi în mină să iasă la suprafaţă.

    „Îmi exprim speranţa ca prin soluţiile identificate astăzi, minerii să înceteze greva, să iasă la suparafaţa, să nu mai gândească varianta intrării în greva foamei”, a mai spus ministrul Raluca Turcan.

    Reprezentanţii minerilor au declarat că sunt mulţumii de cele obţinute în urma discuţiilor şi au anunţat că protestul trebuie să se încheie. „Trebuie să ne oprim, avem asigurările că cele negociate vor fi respectate”, au spus ei la finalul discuţiilor de la Bucureşti.

    De asemenea, ei au anunţat că marţi vor avea loc noi discuţii cu ministrul Energiei şi cu preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara pentru a se stabili viitorul minelor şi al termocentralei Mintia.

  • Salarii de lux la Poliţia Locală din Bucureşti: 13.000 de lei pentru un agent. Cât câştigă un director care se poate pensiona la 45 de ani

    • Poliţiştii locali câştigă şi peste 16.000 de lei pe lună
    • Atât câştigă un poliţist care ia salariu şi pensie, că fost angajat MAI
    • Veniturile de lux se văd în declaraţiile de avere

    Am întâlnit şi poliţişti fericiţi. Trăiesc pe lângă primării, în corpul poliţiştilor locali cu funcţii de conducere.

    La sectorul 1, de exemplu, directorul executiv din Poliţia Locală câştigă peste 19.000 de lei pe lună, un directorul general peste 13.000 de lei, iar un auditor peste 16.000 de lei. Să nu crezi că- i vorba doar despre norocul şefilor.

    Citiţi articolul integral pe alephnews.ro

  • Salariul mediu net pe economie a crescut cu 8,4% în decembrie 2020 versus decembrie 2019: cinci sectoare ale economiei au pierdut la salariu în pandemie

    ♦ Cea mai mare scădere de la an la an a fost cea a salariilor din industria transporturilor aeriene, de aproape 30% ♦ Următorii în topul scăderilor salariale au fost angajaţii din activităţile auxiliare pentru intermedieri financiare.

    Salariul mediu net pe economie a ajuns la 3.620 de lei în decembrie 2020, în creştere cu 209 lei, circa 6,1% faţă de luna precedentă şi cu 280 de lei, circa 8,4% comparativ cu aceeaşi lună din 2019, conform datelor transmise astăzi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Cinci sectoare de activitate din economia locală au înregistrat scăderi ale salariului mediu net în decembrie 2020 faţă de aceeaşi lună din anul precedent. Cea mai mare scădere a fost cea a salariilor din transporturi aeriene, de circa 28%, urmată de cea din activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, de hoteluri şi restaurante, extracţia cărbunelui superior şi inferior şi de cea din salariile angajaţilor din depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport.

    Oana Botolan Datki, managing partner la Cteam Human Capital, o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, crede că majorarea salariului mediu net anunţată de INS este una foarte mare, care nu ia în calcul că mulţi dintre angajaţii din economia locală au fost în şomaj tehnic, iar atunci statul plătea 75% din valoarea lunară.

  • Buget 2021: Guvernul plafonează cheltuielile cu salariile bugetarilor la 110 miliarde lei

    Guvernul vrea să cheltuiască cu salariile bugetarilor aproximativ 110 mld. lei în 2021, un nivel similar cu cheltuiala cu salarii din 2020, arată proiectul de buget publicat de Finanţe. Cheltuielile cu salariile (cheltuieli de personal) înseamnă 26% din cheltuielile totale ale bugetului general consolidat.

    Salariile bugetarilor sunt îngheţate la nivelul lunii decembrie 2020 pentru anul 2021. Aceasta este principala măsură dintr-un set care ar urma să aducă bugetului de stat, care încă nu a fost publicat, o economie de 17,6 mld. lei, adică 1,55% din PIB-ul de 1.156 de lei, cât speră guvernul să fie în 2021.

    Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar în valoare nominală cu 20 mld. lei în 2021 faţă de 2020. Factura salariilor bugetarilor (cheltuielile de personal) au fost în 2020 de 110 mld. lei, adică 10,6% din PIB.

    În proiectul de buget se menţionează că indemnizaţiile şi primele din aparatul de stat nu vor fi eliminate, ci se vor menţine la nivelul din decembrie 2020.

     

  • CNS Cartel Alfa: Politica de austeritate salarială menţine România în subdezvoltare

    Analiza privind evoluţia de anul acesta a salariului minim în ţările europene arată că, în majoritatea statelor care au un salariu minim statutar, acesta a crescut de la 1 ianuarie 2021, arată CNS Cartel Alfa. 

    Guvernanţii invocă pandemia şi criza globală pentru a justifica îngheţarea salariilor, pensiilor şi a tuturor cheltuielilor pentru cele mai sărace categorii ale populaţiei. Criza se manifestă în toate lumea, e adevărat, însă nu peste tot este folosită ca pretext pentru a lovi în categoriile cele mai dezavantajate ale populaţiei, spun sindicaliştii.

    Analiza privind evoluţia de anul acesta a salariului minim în ţările europene arată că, în majoritatea statelor care au un salariu minim statutar, acesta a crescut de la 1 ianuarie 2021.

    Salariile minime au fost indexate şi în ţările Europei de Vest, spre exemplu, în Franţa, Germania, Olanda, Irlanda, Elveţia, Luxemburg, Portugalia, Malta, Belgia sau Marea Britanie. Deşi procentele cu care cresc salariile minime din aceste ţări sunt, evident, mult mai mici, faptul că ele se aplică la o valoare mult mai mare face ca suma majorată să depăşească creşterea nominală din România. O creştere cu doar 10-15 cenţi a salariului minim orar conduce la o majorare cu 16-25 euro lunar!

    Majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est au realizat în acest an creşterea salariului minim, protejându-şi angajaţii şi continuând programul de convergenţă salarială. Deşi este criză peste tot, tendinţa generală este de a păstra puterea de cumpărare a populaţiei prin majorarea salariilor minime sau indexarea lor, cele mai multe dintre guvernele statelor membre UE asumându-şi responsabilităţile faţă de cetăţenii lor.

    Pe lângă creşterea extrem de mică a salariului minim – în procent şi în valoare nominală – lucrătorul român rămâne cu mai puţini bani în buzunar din creştere, având cea mai mare rată de taxare a salariului brut.

    Spre exemplu, dacă la creşterea salariului minim din Letonia s-ar aplica taxarea din România, în loc de 57 de euro cât îi rămâne în mână angajatului leton, i-ar mai rămâne doar 40.

    „Având în vedere toate aspectele de mai sus, dar şi faptul că anul trecut România a avut o creştere a salariului minim tot mai mică decât creşterile din Europa, practic constatăm că nu mai există convergenţă salarială cu restul Europei. Ba chiar dimpotrivă, ecartul se măreşte! În plus, menţinerea blocată a negocierilor colective de sector, prin efectele legii 62/2011, face ca întreaga grilă salarială să se menţină la un nivel scăzut. Avem peste un sfert din salariaţi la nivelul salariului minim (1,4 mil.), iar jumătate dintre contractele de muncă înregistrate în Revisal, sunt cu salarii care nu depăşesc 1600 lei net/2700 lei brut. Care sunt consecinţele? Menţinerea şi adâncirea stării de sărăcie a populaţie, continuarea migraţiei masive şi subdezvoltare cronică!”, arată comunicatul Cartel Alfa.

    CNS Cartel ALFA continuă acţiunile de protest pentru creşterea veniturilor lucrătorilor, justiţie socială şi politici publice echilibrate, în interesul cetăţenilor. Din data de 14 ianuarie, când Caravana Drepturilor Sociale a plecat de la Baia Mare, sindicaliştii au manifestat în oraşele Zalău, Târgu Mureş, Braşov, Ploieşti, Constanţa, Piatra Neamţ, Botoşani, Iaşi, Galaţi, Buzău, Sibiu, Craiova, Piteşti, Târgovişte, Drobeta Turnu Severin, Arad, Timişoara, Târgu Jiu şi în Bucureşti la sediile pincipalelor instituţii şi ale partidelor de guvernare.

    Următoarele acţiuni de protest sunt marţi, 2 februarie 2021, ora 10.00, la Ministerul Finanţelor Publice şi joi, 4 februarie, ora 10.00, la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. În aceeaşi zi, la ora 12.30 membrii Federaţiei Sindicatelor din Comerţ protestează la sediul Confederaţiei Patronale Concordia.

  • Cum arată contractele de muncă din România: jumătate din contractele înregistrate în Revisal sunt cu salarii nete sub 1.600 de lei

    Circa 50,3% dintre contractele de muncă care erau înregistrate în REVISAL la nivelul lunii decembrie 2020 ofereau salarii nete sub 1.600 de lei, conform datelor de la Confederaţia Naţională Sindicală (CNS) Cartel Alfa.

    ”Jumătate din contractele de muncă sunt cu salarii nete mai mici de 1600 lei! Vi se pare o situaţie normală? Demnă de un stat social european? Într-o ţară în care costurile de trai se apropie cu paşi rapizi de media din UE. Aveţi soluţii pentru asta? Aveţi de gând în mandatul dumneavoastră să acţionaţi pentru deblocarea negocierilor colective şi restabilirea dreptului la asociere sindicală?”, spun reprezentanţii Cartel Alfa în un mesaj adresat ministrului Muncii, Raluca Turcan, pe un site de socializare.

    Mai mult, organizaţia sindicală Cartel Alfa arată 36,9% din contractele de muncă sunt pe salarii nete între 1.600 şi 3.200 de lei pe lună, iar 12,8% din contractele de muncă înregistrate sunt pe salarii de peste 3.200 de lei pe lună.

    Conform datelor de la Ministerul Muncii, la data de 31 decembrie 2020 erau circa 5,57 milioane de contracte de muncă în economia locală. Salariul minim net pe economie este de 1.386 de lei în anul 2021, în creştere de la 1.346 de lei la nivelul anului 2020.

    Pe 11 ianuarie 2021, Cartel Alfa a decis să înceapă o serie de acţiuni de protest, în urma politicii de austeritate în domeniul salarizării anunţată de autorităţi, adică faptul că salariul minim a crescut cu doar 41 de lei net), iar anumite drepturi salariale au fost îngheţate. 

     

  • Salariul nu mai este pe primul loc în mintea angajaţilor, ci stabilitatea plăţii salariului şi soliditatea companiei

    Această pandemie, care sigur va ţine cel puţin încă doi ani de-acum înainte, va schimba pe termen scurt modul cum angajaţii se raportează la jobul pe care îl au, la salariu, la acceptarea altor oferte primite, la schimbarea locului de muncă.

    Dacă în perioadele de boom, când sunau telefoanele în fiecare zi, salariul şi creşterea primită pentru a accepta un job la o altă companie era pe primul loc, acum plata salariului la timp şi soliditatea companiei unde lucrează au trecut pe primul loc.

    „Ne aştepăm la o reaşezare a priorităţilor angajaţilor, ţinând cont că, întrebaţi ce aşteaptă de la organizaţia unde lucrează, majoritatea au pus pe primul loc siguranţa locului de muncă. Pentru companiile care au un brand de angajator puternic va fi o ocazie mult aşteptată de a recruta noi talente”, a spus pentru ZF Mihaela Maranca, Country Manager România pentru compania de resurse umane Randstad.

    Radu Turcescu, Reputation Management Strategy, spune că teama de a rămâne fără un loc de muncă şi-a făcut simţită prezenţa pe piaţă: imaginea de angajator stabil va conta enorm în decizia de angajare.

    Această idee este valabilă şi pentru angajaţi, având în vedere că firmele de recrutare şi companiile fac dosare din ce în ce mai complexe înainte de a discuta cu cineva sau de a lua decizia de angajare, pe baza informaţiilor strânse de pe reţelele sociale sau din alte surse deschise sau închise.

    Sorina Faier, de la firma de recrutare Elite Searchers, a spus la ZF Live că a avut cazuri în care o ofertă de angajare cu o creştere salarială de 30-50% a fost respinsă, pentru că persoana în discuţie nu avea încredere în cel care i-a făcut oferta, pentru că era un start-up. Iar în perioadele de criză, aceste companii la început de drum au probleme de finanţare.

    Din păcate, în companiile româneşti antreprenoriale, patronii nu investesc în perioadele de boom în brandul companiei, în modul cum trebuie să se poziţioneze în piaţă, în rândul propriilor angajaţi, dar şi în ochii angajaţilor de la concurenţă. Tuturor li se pare că sunt bani aruncaţi degeaba, iar dacă dai un salariu mai mare oferta va fi acceptată imediat.

    Multinaţionalele au tot timpul grijă să aibă o imagine bună în piaţă, astfel încât să fie în topul preferinţelor unde să lucrezi.

    „No-name-urile”, cele mai multe companii antreprenoriale româneşti, stau prost în piaţă ca percepţie şi întâmpină mari probleme când trebuie să recruteze oameni. Iar când reuşesc să ia pe cineva, plătesc un preţ mult mai mare decât o multinaţională.

    Neavând prea mulţi bani, dar mai degrabă neavând încredere în firmele care se ocupă de branding, pe ideea că le ştiu pe toate, patronii români nu dau importanţă modului cum sunt percepuţi ei ca persoane şi compania lor în piaţă, în media, în social-media şi sunt foarte intrigaţi, miraţi, frustraţi, că ei muncesc, dar angajaţii nu apreciază acest lucru, nici pe ei, nici compania. Şi mai mult decât atât, îi vorbesc de rău în piaţă.

    Toate aceste lucruri se văd cel mai bine în perioadele de criză, când se face diferenţa în piaţă, iar de cele mai multe ori multinaţionalele câştigă teren, iar companiile româneşti pierd.

    Pentru o companie care se bazează mai mult pe creiere şi mai puţin pe echipamente, brandul şi reputaţia contează cel mai mult în ochii angajaţilor şi în ochii altor angajaţi, când se pune problema de angajare.

    Multinaţionalele sunt percepute ca fiind companii extrem de stabile, care plătesc salariile la timp şi care au acţionari care în perioadele de criză susţin businessul. Companiile româneşti sunt percepute ca fiind nesigure, cu planuri de restructurare şi concediere venite peste noapte, cu salarii care ar putea să nu se plătească la timp şi cu beneficiile tăiate în perioadele de criză.

    De aceea toată lumea caută să lucreze la companii solide, cu reputaţie, care plătesc salariile la timp. Nimeni nu se mai aşteaptă la creşteri salariale.

    Aceasta este realitatea în care vom trăi, cel puţin în următorii doi ani.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Raport eJobs: Candidaţii au depus 12 milioane de aplicări pentru joburi în 2020. Schimbarea locului de muncă rămâne şi în 2021 principalul obiectiv pe plan profesional

    „Estimez că 2021 va fi un an în care vom vedea candidaţi extrem de competitivi, agili şi care vor escalada mult mai uşor provocările de pe piaţa muncii. Ultimul an i-a călit şi cred că vom vedea şi efecte pozitive ale acelei perioade grele.“

    Candidaţii au depus 12 milioane de aplicări pentru joburi în 2020 pe platforma de recrutare eJobs România, iar schimbarea locului de muncă rămâne şi în 2021 principalul obiectiv pe plan profesional, conform unui raport al platformei de recrutare.

    „Estimez că 2021 va fi un an în care vom vedea candidaţi extrem de competitivi, agili şi care vor escalada mult mai uşor provocările de pe piaţa muncii. Ultimul an i-a călit şi cred că vom vedea şi efecte pozitive ale acelei perioade grele“, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

    Candidaţii au depus deja peste 500.000 de aplicări în primele două săptămâni ale anului 2021, iar aproape 70.000 de oameni şi-au trimis CV-ul pentru angajare.

    „Foarte important de menţionat este faptul că aceste rezultate trebuie raportate la numărul de zile lucrătoare care au fost până acum în ianuarie. Media pe zi este, deci, mai mare decât în mod normal şi lucrurile nu par să fie temporare. În ritmul acesta, până la finalul lunii, vom depăşi 1,5 milioane de aplicări şi vom atinge, din nou, un record istoric“, explică Bogdan Badea.

    Totodată, şi numărul de joburi a fost mai mare decât în decembrie. Mai mult de 7.000 de locuri de muncă au fost postate de la începutul anului şi până acum, retailul, bankingul, IT-ul şi industria de telecomunicaţii fiind cele mai active din acest punct de vedere.

    La începutul anului 2020, 44% dintre candidaţi puneau pe primul loc schimbarea jobului, 30% sperau la o mărire salarială, 24% visau la un job mai aproape de casă, 22% treceau pe lista scurtă a dorinţelor pentru 2020 dezvoltarea profesională.
    În luna septembrie 2020, tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani au aplicat de 500.000 de ori pentru joburile disponibile pe eJobs. Comparativ, segmentul 25-35 de ani, în mod tradiţional cel mai activ pe piaţa muncii, a cumulat aproximativ 550.000 de aplicări în aceeaşi lună.

    În perioada iulie-august 2020, 10% dintre candidaţii de pe platforma eJobs aveau aşteptări salariale sub 1.500 lei, 35% dintre ei voiau un salariu între 1.500 de lei şi 2.000 de lei, 26% se aşteptau la salarii cuprinse între 2.100 şi 2.500 de lei, 20% dintre candidaţi cereau un salariu între 2.600 de lei şi 3.500 de lei, iar 9% dintre ei voiau salarii mai mari de 3.500 de lei.

    În 2020, aplicările pentru joburile din străinătate au scăzut la 241.424 de aplicări. În 2019 candidaţii au aplicat de 275.872 ori pentru joburi în străinătate, în timp ce în 2018 au fost depuse 356.348 de aplicări pe eJobs.

    Anul trecut, în topul preferinţelor candidaţilor care au căutat totuşi joburi în afară au fost Germania, Franţa, Olanda, Marea Britanie şi Grecia. Şi aici se observă o schimbare importantă, dacă e să ne uităm la anii anterior, când românii preferau să ia calea Spaniei sau a Italiei.

    În 2020, cele mai atractive judeţe din punctul de vedere al salariului mediu net în 2020 au fost Bucureşti – 4.243 lei, Cluj – 3.968 lei, Timiş – 3.458 lei, Sibiu – 3.419 lei şi Ilfov – 3.304 lei.  Judeţele cu cel mai scăzut salariu mediu net pe ţară au fost Covasna – 2.484 lei, Vrancea – 2.502 lei, Suceava – 2.599 lei, Buzău – 2.620 lei şi Teleorman – 2.642 lei.

    Un trend care se va menţine şi în 2021 va fi munca remote. Conform World Economic Forum, 98% dintre candidaţi vor să lucreze remote cel puţin o parte din restul carierei lor.

    „Ca new-entry pe 2020, ce merită luat negreşit în calcul şi pentru începutul lui 2021 este cuvântul „acasă“, prezent în căutările de pe eJobs.ro şi-n versiunile „remote“ sau „work from home“, spune Bogdan Badea despre tendinţele anului 2020 care vor avea continuitate şi în 2021.

  • Cât câştigă un angajat din fabricarea preparatelor farmaceutice: 3.500 de lei. Salariile din industrie au crescut cu 67% în ultimul deceniu

    ♦ Un tehnician de laborator de produse farmaceutice câştigă un salariu net de la 1.273 de lei şi până la 4.503 de lei ♦ Cea mai mare creştere a salariilor din această industrie a fost între 2017 şi 2018, cu 474 de lei, o creştere de aproape 17%.

    Salariile angajaţilor care se ocupă cu fabricarea preparatelor farmaceutice au ajuns la 3.550 de lei în noiembrie 2020, o valoare stabilă comparativ cu cea înregistrată în aceeaşi lună a anului precedent, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Cea mai mare creştere a salariilor din această industrie a fost între 2017 şi 2018, cu 474 de lei, o creştere de aproape 17%.

    Salariile farmaciştilor au crescut cu aproape 67% în ultimii 10 ani, de la aproape 2.130 de lei în noiembrie 2011 la 3.550 de lei în noiembrie 2020, conform ultimelor date disponibile. În ultimii 10 ani, salariile farmaciştilor a avut mereu valori mai mari decât salariul mediu net pe economie. Astfel, în 2011, salariul mediu net din fabricarea produselor farmaceutice era cu aproape 43% mai mare decât media pe economie, iar această diferenţă a scăzut treptat, până la valoarea de 4% noiembrie 2020.

    Cu toate acestea, din punctul de vedere al ritmului de creştere, salariile farmaciştilor nu au ţinut pasul cu salariul mediu pe economie în ultimul deceniu, având în vedere că salariul mediu net pe economie a crescut cu aproape 129% între 2011 şi 2020.

    Diviziunea fabricarea preparatelor farmaceutice include fabricarea medicamentelor – antiseruri şi alte fracţii ale sângelui, vaccinuri, preparate homeopatice, fabricarea produselor chimice contraceptive, fabricarea preparatelor de diagnosticare medicală, inclusiv teste de sarcină, fabricarea substantelor de diagnosticare radioactivă in-vivo, fabricarea de substante farmaceutice biotehnice.

    Un asistent farmacist câştigă de la 1.326 de lei şi poate ajunge la 4.673 de lei, iar un tehnician de laborator de produse farmaceutice câştigă un salariu care porneşte de la 1.273 de lei şi poate ajunge la 4.503 de lei, iar un farmacist diriginte câştigă de la 2.286 de lei net la 4.673 de lei net, conform datelor de pe  platforma PayLab România.

    Printre cele mai mari companii cu codul CAEN 2120, cel pentru fabricarea preparatelor farmaceutice, sunt Terapia, Zentiva, Biofarm, Gedeon Richter România, Labormed-Pharma şi Fiterman Pharma.