BusinessMagazin

Tag: romania

  • Mai sunt doar banii de ajuns? România a retrogradat în clasamentul global al fericirii, deşi economia a progresat. Ce spun experţii VIDEO

    România a coborât în 2024 pe locul 35 în clasamentul mondial al fericirii, potrivit celui mai recent raport publicat de Organizaţia Naţiunilor Unite. Este o scădere faţă de anul precedent, când ocupa poziţia 32 din 146 de ţări analizate. Potrivit Andreei Paul, preşedinte INACO, un ONG ce reuneştee manageri, consultanţi, analişti şi experţi în domeniul economic, România a înregistrat progrese în ultimii ani, însă percepţia a început să se schimbe într-o direcţie negativă odată cu 2024 şi turbulenţele sociale, politice şi economice din acel an.

    „Astăzi România se află pe locul 35 în lume în Indicele Global al Fericrii, un raport pe care Organizaţia Naţiunilor Unite îl publică anual de mai bine de un deceniu, din 2012 încoace. Am evoluat relativ bine în ultimii ani, în percepţia legată de bunăstarea generală a vieţii cetăţenilor, însă am inversat tendinţa pozitivă anul trecut. Anul trecut eram pe locul 32 în lume din 146 de ţări analizate” a declarat Andreea Paul, preşedintele INACO, la ZF Live.

    Indicele Global al Fericirii este calculat pe baza unei medii aritmetice ponderate, care include şase factori esenţiali: PIB-ul pe cap de locuitor, speranţa de viaţă, sprijinul social, libertatea de a face alegeri, generozitatea şi percepţia asupra corupţiei. Deşi performanţele economice sunt relevante, ele nu pot compensa deficienţele din alte zone care influenţează bunăstarea general, mai punctează Andreea Paul.

    „Indicele include PIB-ul pe cap de locuitor, dar nu numai. Indicele Mondial al Fericirii se calculează pe baza unei medii aritmetice ponderate, care include şase factori majori pentru o viziune de ansamblu: PIB-ul pe cap de locuitor, speranţa de viaţă statistică, sprijinul social, libertatea de a face alegeri în viaţă, generozitatea şi percepţia asupra corupţiei.

    „Bunăstarea reală nu ţine doar de bunăstarea economică pe care o reflectă PIB-ul” a mai spus Andreea Paul la ZF Live.

  • China de azi, România anilor ’90: Statul ţine în viaţă fabrici cu pierderi pentru a nu cauza tulburări sociale. „Şomerii au mai puţin de pierdut dacă protestează, ceea ce îi transformă într-un risc mai mare”

    Pe linia de producţie a unei fabrici de băuturi spirtoase veche de 69 de ani din nord-vestul Chinei, nişte muncitori lipesc manual etichete pe sticlele unui alcool tare cunoscut sub numele de baijiu, scrie Bloomberg.

    Ineficienţa vizibilă la Shaanxi Qinyang Changsheng Brewing Co, companie care nu a mai înregistrat profit din 2020, ar putea părea o anomalie într-o ţară în care roboţii înlocuiesc munca manuală. Dar este o scenă care se repetă în toată China, în condiţiile în care proprietarii de firme şi oficialii locali fac eforturi uriaşe pentru a proteja locurile de muncă şi a menţine în viaţă firmele aflate în dificultate.

    „Dacă ne-am închide, muncitorii noştri şi-ar pierde veniturile şi nu ar mai putea primi pensie”, spune Megan Xiao, 35 de ani, fiica preşedintelui companiei, care se ocupă de marketing. Fabrica are 300 de angajaţi, inclusiv unii angajaţi printr-un program guvernamental de combatere a sărăciei. „Închiderea fabricii ar provoca probleme sociale uriaşe în regiunea noastră”, a adăugat ea.

    În anii 1990, decidenţii politici au pregătit terenul pentru ascensiunea rapidă a Chinei ca principal producător mondial, închizând mii de companii neproductive şi concediind milioane de muncitor, măsuri dure care au îmbunătăţit eficienţa la nivel naţional. Însă, pe măsură ce economia Chinei, de 19.000 de miliarde de dolari, încetineşte, cererea pentru multe produse este deja saturată, iar consumatorii devin tot mai precauţi cu cheltuielile, chiar dacă preţurile scad.

    Noua realitate a dus la cel mai mare număr de companii industriale neprofitabile din 2001 încoace, adică de la sfârşitul acelei perioade de reforme.

    Asta lasă guvernul lui Xi Jinping prins între două obiective contradictorii: evitarea şomajului în masă, care ar putea declanşa tensiuni sociale, şi închiderea întreprinderilor care produc în exces, provocând deflaţie internă şi valuri de tarife anti-dumping din partea Europei, Americii Latine şi SUA.

    Pentru liderii de la Beijing, ocuparea forţei de muncă este o problemă chiar mai sensibilă politic decât creşterea economică, spune Neil Thomas, cercetător în politică chineză la Asia Society Policy Institute.

    „Şomerii au mai puţin de pierdut dacă protestează, ceea ce îi transformă într-un risc mai mare”, a declarat el. „Eforturile de reducere a capacităţii industriale se vor lovi, prin urmare, de rezistenţă, nu doar din partea angajaţilor şi managerilor întreprinderilor afectate, ci şi din partea oficialilor locali, a căror evaluare depinde de menţinerea stabilităţii sociale”.

    Conflictul comercial dintre Xi Jinping şi Donald Trump nu face decât să agraveze problema. Războiul tarifar a redus exporturile către SUA şi a pus în pericol milioane de locuri de muncă din China, chiar şi după un „armistiţiu” care a redus taxele vamale suplimentare impuse de Washington de la 145% la 30%. Potrivit Deutsche Bank AG, sectorul manufacturier angajează o cincime din forţa de muncă a Chinei, mai mult decât dublu faţă de ponderea din SUA.

  • Alexandru Nazare, preşedinte Paneuropa România: Iaşiul poate deveni un hub logistic, energetic şi digital de graniţă al UE. Este nevoie de consolidarea parteneriatelor între administraţie, business, universităţi

    Europa de azi nu se mai construieşte doar la Bruxelles, ci prin noduri regionale care gândesc strategic şi acţionează coordonat, iar Iaşiul poate deveni un hub logistic, energetic şi digital de graniţă al Uniunii Europene, a declarat Alexandru Nazare, Preşedinte Paneuropa România, cu ocazia unei conferinţe organizate la Iaşi.

    Pentru ca acest proiect să reuşească, este nevoie de consolidarea parteneriatelor între administraţie, business, universităţi şi structurile europene, este de părere Alexandru Nazare.

    Potrivit unei analize Paneuropa România, Moldova nu are prevăzut niciun centru de date guvernamentale în strategia naţională IT, deşi Iaşul este unul dintre cele mai mari huburi software ale ţării.

    De asemenea, potrivit datelor disponibile, peste 500.000 ha de teren agricol ar putea fi irigate prin amenajarea râului Prut, cu impact direct în strategia de rezilienţă alimentară a UE, iar 20.000 de km de cale ferată cu ecartament mixt – unice în România – pot fi activate în Triajul Cristeşti-Holboca, transformând zona în cel mai avansat nod logistic transfrontalier România–Moldova–Ucraina.

    In noiembrie 2023, Asociatia Paneuropa Romania a fost validata ca membru cu drepturi depline al Uniunii Internationale Paneuropene (UIP), 

    Printre propunerile formulate de comunitatea locală de afaceri pentru dezvoltarea zonei se numără accelerarea proiectelor de autostrăzi A7 şi A8, construirea unui centru SMR (Small Modular Reactors) în nodul hidroenergetic Stânca-Costeşti, amenajarea navigabilă a râului Prut, reincluderea Iaşului în Reţeaua LEA 400 kV, 

    Alexandru Nazare este membru în Consiliul de Administraţie BNR şi a fost ministru de Finanţe în 2020-2021. 

  • Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Problema sustenabilităţii datoriei nu a fost niciodată mai presantă pentru România. Înţelegerea şi abordarea riscurilor fiscale este esenţială pentru protejarea dezvoltării şi rezilienţei ţării

    Problema sustenabilităţii datoriei nu a fost niciodată mai presantă pentru România, iar credibilitatea politicii fiscale  joacă un rol crucial în menţinerea încrederii investitorilor, în controlul costurilor de împrumut şi în asigurarea stabilităţii macroeconomice pe termen lung, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu în deschiderea unei prezentări privind ”Sustenabilitatea datoriei şi riscurile fiscale în UE”, susţinută de Jeromin Zettelmeyer, director al Institutului Bruegel.

    ”În acest context, înţelegerea şi abordarea riscurilor fiscale este esenţială pentru protejarea dezvoltării şi rezilienţei ţării”, a adăugat Isărescu. 

    Guvernatorul BNR spune că peisajul economic global trece prin schimbări semnificative, în timp ce guvernele din întreaga lume continuă să se lupte cu moştenirile pandemiei, tranziţia energetică, implicaţiile tensiunilor geopolitice şi creşterea costului capitalului.

    ”În acest context, chestiunile legate de datoria publică, de responsabilitatea fiscală şi de rezilienţa economică pe termen lung au trecut în prim-planul dezbaterilor politice”, a precizat Mugur Isărescu în discursul lui.

    Datoria publică a României se apropie de 1000 de miliarde lei, în condiţiile în care la finele lunii februarie 2025 ajunsese la 990,8 miliarde lei şi o pondere de 56,3% din PIB, potrivit datelor publicate recent de Ministerul de Finanţe.

     

  • Bosch investeşte 50 mil. euro în România în 2024 şi continuă extinderea pe producţie, R&D şi digitalizare

    Grupul Bosch, lider global în tehnologie şi servicii, a investit în 2024 aproximativ 246 milioane de lei (50 mil. euro) în România, concentrându-se pe dezvoltarea capacităţilor de producţie din Blaj şi Cluj, dar şi pe consolidarea activităţilor de cercetare şi dezvoltare. Într-un context economic dificil, compania a reuşit să menţină o creştere stabilă pe plan local, cu vânzări consolidate de 2,6 miliarde de lei, în urcare cu 2,6%. Valoarea investiţiilor este în scădere în 2024, în condiţiile în care în 2023 acestea erau de peste 70 mil. euro.

    „În ciuda unui mediu economic şi politic plin de provocări, Bosch a înregistrat o performanţă constantă în România, urmând o strategie centrată pe tehnologie, sustenabilitate şi inovaţie”, a declarat Mihai Boldijar, director general al Robert Bosch SRL.

    Unităţile de producţie din Blaj şi Cluj au beneficiat de investiţii importante. La Blaj, compania a extins liniile pentru senzorii de gaz NoX şi a dublat producţia de energie regenerabilă, iar la Cluj, fabrica Bosch a produs peste 500 milioane de unităţi de control electronice din 2013 până în prezent, cu un aport semnificativ din energia solară instalată local.

    Totodată, Bosch a continuat să dezvolte activităţile de cercetare la Centrul de inginerie din Cluj, unde lucrează aproximativ 1.700 de angajaţi. În 2024, centrul a inaugurat o a doua clădire de birouri, iar colaborarea cu universităţile clujene a generat noi programe de master şi cursuri în domeniul Ingineriei şi Industrie 4.0.

    Bosch rămâne un actor important şi în formarea profesională. Atât la Blaj, cât şi la Cluj, compania susţine educaţia duală, cu peste 500 de elevi implicaţi până acum, şi investeşte în formarea angajaţilor prin centre de calificare acreditate de stat.

    În paralel, centrul Bosch din Timişoara, specializat în servicii de business şi soluţii IT, a continuat să-şi extindă operaţiunile şi să integreze inteligenţa artificială în fluxurile digitale. Bosch Global Business Services Timişoara este acum cel mai mare centru de acest tip al grupului la nivel mondial.

    Pentru 2025, Bosch anticipează o evoluţie modestă în România, dar rămâne angajată faţă de dezvoltarea locală, inclusiv prin tranziţia diviziei Bosch Rexroth la o entitate juridică separată care va permite o mai mare eficienţă operaţională în sectorul industrial.

    Compania marchează în acest an 30 de ani de activitate în România şi îşi reafirmă angajamentul pe termen lung faţă de această piaţă, mizând pe extinderea locală a expertizei în domenii-cheie precum electromobilitatea, digitalizarea şi sustenabilitatea.

    „Pentru a valorifica potenţialul viitor pe termen lung, Bosch va continua să dezvolte expertiza locală în România, cu accent pe inovaţie şi sustenabilitate”, a punctat Mihai Boldijar.

     

  • S-a mai stins setea de gadgeturi Apple? Rata de creştere a afacerilor Apcom IT, unicul distribuitor autorizat Apple în România, a scăzut sub 5% în 2024 iar profitul s-a diminuat cu peste 10 procente

    Una dintre cele mai vechi companii de pe piaţa locală de IT, Apcom IT Distribution, care a funcţionat anterior sub numele IRIS, şi care este unicul distribuitor autorizat al gadgeturilor Apple din România încă din 1994, a înregistrat în 2024 o rată de creştere a cifrei de afaceri de peste două ori mai mică faţă de evoluţia din 2023, raportând de asemenea şi un declin al profitului faţă de evoluţia pozitivă din anul precedent, arată datele din bilanţul companiei, care au devenit disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

    Mai exact APCOM IT Distribution a raportat pentru 2024 o scădere a profitului net cu peste 12%, ajungând la 60,7 milioane de lei. În 2023 raportase o creştere de 17% faţă de 2022.

    Cifra de afaceri a companiei a continuat să crească, înregistrând un avans de 4,8% faţă de 2023, până la valoarea de 2,58 miliarde de lei. Însă ritmul de creştere a fost considerabil mai mic faţă de 2023, când businessul urcase cu 12,9% faţă de 2022.

    În acelaşi timp, datoriile companiei s-au majorat cu peste 18%, în timp ce numărul mediu de angajaţi a rămas constant, la 11 persoane.

    “Apcom IT Distribution este unicul distribuitor autorizat al produselor Apple în România începând din 1994, iar din anul 1998 face parte din holdingul internaţional Midis Group. Colaborăm cu o vastă reţea de parteneri autorizaţi, inclusiv magazine Apple Premium Reseller, jucători importanţi din domeniul retail electro-IT fizic şi  online şi parteneri specializaţi B2B, pentru a aduce pe piaţa din România produsele Apple. Apcom IT Distribution are, de asemenea, în portofoliu şi alte branduri premium”, conform datelor companiei.
     

  • Profitabilitatea operaţiunilor Samsung Electronics în România, sub presiune în 2024, în pofida creşterii afacerilor care s-au apropiat de 6 miliarde lei

    Profitabilitatea Samsung Electronics România, a fost sub presiune anul trecut, deşi afacerile companiei au continuat să crească. Subsidiara locală a gigantului sud-coreean – cel mai mare producător de smartphone-uri, televizoare şi cipuri de memorie la nivel global, a raportat pentru 2024 o cifră de afaceri de 5,9 miliarde lei (1,2 mld. euro), în creştere cu 4,8% faţă de cele 5,6 miliarde lei înregistrate în 2023, coform datelor de la Ministerul Finanţelor. Profitul net al companiei a scăzut la 109 milioane lei (21,9 mil. euro), comparativ cu 169 milioane lei în anul precedent, marcând un declin de 35,6%. În acelaşi timp, datoriile totale au înregistrat o ajustare negativă, coborând la 178,4 milioane lei. Echipa a rămas neschimbată, la un număr mediu de 203 de angajaţi.

    Comparativ cu anul de referinţă 2020, performanţa din 2024 marchează o creştere a businessului. Cifra de afaceri a avansat cu 20,44%, de la 4,9 miliarde lei. Pe de altă parte, profitabilitatea a înregistrat un plus de 11,3% faţă de cele 97,8 milioane lei raportate în 2020. Datoriile companiei s-au redus semnificativ în acest interval, cu 35,5%, de la 276,5 milioane lei. Numărul mediu de angajaţi a înregistrat o uşoară scădere în ultimii patru ani, echipa ajustându-se cu o persoană.

    Gigantul sud-coreean este liderul pieţei de televizoare, atât la nivel global, cât şi local, menţinându-şi acest statut şi în 2024. „2024 a fost un an în care Samsung s-a menţinut lider detaşat de piaţă, lucru care este în concordanţă cu poziţia globală. De 19 ani Samsung este lider pe zona de televizoare şi de 11 ani pe zona de soundbaruri, ceea ce vedem şi în România“, a declarat în luna mai 2025 într-un interviu pentru ZF, Bogdan Mariş, head of product management TV/AV în cadrul Samsung Electronics România şi Bulgaria.

    Cele mai vândute modele Samsung au fost cele din gama QLED. „Creşterea cea mai mare am văzut-o pe zona a ceea ce noi numim Neo QLED, televizoare Mini LED, care integrează şi tehnologia QLED. Iar, de departe, cel mai dinamic segment pentru noi a fost segmentul OLED, pe care am intrat în 2022, şi care anul trecut a avut cea mai mare creştere“.

    Pe piaţa locală de smartphone-uri, Samsung a avut o cotă de piaţă de peste 40%, în creştere faţă de 2023, iar strict pe segmentul premium a înregistrat o cotă de 35% din punct de vedere valoric. Compania mizează pe cifre mai bune şi în 2025, odată cu lansarea noii serii Galaxy S25.

    „Anul 2024 a fost un an bun şi foarte bun. Am vândut foarte bine, am crescut în zona premium care dă până la urmă tendinţa pieţei. Cumva ne-am înscris în linia de evoluţie a pieţei de smartphone-uri din România şi asta ne bucură pentru că avem acces la şi mai mulţi utilizatori de smartphone-uri premium şi asta înseamnă că putem să promovăm inovaţia care vine de la Samsung, putem să promovăm tehnologia. Cota noastră de pe piaţa de smartphone-uri a fost în 2024 de peste 40%. Avem o evoluţie pozitivă, de la un an la altul am vândut mai multe telefoane premium.  Ca şi consecinţă ne propunem să vindem şi mai multe telefoane premium în 2025. Din punct de vedere al cotei de piaţă suntem cumva constanţi undeva peste 35% şi în zona de smartphone-uri premium şi sigur că vedem potenţialul şi ne dorim să facem progres şi în această privinţă”, a spus Tiberiu Dobre, vicepreşedinte al Samsung Electronics România şi Bulgaria, în cadrul unui interviu acordat ZF în februarie 2025.

     

  • Profit de aproape patru ori mai mare pentru subsidiara din Timişoara a gigantului canadian Magna Electronics. Centrul de tehnologie auto a angajat peste 200 de oameni anul trecut

    Magna Electronics România, centrul de inginerie al gigantului canadian din tehnologia auto Magna, a înregistrat o creştere puternică a numărului de angajaţi în 2024.

    Conform datelor de la Ministerul Finanţelor, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 26,6% anul trecut, ajungând la 247,9 milioane de lei, de la 195,9 milioane de lei în 2023. Profitul net a înregistrat un salt de 289,6%, ajungând la 13 milioane de lei, comparativ cu 3,3 milioane de lei în anul precedent.

    Echipa a crescut cu 228 de persoane, până la un număr mediu de 774 de angajaţi în 2024. Datoriile companiei aproape s-au dublat, înregistrând o creştere de 96,9%, până la 35,1 milioane de lei.

    Magna Electronics este divizia specializată a grupului Magna care oferă soluţii electronice complete pentru industria auto. Centrul de inginerie din Timişoara contribuie la dezvoltarea de tehnologii pentru viitorul mobilităţii, fiind specializat în sisteme avansate de asistenţă pentru şofer (ADAS), sisteme pentru condusul autonom, electrificarea grupurilor motopropulsoare şi sisteme conectate. Echipa locală este formată din ingineri software, hardware şi de sistem care contribuie la proiecte globale de cercetare şi dezvoltare.

    Conform datelor de pe pagina web a companiei la centrul Magna din Timişoara sunt 10 poziţii disponibile, care acoperă diferite zone, printre care: dezvoltare software avansată pentru automobile, reţelistică şi conectivitate în maşină, procesare video pentru sisteme de asistenţă (ADAS), Inteligenţă Artificială şi Machine Learning, management de proces şi operaţiuni suport.
     

  • Profit de peste patru ori mai mare pentru METRO.digital România – hubul de tehnologie al gigantului german Metro în 2024. Echipa s-a redus cu câteva zeci de oameni

    METRO.digital România, hub-ul tehnologic al gigantului german METRO AG, a înregistrat un salt puternic al profitabilităţii în 2024, acesta majorându-se de peste 4,6 ori faţă de anul precedent.

    Conform datelor de la Ministerul Finanţelor, cifra de afaceri a companiei a avansat cu 7,6% în 2024, atingând 208,1 milioane de lei, faţă de 193,4 milioane de lei în 2023. Profitul net a crescut puternic, ajungând la 12,6 milioane de lei, comparativ cu 2,7 milioane de lei în anul anterior, ceea ce reprezintă o creştere de 361,5%.

    În acelaşi timp, compania şi-a redus echipa cu 48 de persoane, ajungând la un număr mediu de 378 de angajaţi în 2024. Datoriile au scăzut cu 67,2%, de la 48,5 milioane de lei în 2023 la 15,9 milioane de lei în 2024.

    METRO.digital România este parte integrantă din divizia de tehnologie a grupului german METRO şi funcţionează ca un centru global de dezvoltare de produse şi servicii IT. Cu birouri în Bucureşti, Braşov şi Cluj-Napoca, echipa din România dezvoltă soluţii software esenţiale pentru operaţiunile internaţionale ale retailerului, de la platforme de e-commerce şi aplicaţii mobile, la sisteme de management al lanţului de aprovizionare şi soluţii de plată în magazine.

  • Expansiune la Cluj: Betfair Romania Development, hub-ul de tehnologie al gigantului irlandez din industria de jocuri Flutter Entertainment, a angajat aproape 400 de oameni în 2024. Afaceri în creştere cu 32%.

    Betfair Romania Development, centrul de dezvoltare software din Cluj-Napoca al grupului irlandez Flutter Entertainment, a avut un an de expansiune puternică în 2024, marcat de o creştere accelerată a afacerilor şi, mai ales, de o majorare substanţială a echipei.

    Conform datelor de la Ministerul Finanţelor, cifra de afaceri a companiei a urcat cu 31,9% în 2024, până la 774,6 milioane de lei, de la 587,4 milioane de lei în anul precedent. Profitul net a înregistrat şi el un avans de 12,6%, ajungând la 32,7 milioane de lei, comparativ cu 29 de milioane de lei în 2023.

    Cel mai vizibil indicator al expansiunii a fost creşterea numărului de angajaţi. Compania a adăugat 384 de persoane la echipă, ajungând la un număr mediu de 1.686 de angajaţi în 2024. Odată cu dezvoltarea businessului, datoriile firmei au crescut şi ele cu 26,1%, până la 158,8 milioane de lei.

    Betfair Romania Development este cel mai mare hub tehnologic al gigantului global de pariuri sportive şi jocuri de noroc Flutter Entertainment. De la sediul său din Cluj-Napoca, compania joacă un rol esenţial în dezvoltarea platformelor şi soluţiilor software pentru unele dintre cele mai cunoscute branduri din portofoliul grupului, precum Betfair, Paddy Power şi PokerStars.