BusinessMagazin

Tag: rezultate

  • Căutăm proiecte care schimbă comunitatea în bine

    Am auzit de nenumărate ori că schimbarea începe cu propria persoană, cu prieteni sau cu cei apropia]i, care ne împărtăşesc valorile şi idealurile. Astfel se nasc proiectele care schimbă în bine lumea, astfel apar idei care se transformă în proiecte, care devin sau se integrează în campanii şi care ob]in rezultate neaşteptate.

    Vrem să descoperim aceste proiecte şi să povestim lumii despre ele. De aceea Samsung şi Business Magazin lansează provocarea de a găsi proiecte şi oameni cu iniţiative curajoase.  Astfel de iniţiative sunt câteodată mai puţin cunoscute, fie pentru pentru că sunt mici, fie pentru că sunt la început de drum, însă multe dintre ele merită toată atenţia noastră.

    După un an în care Generaţia A a prins contur, de la lansarea smartphone-urilor Samsung Galaxy A din 2015, acum ne dorim să îi dăm o voce mai puternică. Imaginaţi-vă ce ar putea face această generaţie dacă ar avea acoperire naţională, dacă ar şti şi ar vorbi despre ei mii şi zeci de mii de români? Ar putea prinde aripi şi ar putea schimba lucrurile în bine la un nivel mult mai însemnat. Nu doar pentru o comunitate, ci pentru 10 sau 100 de comunităţi.

    Aşa că până pe 14 februarie oamenii pot propune iniţiative şi proiecte frumoase pe site-ul campaniei, http://generatiaa.ro/business-magazin. 

    Acolo se completează un formular simplu, cu date despre persoana care înscrie şi date despre proiectul propus. |n perioada 17 februarie – 24 februarie vor fi supuse la vot 30 de proiecte pentru a le selecta pe cele mai bune 10. Acestea vor câştiga expunere naţională, pentru a le ajuta să se dezvolte mai repede şi mai eficient, pentru binele tuturor. Persoanele care înscriu proiecte pot câştiga prin tragere la sorţi un smartphone Samsung Galaxy A5.

    Câştigătorul telefonului va fi anunţat pe 16 februarie, pe pagina de Facebook Samsung România. Cele 10 proiecte câştigătoare vor fi afişate pe site pe 26 februarie, iar în luna martie vor avea un parte de un proiect de presă dedicat lor.

    Ce înseamnă un proiect care schimbă comunitatea în bine? Vă oferim un exemplu: „YouthBank“. La baza conceptului YouthBank stă faptul că tinerii sunt cei care vor modela viitorul. Paradoxal însă, oportunităţile lor de a modela prezentul nu sunt întotdeauna prezente. Potenţialul tinerilor, creativitatea şi energia lor sunt valorificate de societate doar parţial. YouthBank oferă tinerilor un cadru în care ei să lucreze împreună şi să ia decizii privind comunitatea din care fac parte. Anual în România în medie 15 tineri din fiecare oraş în care este implementat programul YouthBank cu vârste între 15 şi 20 ani, cunoscuţi ca „cei mai tineri bancheri din România“ constituie, promovează şi administrează transparent un fond special destinat finanţării şi implementării proiectelor de către liceeni.

    Este un mecanism prin care sunt încurajate comportamente ale tinerilor legate de caritate, iniţiativă civică şi responsabilitate.
    Astfel de proiecte vrem pentru Generaţia A!

    http://generatiaa.ro/business-magazin
     

  • Lufthansa vrea să ducă Eurowings pe podiumul companiilor low-cost din Europa

    Modelul american nu este neapărat o soluţie pentru Europa, deoarece Europa a avut întotdeauna mai multe linii aeriene, dar nu atât de multe câte sunt astăzi. Cred că va exista un punct de cotitură care va accelera consolidarea pieţei, iar noi vrem să fim pregătiţi cu Eurowings la acest punct de cotitură“, spune Carsten Spohr,  CEO-ul grupului german Lufthansa, în cadrul întâlnirii Chief Executive Board Meeting Star Alliance, care îi pune pe executivii din cadrul Star Alliance faţă în faţă pentru a discuta cele mai importante provocări ale industriei.

    Executivul german face referire la industria aviaţiei americane, dominată de câteva companii importante, spre deosebire de aviaţia europeană, puternic fragmentată. În Statele Unite ale Americii operează trei companii tradiţionale aeriene mari – American Airlines, Delta Air Lines, United Airlines – şi alţi câţiva operatori low‑cost.

    Cu toate acestea, operatorii nord americani sunt responsabili de mai mult de jumătate din profitul total al industriei cu venituri globale de peste 700 de miliarde de dolari, profit care va ajunge în 2016 la 19,2 miliarde de dolari.

    Acestea sunt rezultatele unei economii puternice, ale aprecierii dolarului, ale preţurilor scăzute la petrol, dar şi ale unei industrii restructurate, potrivit IATA. Profitul pieţei europene puternic fragmentate va ajunge la 8,5 miliarde de dolari în 2016. Profitul per pasager va fi de 8,8 dolari, cu mult în spatele operatorilor nord-americani, pentru care profitul per pasager va ajunge anul acesta la 21,44 de dolari. Performanţa operatorilor europeni este afectată de competiţia intensă, aflată în creştere, ce vine mai ales din partea operatorilor low-cost şi a celor din Golf. „Am spus mereu că este nevoie de consolidare în piaţa zborurilor de scurt curier: avem numerele 1 şi 2, Ryanair şi easyJet, apoi există vreo şase linii aeriene cu mai mult sau mai puţin de 100 de aeronave – e o nebunie, funcţionarea lor nu va fi sustenabilă şi vrem să fim parte a consolidării“, subliniază Spohr, referindu-se la necesitatea reducerii numărului de operatori aerieni de pe piaţa europeană. 

    După ce compania pe care o conduce a suferit pierderi de circa 500 de milioane de euro din cauza numeroaselor conflicte cu sindicatele din ultimii doi ani, rezultatele pozitive din ultimul an îl fac pe CEO-ul Lufthansa să fie optimist. „Cel mai bun lucru pentru Germanwings şi Eurowings a fost că anul acesta am făcut bani, după nouă ani de pierderi. Am făcut făcut mereu bani din hub-uri şi am pierdut din zboruri de scurt curier, iar anul acesta, pentru prima dată, am reuşit să facem bani din zborurile de scurt curier cu Germanwings şi Eurowings“, declară Carsten Spohr, care consideră că Eurowings va ajuta din ce în ce mai mult la îmbunătăţirea rezultatelor companiei.

    Cea mai recentă estimare arată că profitul operaţional garantat Lufthansa va fi cuprins în 2015 între 1,75 şi 1,95 de miliarde de euro, la venituri totale de peste 30 de miliarde de euro. Compania nu comunică rezultatele diferit pentru divizia low‑  cost a grupului, dar Spohr spune că aceasta ajuns la o creştere de două cifre. „Nu există îndoială legată de faptul că preţul scăzut al petrolului ne-a ajutat să ajungem la cel mai bun rezultat pe care l-am avut vreodată, dar acesta nu este singurul. Există trei motive care au condus la acest rezultat: preţul scăzut al petrolului, răspuns bun al clienţilor la produsele noastre premium, în care am investit în ultimii ani şi faptul că am fost foarte stricţi în ce priveşte capacitatea – am operat cu 25 de aeronave mai puţin decât plănuiam şi am eliminat astfel pierderile.“

    Optimismul lui Spohr nu se opreşte aici, CEO-ul considerând că rezultatele recente sunt baza pentru rezultate mai bune ale diviziei low-cost cu Eurowings, cel mai recent pariu al germanilor, viitoarea platformă pentru consolidarea europeană. Eurowings denumea până în octombrie 2013 un operator regional german cu baza în Düsseldorf, dar, din octombrie 2014, zborurile acestuia au început să fie operate exclusiv prin Germanwings, alt operator low-cost al Lufthansa. Lufthansa vrea să facă din Eurowings al treilea cel mai mare operator low-cost din Europa, după Ryanair şi easyJet.

    Operatorul este destinat zborurilor de scurt curier, dar va oferi şi câteva zboruri spre destinaţii turistice precum Cuba, Thailanda şi Mexic. Prima aeronavă sub noul brand Eurowings, axată pe turiştii sensibili la preţ, a decolat în noiembrie din Köln spre Republica Dominicană, iar de la 1 ianuarie a început să înlocuiască brandul Germanwings, ce va dispărea treptat din portofoliul nemţilor. Potrivit lui Spohr, Eurowings ar putea absorbi alţi operatori deţinuţi parţial de compania germană, precum Brussels Airlines şi operatorul regional Air Dolomiti.

    Eurowings nu este prima încercare a Lufthansa de a câştiga teren în faţa competitorilor low-cost: în 2013, compania promova Germanwings drept compania cu „zboruri la preţuri rezonabile, însă nu ieftine“, experiment care nu a dat rezultatele scontate, din cauza faptului că nu era „suficient de low-cost“, potrivit analiştilor. Cei mai importanţi paşi în procesul schimbării sunt, potrivit lui Carsten Spohr, „adaptarea produselor la nevoile pasagerilor“.

    Or, în contextul în care nevoile pasagerilor sunt mai ales legate de reducerea costurilor de călătorie, cea mai importantă decizie anunţată de Lufthansa anul trecut este de a câştiga cursa operatorilor low-cost sub marca Eurowings. „Cota de piaţă a companiilor low-cost în Europa va creşte, dar suntem parte a acestei dezvoltări cu Eurowings. Astăzi este în jur de 43%, cred că va fi mai mult decât jumătate, sunt sigur, dar nu va fi 90%.“

    În prezent, Germanwings/Eurowings este clasată pe poziţia a şaptea din punctul de vedere al numărului de locuri printre companiile low-cost – este mai mare decât compania low-cost a Air-France KLM, Transavia, dar este mai mică decât Vueling, a IAG. Pentru a ajunge la ţinta propusă, Eurowings trebuie să întreacă Norwegian, Pegasus, Vueling şi Wizz Air. Potrivit celor mai recente informaţii disponibile, Eurowings operează 61 de rute, dintre care 14 sunt interne şi 47 internaţionale – patru dintre acestea fiind de lung curier. Fiecare dintre acestea au fost operate de Germanwings şi, în majoritatea cazurilor, Eurowings şi Germanwings operează rutele respective împreună.

    Germanwings operează în continuare peste 100 de rute, din care 21 domestice şi 108 internaţionale. Numărul acestora indică faptul că transferul dintre branduri va mai dura, iar conceptul Eurowings nu va fi implementat complet până în 2017, când compania ar trebui să opereze 96 de aeronave (de la 22 cât are în prezent).

  • Averea lui Zuckerberg creşte cu 5,5 miliarde de dolari, după rezultatele bune ale Facebook

    Averea miliardarului american Mark Zuckerberg a crescut joi cu 5,5 miliarde de dolari după ce titlurile Facebook, al cărei cofondator este, au avansat puternic, cu aproximativ 13%, încă din deschiderea şedinţei pieţei de capital din SUA, susţinute de rezultatele foarte bune raportate de companie.

    Zuckerberg a urcat astfel într-un top global al miliardarilor pe locul al şaselea, potrivit Bloomberg.

    Creşterea acţiunilor Facebook a urcat averea lui Zuckerberg la aproximativ 47 miliarde de dolari, suficient pentru a-i depăşi pe fraţii Charles şi David Koch, care au puţin peste 45 de miliarde de dolari fiecare.

    Cei cinci miliardari care se menţin deasupra lui Zuckerberg sunt Bill Gates, Amancio Ortega, Warren Buffett, Jeff Bezos şi Carlos Slim.

  • Acest hotel a fost desemnat cel mai bun din lume de către site-ul de specialitate TripAdvisor – GALERIE FOTO

    Site-ul de specialitate TripAdvisor a anunţat astăzi rezultatele sondajului anual privind cele mai bune hoteluri din lume. Pe primul loc s-a clasat hotelul Umaid Bhawan Palace Jodhpur din India, urmat de Shinta Mani Resort din Cambodgia şi Bellevue Syrene din Italia.

  • Grupul Immofinanz a înregistrat pe piaţa locală un profit operaţional de 34,8 milioane de euro în primul semestru al anului

    Rezultatele operaţionale din România ale grupului austriac Immofinanz s-au ridicat anul acesta la 21,8 milioane de euro şi reprezintă 31,9% din rezultatele operaţionale totale ale companiei. Profitul operaţional (EBIT) în România s-a ridicat la 34,8 milioane de euro.

    Proprietăţile Immofinanz din România reprezintă 14,6% din portofoliul total al companiei, ce include 73 de proprietăţi (17 investiţii finalizate, 11 în curs de dezvoltare şi 45 de proiecte în analiză), cu o valoare de 907,1 milioane de euro (649,2 milioane de euro – investiţii finalizate, 28,3 milioane de euro – investiţii în curs de dezvoltare, 229,6 milioane de euro – proiecte în analiză). Valoarea reală estimată după finalizarea proiectelor în curs de dezvoltare ale Grupului în România se ridică la 117,7 milioane de euro. În primul semestru al anului financiar 2015/16, veniturile din închirieri în România s-au menţinut stabile şi au totalizat 22,2 milioane de euro (faţă de 22,5 milioane de euro în aceeaşi perioadă a anului precedent), valoare ce reprezintă 13,9% din veniturile totale din închirieri ale Grupului.

    La nivel de grup, Immofinanz a înregistrat un profit net de 132,2 milioane de euro în primul semestru al anului financiar 2015-2016, în creştere cu 3,4 milioane de euro faţă de anul anterior. Creşterea se datorează cu precădere efectelor pozitive ale evaluării proprietăţilor. Rezultatele operaţionale au totalizat 68,3 milioane de euro, în scădere cu 155,3 milioane de euro faţă de anul anterior,  fiind afectate de scăderea veniturilor din închirieri la 160,3 milioane de euro din cauza reducerilor temporare a nivelului chiriilor în Moscova şi vânzarea planificată a proprietăţilor. Un alt aspect care a contribuit la această situaţie a fost creşterea cheltuielilor neatribuite în mod direct la -53,5 milioane de euro (S1 2014/15: -27,4 milioane de euro), ca urmare a efectelor nerecurente ale acordurilor în proceduri legale cu investitorii.

    „În primul semestru al anului financiar 2015/16, rezultatele operaţionale ale Immofinanz au fost influenţate, mai presus de toate, de doi factori: pe de o parte, situaţia politică şi economică în continuare tensionată din Rusia, care ne-a determinat să acordăm reduceri temporare ale chiriilor pentru partenerii noştri din centrele comerciale din Moscova. Revizuim şi renegociem aceste acorduri în mod regulat, însă situaţia rămâne dificilă şi estimările cu privire la evoluţia viitoare a economiei Rusiei se menţin în sfera unor incertitudini considerabile. Pe de altă parte, am abordat în ultimele luni aspectul dificil şi îndelungat al proceselor cu investitorii şi am obţinut o soluţionare în afara instanţelor judecătoreşti. Acest lucru creează securitate juridică şi pune capăt incertitudinilor cu privire la durata procedurilor juridice şi la costurile aferente”, a explicat Oliver Schumy, CEO al Immofinanz. „Majoritatea cheltuielilor legate de închiderea procedurilor juridice iniţiate de investitori sunt acoperite de provizioane în rapoartele financiare consolidate ale Immofinanz AG. Diferenţa de aproximativ 28,1 milioane de euro a fost încadrată drept cheltuială în raportul financiar pentru primul semestru al anului financiar 2015/16.”

    Veniturile ajustate din închirieri au scăzut cu 5,9% din primul trimestru al anului financiar 2015/16, la 70,1 milioane de euro în al doilea trimestru, însă s-au menţinut în general stabile, cu excepţia celor din Moscova. Rata de ocupare a portofoliului de proprietăţi finalizate a fost de 82,8%. „Concentrarea noastră asupra gestionării proprietăţilor finalizate a rămas neschimbată – ne propunem să ne îmbunătăţim performanţa operaţională şi să creştem rata de ocupare”, subliniază Schumy. „În sectorul de birouri, investiţiile noastre au scopul de a îmbunătăţi calitatea ofertei, pentru a întâmpina cerinţele în creştere pe pieţele noastre principale din Europa de Est. În sectorul retail, ne consolidăm poziţia pe piaţă prin extinderea brandurilor STOP.SHOP şi VIVO!.”

    Prin vânzarea întregului portofoliu logistic, Immofinanz a făcut un pas important către consolidarea poziţiei sale de companie imobiliară comercială lider pe segmentele de birouri şi retail. „Lichidităţile rezultate în urma vânzării vor fi investite în extinderea portofoliului nostru din Germania, unde am anunţat recent un nou proiect de referinţă: dezvoltarea noului sediu central al trivago în Düsseldorf Medienhafen“, a adăugat Oliver Schumy.
     

  • Compania locală Ascendis înregistrează anul acesta o creştere de 16% şi ajunge la venituri de peste cinci milioane de euro

    Compania axată pe programe de training Ascendis estimează că va încheia anul 2015 cu o creştere de 16% faţă de anul anterior şi va înregistra afaceri de peste cinci milioane de euro.

    ”Anul 2015 se prefigurează a fi cel mai bun din istoria Ascendis din punctul de vedere al rezultatelor financiare ale grupului. Ne-am întâlnit în sălile de curs cu peste 15.000 de cursanţi şi în centrele de evaluare cu peste 500 de persoane. În plus, la începutul anului ne propusesem să realizăm 250 de evenimente corporate – team building-uri şi conferinţe. Până la finalul anului vom fi finalizat 280 de astfel de evenimente. Astfel, în total am interacţionat cu mai mult de 35.000 de persoane în 2015. Estimez că afacerile grupului vor creşte cu 16% anul acesta, faţă de nivelul de 4,7 milioane de euro înregistrat în 2014”, a declarat Andrei Goşu, directorul general al Ascendis.

    Afacerile grupului au crescut în contextul în care companiile din România, în special multinaţionalele, au alocat bugete mai mari pentru instruirea angajaţilor, pe fondul creşterii economice.

    ”Piaţa serviciilor de training corporate din România a crescut constant în ultimii 3 ani, după declinul din anii de criză (2009-2010), aflându-se în prezent la o valoare cuprinsă între 30 – 40 de milioane de euro, conform estimărilor noastre. Tendinţa de creştere se va menţine şi în anii următori, întrucât companiile care vin sau care îşi extind activitatea în România vor fi nevoite să investească tot mai mult în formarea angajaţilor, dacă vor rezultate de business mai bune. În plus, România mai are de recuperat un mare decalaj faţă de alte ţări, întrucât doar 1,5% din populaţia cu vârste cuprinse între 24 şi 64 de ani a participat în 2014 la un program de învăţare continuă, ponderea fiind de şapte ori mai scăzută decât media înregistrată la nivelul statelor Uniunii Europene (de 10,7% în 2014), potrivit datelor Eurostat”, a mai spus directorul general al ASCENDIS.

    Grupul Ascendis şi-a început activitatea în anul 1997. Cu afaceri de 4,7 milioane de euro în 2014, grupul oferă servicii de consultanţă, training, team building, well-being şi training de limbi străine. Compania are o echipă de 67 de consultanţi şi facilitatori şi un portofoliu de peste 160 de clienţi constanţi.

  • Cele mai inovatoare companii din România

    Am început proiectul celor mai inovatoare companii din România anul trecut, cu sentimentul că am descoperit o piaţă nouă. Institutul de statistică informa că în perioada 2010 – 2012 – acestea fiind cele mai recente date – una din cinci companii a introdus sau implementat un produs nou, un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă şi că mai bine de jumătate din firmele inovatoare şi-au dezvoltat inovaţiile în propria companie. 

    Rezultatul a fost un primul catalog al companiilor inovatoare, o reuşită cu proiecte din cele mai diverse, de la compania cu un singur angajat, a unui tânăr care rezolvase o problemă cât se poate de importantă pentru companii, facilitându-le acestora accesul la bazele de date ale Ministerului Finanţelor, la mari companii preocupate de economisirea de energie sau care au adoptat produse sau stategii de marketing inovatoare. Am avut companii care au reinventat banalul plic şi au redus astfel cheltuielile legate de corespondenţă cu 30%. Am avut soluţii software care asigură comunicarea dintre medic şi pacient la distanţă, un simulator 3D conceput la Timişora, care pregăteşte operatorii fabricii înainte ca aceştia să înceapă să lucreze efectiv în producţie, sau Academy Plus, o şcoală de formare profesională în domeniul IT dezvoltată de compania IT Pitech Plus, şcoală care este gratuită şi unde nu se cer diplome sau rezultate la bacalaureat, dar care are cea mai grea admitere din România.

    Există şi un „dar“. Acelaşi institut de statistică arată că ponderea companiilor inovatoare a fost de 20,7%, în scădere cu 10,1 puncte procentuale în comparaţie cu perioada 2008-2010. În totalul companiilor, numărul celor inovatoare practic s-a înjumătăţit.
    Recent, statistica a lansat un alt set de date, care arată că în anul 2014 România a cheltuit 2,5 miliarde lei, adică 570 de milioane de euro, pentru activitatea de cercetare-dezvoltare.  Cheltuielile reprezintă 0,38% din PIB, din care pentru sectorul public 0,22% şi pentru sectorul privat 0,16%.  La sfârşitul anului 2014, îşi desfăşurau activitatea în cercetare-dezvoltare aproape 43.000 de oameni, număr în uşoară creştere faţă de cel înregistrat la sfârşitul anului 2013. 

    Ponderea redusă a cheltuielilor cu cercetarea – dezvoltarea în PIB ne aşază pe ultimul loc în Europa, iar cea mai recentă analiză a Comisiei Europene ne etichetează drept „inovator modest“. Conform datelor publicate de comisie, vârful performanţei în inovaţie a fost în 2011, iar în prezent ne situăm la capitoul inovaţie sub anul 2007, momentul aderării. Capitolele la care avem probleme sunt conexiunile cu cercetarea internaţională şi modul în care sectorul antreprenorial inovează.

    Şi din acest moment vin întrebările.

    De ce rezultatele inovaţiei din zona mediului de afaceri nu se regăsesc mai puternic în competitivitate, în rezultate şi în nivel de trai? Ştim cu toţii că inovaţia este un driver din cele mai puternice pentru creşterea economică. Cum să determinăm companiile să gândească în termeni de inovaţie, de câştig şi de eficienţă? Pentru a răspunde la aceste întrebări, am decis să continuăm demersul nostru de a identifica cele mai inovatoare companii, analizându‑le activitatea, evidenţiindu-le rezultatele şi premiindu-i pe cei mai merituoşi. Ba am organizat şi un eveniment special, unde circa 150 de invitaţi au discutat despre inovaţie, analizând, prezentând studii de caz şi idei pentru companii mari şi mici.

    Pe scenă au urcat Marius Coman, M2M country sales manager, enterprise business unit în cadrul Vodafone, Claudiu Petre, structural funds & business development manager Telekom, Mihai Svasta, managing partener Integrated Consulting Group România, Sorin Lăpădat, managing director Metro Systems România, Ramona Jurubiţă, partener, head of tax and legal services, KPMG România, Alex Bălan, chief security researcher Bitdefender, Leonidas Anastasopoulos, managing partner Alesonor, Mihai Zamfir, director general KEI Development, Cristina Miclea, director de marketing Albalact, care au vorbit despre inovaţie aşa cum este percepută şi aplicată în companiile la care lucrează, dar au prezentat şi studii de caz despre inovaţii şi rezultatele obţinute.

    Înainte de orice, i-am rugat să definească inovaţia. Sorin Lăpădat, managing director al Metro Systems România, spune că inovaţia, alături de flexibilitate, reprezintă o direcţie strategică în cadrul furnizorului de servicii software în domeniul retailului de aproximativ doi ani: „Am realizat atunci că trebuie să aducem valoare adăugată la nivel internaţional. Inovaţia este o direcţie nouă importantă în companie, necesară pentru a răspunde şi preîntâmpina nevoile clienţilor noştri din retail la nivel internaţional“. În cadrul Metro Systems există un grup de lucru şi o platformă dedicată inovaţiei, prin care compania colectează într-un proces organizat idei de la toţi angajaţii firmei. Lăpădat spune că au colectat până în prezent circa 100 de idei, iar circa 7% din acestea au prins contur.

    Alex Bălan, chief security researcher în cadrul Bitdefender, a remarcat că inovaţia reprezintă şi o doză ridicată de risc. „Cred că în 2008 am avut prima discuţie în cadrul companiei în care s-a solicitat un raport asupra inovaţiilor realizate. Am strâns din companie peste 42 de proiecte,  iar dintre acestea cred că doar două au adus venituri directe în firmă. Inovaţia implică un risc, o nebunie – există două tipuri de inovaţie: inovaţia de tip catch up, în care trebuie să ţii pasul cu piaţa, şi cea de tip pionierat, care necesită mai multă asumare a riscului.“

    „Domeniul imobiliar este printre cele mai atipice în care se poate inova, construim case în acelaşi mod de decenii întregi, dar prin casele inteligente din cadrul proiectului Amber Gardens am inovat şi am creat un proiect superior faţă de ce exista deja în piaţă, iar acesta a fost bine primit de piaţă“, a subliniat Leonidas Anastasopoulos, managing partner al dezvoltatorului imobiliar Alesonor, referindu-se la proiectul de locuinţe inteligente şi eficiente energetic Amber Gardens. „Companiile nu se gândesc, de multe ori, la transformările pe care tehnologia le poate aduce, prin urmare multe companii nu sunt pregătite pentru aceasta. Se gândesc mai ales la riscuri, dar din punctul meu de vedere, reprezintă un risc mai mare să nu acorzi atenţie tehnologiei“, a conchis el.

    Mihai Svasta, managing partner al Integrated Consulting România, a oferit definiţia inovaţiei printr-un citat – „Inovaţia face bani din cunoaştere“ (<Innovation makes money out of knowledge>) şi a remarcat cele trei motive pentru care organizaţiile inovează: pentru a crea ordine în haos, pentru a deveni (sau a menţine) poziţia numărul 1 şi pentru a aduce energie pozitivă în cadrul organizaţiei. „Capacitatea de a inova este o resursă  care există în organizaţie, pe care o putem folosi sau nu. Spre deosebire de alte resurse, dacă o folosim, cantitatea rămâne aceeaşi, sau chiar creşte, este ca un bulgăre de zăpadă şi cred că firmele de  pe piaţa locală încep să folosească din ce în ce mai mult această resursă“, a mai remarcat Svasta.

    Inovaţia a reprezentat un rol strategic şi pentru Albalact, care, potrivit Cristinei Miclea, director de marketing al companiei, a ajuns lider de piaţă prin intermediul inovaţiilor realizate de-a lungul timpului. „Compania a ajuns lider de piaţă inovând – inovaţia are un rol strategic în cadrul Albalact, iar acest lucru presupune un risc asumat de companie, când eşti un brand lider de piaţă, orice pas pe care îl faci reprezintă un risc“, a precizat Miclea, director de marketing în cadrul Albalact. Ea a oferit ca exemplu o inovaţie în comunicare – modul în care s-a adresat brandul Fulga consumatorilor în 2004, printr-o autoironie, aspect ce a schimbat modalitatea de comunicare a categoriei lactate din acel moment ori introducerea bidonului de lapte cu mâner, în spatele căruia s-a aflat o muncă de aproximativ un an. 

    Marius Coman, M2M sales manager în cadrul Vodafone, a descris direcţia în care  Vodafone îşi propune să inoveze în prezent şi care reprezintă o continuare a Revoluţiei Industriale. „Este o transformare a tot ce înseamnă alte obiecte, contoare, maşini, echipamente frigorifice, camere video etc., transformare care duce la nişte echipamente inteligente, care ajută companiile în creşterea eficienţei operaţionale, dar şi în luarea unei decizii în ce priveşte partea de business, dar şi creşterea eficienţei comunicării cu clientul final, consumatorul“, a explicat Coman. Referitor la modul în care compania îşi încurajează angajaţii să inoveze se numără o campanie în fiecare an în care cele mai inovatoare soluţii sunt transformate în produs şi exemplifică prin butonul de panică adresat persoanelor vârstnice, creat de un angajat al companiei. 

    Mihai Zamfir, directorul general al KEI Development, compania care dezvoltă parcul de agrement Frello în Capitală, obiectul unei investiţii de opt milioane de euro, a subliniat disponibilitatea românilor de a dezvolta un proiect inovator. „Totul este dezvoltat de ingineri români, iar fiecare subansamblu, produs de o fabrică sau uzină din România. După mai bine de cinci ani de muncă, am ajuns într-un final la un produs competitiv la nivel internaţional, motorul nostru este probabil cel mai eficient din lume la ora aceasta. Inovaţia înseamnă, din punctul de vedere al inovaţiei tehnologice, riscuri mari, pe care trebuie să ţi le asumi când pleci la drum, procesul inovaţiei efectiv include foarte multe lucruri, nu implică doar un inginer care desenează ceva, ai nevoie de facilităţi, locuri în care să poţi să produci, oameni care să aibă experienţă în a face lucruri noi.“ El a remarcat cum companiile româneşti sunt deschise la lucruri noi, spre deosebire de unele companii străine din domeniul producţiei, axate mai ales pe producţia de linie.

    Ramona Jurubiţă, partener, head of tax and legal services la KPMG România, a remarcat cum, în domeniul pe care activează, consultanţa, inovaţia se desfăşoară pe două paliere: inovaţia pe care firmele de consultanţă sunt nevoite să o facă pentru clienţi, cât şi inovaţia pe care trebuie să o facă în companie, iar unul dintre riscurile pe care le percepe este legat de tehnologie. „Tehnologia ne va afecta existenţa şi mai ales în domeniul consultanţei, unde vorbim de foarte multe lucruri care sunt fie repetitive, fie standardizate, este evident că într-un interval foarte scurt de timp ele vor putea fi făcute de computere.

    Potrivit unor studii în materie, inclusiv în domeniul juridic, în cadrul unui proces de natură litigioasă soluţia finală va putea să fie dată de un computer, în baza analizei unor raţionamente.“ Pentru a ilustra faptul că inovaţia există în companiile de consultanţă, a oferit ca exemplu inovaţia realizată de un coleg din companie care, pornind de la un proiect pentru un client de testare a sistemului de securitate al unei bănci, a inventat în doar câteva zile o maşinărie care detectează erorile de schimb valutar. „Încercăm în cadrul companiei să încurajăm şi să facem cumva din cultura de zi cu zi să generăm discuţii, idei, care nu au neapărat legătură cu departamentul în care activează, inovaţia poate să vină dintr-o idee care aparent nu spune nimic, dar dezvoltată, se poate transforma în ceva important.“

    Claudiu Petre, structural funds & business development manager Telekom, a oferit ca exemplu de susţinere a inovaţiei o divizie creată de Deutsche Telekom care se ocupă de revizuirea soluţiilor şi de soluţii inovative inhouse precum M2M, big data, crunch data etc., care înseamnă peste 14% din cifra de afaceri a companiei. „Potrivit unor cercetări, la finalul anului 2009 numărul de dispozitive interconectate a depăşit pentru prima dată numărul de locuitori ai planetei, de atunci am început să vorbim despre internetul lucrurilor, tot atunci am început să discutăm despre un volum de date care creşte exponenţial şi care va ajunge în 2020 să lege 55 de miliarde de dispozitive între ele şi aproape 5 miliarde de oameni. Datele vor ajunge să ne înconjoare, iar dacă până acum căutam informaţia, azi ne uităm la frigidere, ceas, ele transmit informaţii.“ Din perspectiva lui Deutsche Telekom, cel care va reuşi să strângă toate tipurile de informaţii, să le securizeze şi să le organizeze într-o formă structurată la îndemâna noastră ca şi cetăţeni, ori companii astfel încât să luăm decizii semnificative de business, aducând un raport semnificativ la profit,  vor fi câştigătorii.

    Un exemplu de studiu care i-a atras atenţia se referă la jucătorii din IT&C, tot până în 2020, peste 90% din aceste date care vor fi generate  de maşinăriile din jurul nostru vor fi găzduite pe mai puţin de 10 platforme din IT&C la nivel global. Potrivit OSIM, în 1990 existau în România peste 3.000 de brevete acordate, iar anul trecut numărul acestora se înjumătăţise, ajungând să fie chiar mai mic decât cel din 1920. Pe de altă parte, Norvegia şi-a făcut o strategie naţională ce priveşte inovaţia. Potrivit Ramonei Jurubiţă, la nivelul Uniunii Europene există o strategie care prevede ca până în 2020 cheltuielile pentru inovaţie din statele europene să ajungă la 3% din PIB, iar fiecare ţară poate să aleagă diverse instrumente prin care să poată să susţină mediul privat şi să stimuleze acest proces de inovare. „România a avut facilităţi fiscale pentru cercetare şi dezvoltare, dacă până în 2002 au funcţionat deduceri de 20%, procentele au crescut la 50% tocmai datorită nevoii de a ne alinia cu acest trend la nivel european şi din încercarea de a creşte ponderea în produsul intern brut.“

    În cadrul evenimentului au fost acordate şi cinci premii speciale pentru proiectele incluse în acest număr: premiul pentru portofoliul de soluţii M2M, acordat Vodafone România, reprezentată de Marius Coman, M2M country sales manager, enterprise business unit al Vodafone; producătorului autohton de soluţii de securitate IT Bitdefender, pentru proiectul BOX, reprezentat de Alex Bălan, chief security researcher în cadrul Bitdefender; proiectului Metro Systems Call for Innovation 2.0, reprezentată de Sorin Lăpădat, managing director al companiei. Alexandru Rizea, fondatorul Lemet, a primit un premiu pentru linia de producţie de mobilier personalizat, iar Cătălin Chiş, fondatorul Active Power Solutions, pentru proiectul Doctrina. Alexandru Rizea a remarcat cum discuţia despre inovaţia într-o fabrică se axează pe două paliere. „Putem să discutăm despre inovaţia în produs, dar şi despre inovaţia în muncă, inovaţia în produs se reflectă în design, caracteristicile produsului, iar în muncă se poate vedea poate în preţ, la noi funcţionează asta puţin organizat, oamenii fac în fiecare zi inovaţii şi noi vorbim despre inovaţie de mult timp.“

    Cătălin Chiş consideră că crearea mediului ideal în care angajaţii săi să inoveze reprezintă o prioritate. „Responsabilitatea mea este de a construi şi de a asigura cadre şi contexte în care colegii mei să lucreze cât mai uşor şi să inoveze cât mai mult, unul dintre primele proiecte de inovaţie derulate a fost pentru o platformă de brokeraj, cu 35.000 de utilizatori şi prin care se emit poliţe în valoare de peste 150 de milioane de euro în fiecare an, un alt proiect de inovaţie a fost anul trecut şi a fost reprezentat de primul call center pediatric, prin care s-au generat economii la bugetul de stat de peste un milion de lei, iar Doctrina reprezintă un loc unde se integrează partea de educaţie cu partea de promovare.“

    Evenimentul a fost posibil datorită partenerilor Carrefour şi Vodafone, cărora le mulţumim.

  • Veniturile din servicii ale Vodafone au atins 172,9 milioane de euro în trimestrul încheiat la 30 septembrie 2015

    Vodafone România a înregistrat un număr total de 9.053.810 de clienţi (utilizatori ai serviciilor mobile, ai serviciilor de voce şi internet fix şi M2M) la 30 septembrie 2015, în creştere cu 546.371 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Din numărul total de clienţi, 8.432.970 sunt utilizatori ai serviciilor mobile.

    ARPU mobil al Vodafone Romania a ajuns la 6,2 euro în ultimele trei luni încheiate la 30 septembrie 2015.

    Veniturile din servicii pentru trimestrul încheiat la 30 septembrie au atins 172,9 milioane de euro, în creştere cu 4,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în termeni organici.

    La 30 septembrie 2015, abonaţii serviciilor Vodafone reprezentau 40,7% din baza de clienţi, iar utilizatorii cartelei Vodafone, 59,3%. Utilizatorii serviciilor prepaid au crescut cu 0,8 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Consumul de date mobile a crescut cu 135,6% in trimestrul incheiat la 30 septembrie 2015, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut

    Rata de penetrare a smartphone-urilor in baza de utilizatori a crescut cu 7 puncte procentuale in trimestrul incheiat la 30 septembrie 2015, in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut. Vanzarile de smartphone-uri au crescut cu 63% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

    Vodafone Romania este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicatii mobile din lume, care ofera o gama de servicii ce include voce, mesaje, date si comunicatii fixe. Vodafone are divizii in 26 de tari, 57 de retele partenere in intreaga lume si operatiuni de broadband fix in 17 tari. La 30 septembrie 2015, Vodafone avea 454 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile si 12,5 milioane de utilizatori ai serviciilor de broadband fix.

     

  • Erste Group a raportat la 9 luni active în creştere cu 2,5% şi trecere pe profit, cu 764,2 milioane de euro

    Profitabilitatea s-a îmbunătăţit în toate ţările cu excepţia Croaţiei, unde rezultatul net s-a deteriorat considerabil pe fondul provizioanelor constituite pentru conversia întregului portofoliu de credite în franci elveţieni, impusă prin legislaţie.

    “Profitul semnificativ de 764,2 milioane euro raportat în primele nouă luni din 2015 a fost susţinut de mai multe evoluţii pozitive: creştere peste aşteptări a creditării cu 3,1%, costuri de risc mai reduse şi efecte extraordinare limitate comparativ cu anul trecut”, a declarat într-un comunicat Andreas Treichl, CEO al Erste Group.

    Rata creditelor neperformante a scăzut la minimul ultimilor cinci ani, de 7,4%, iar indicele capitalului comun de rang 1 consolidat, potrivit reglementărilor Basel 3, a crescut de la 10,6% la finalul anului trecut la 11,6%.

    “Majoritatea pieţelor noastre de bază au înregistrat creşteri economice solide în acest an şi subsidiarele noastre au continuat să-şi îmbunătăţească rezultate. Austria, Republica Cehă şi Slovacia rămân pilonii profitabilităţii noastre şi România recuperează rapid. Cu toate acestea, conversia obligatorie a creditelor în franci elveţieni în Croaţia a determinat un impact negativ de 144,9 milioane euro. Privind spre viitor, având în vedere rezultatele bune raportate la nouă luni, suntem încrezători că ne vom atinge obiectivele pentru 2015 pe care ni le-am stabilit la începutul anului”, a mai spus Treichl.

    Portofoliul de credite acordate clienţilor a avansat cu 3,1% comparativ cu sfârşitul anului trecut, la 124,5 miliarde euro, pe fondul majorării creditării cu 7,5% către companii mari, cu 3,7% către IMM-uri şi cu 2,9% către persoane fizice şi microîntreprinderi.

    Costurile de risc s-au redus cu 67,6%, la 518,4 milioane euro, reflectând îmbunătăţirea calităţii activelor şi scăderea provizioanelor înregistrate în România şi Ungaria.

    Depozitele au crescut în sold cu 2,3%, la 125,4 miliarde euro. Raportul credite/depozite a rămas stabil, la 99,3%.

    Calitatea activelor a continuat să se îmbunătăţească uniform pe toate segmentele de bază (retail, IMM-uri şi companii mari) şi în toate ţările, iar ponderea creditelor neperformante în totalul împrumuturilor a scăzut de la 8,5% la finalul anului trecut la 7,4%.

    În plus, rata de acoperire a creditelor neperformante a crescut de la 68,9% la 69,2%, cel mai ridicat nivel înregistrat în ultimii şapte ani.

    Capitalul total (conform IFRS) s-a majorat de la 13,4 miliarde euro la finele anului trecut la 14,4 miliarde euro la sfârşitul lunii septembrie, iar rata de solvabilitate a crescut de la 15,7% la 16,8%.

    Cheltuielile administrative s-au majorat atât pe fondul creşterii numărului de angajaţi, cât şi al majorării costurilor generate de reglementări, care includ contribuţiile pentru 2015 la fondul de asigurare a depozitelor introdus în Uniunea Europeană. Astfel, acestea au crescut cu 2,5%, la 2,85 miliarde euro, în timp ce venitul operaţional a scăzut 0,5%, la 5,1 miliarde euro.

    Astfel, profitul operaţional s-a situat la circa 2,24 miliarde euro, faţă de 2,33 miliarde euri în primele trei trimestre ale anului trecut.

    “Contextul operaţional se anunţă favorabil creşterii creditării. Estimările privind creşterea economică se situează între 2% şi 4% pentru toate pieţele de bază din ECE, cu excepţia Croaţiei, pe fondul majorării cererii interne. Perspectivele de creştere economică pentru Austria se plasează sub 1%”, se precizează în comunicat.

    Erste estimează o reducere a profitului operaţional de circa 5% în acest an, dar şi o creştere a creditării cu 5%.

    Evaluarea costurilor de risc la 750-950 milioane euro reflectă înregistrarea contabilă a costurilor de 144,9 milioane euro pentru conversia creditelor în franci elveţieni în Croaţia la poziţia “alte venituri operaţionale”.

    “Se previzionează că taxele pe operaţiunile bancare vor însuma aproximativ 320 milioane EUR, inclusiv contribuţiile realizate concomitent la nivel naţional şi european pentru fondul european de rezoluţie bancară şi pentru fondurile de garantare a depozitelor. Discuţiile pe tema taxei bancare cu Guvernul Austriei sunt încă în desfăşurare”, transmite grupul financiar austriac.

  • BCR a ajuns la 9 luni la un profit de 203,6 milioane de euro, reducând drastic costurile de risc

    BCR a obţinut un profit operaţional de 1,2 miliarde lei (270,5 mil. euro), în scădere cu 23,5%, influenţat de veniturile operaţionale mai mici, aflate sub impactul unei contribuţii mai reduse din derularea creditelor neperformante şi costurilor mai ridicate, se arată într-un comunicat al băncii.

    Activele grupului au scăzut la 60,02 miliarde lei (13,5 miliarde euro), de la 61,62 miliarde lei la sfârşitul anului trecut, menţinându-se pe primul loc în sistemul bancar românesc în funcţie de acest indicator.

    Costurile cu creditele neperformante s-au ajustat la 55,1 milioane lei (12,4 mil. euro), faţă de 4,05 miliarde lei (910,8 mil. euro) în primele trei trimestre ale anului trecut, datorită procesului de curăţare a bilanţului.

    “Costurile de risc substanţial mai mici au fost generate în principal de o calitate mai ridicată a portofoliului de credite performante, de generarea mai mică de NPL-uri, precum şi mai puţine cazuri de neplată şi recuperări mai ridicate ca urmare a revizuirii extensive a portofoliului”, se spune în comunicat.

    Rata creditelor neperformante s-a plasat la 22,2%, în scădere de la 26,5%, în pofida reducerii generale a portofoliului de credite determinată de recuperări, vânzări de portofolii NPL şi scoateri în afara bilanţului. Rata de acoperire a creditelor neperformante s-a situat la 79,1%.

    Soldul creditelor BCR s-a redus la 32,21 miliarde lei, de la 32,56 miliarde lei la finele anului trecut.

    Volumul de credite noi garantate pentru segmentul de retail a crescut cu 17% anual, dintre care creditele Prima Casă au consemnat un avans anual de 48%, iar volumul de credite de nevoi personale a crescut cu 11%.

    Pe segmentul corporate, portofoliul de împrumuturi nou acordate s-a ridicat la 2,2 miliarde lei de la începutul anului, în timp ce volumul total al creditelor din bilanţ a rămas stabil, susţinut de o creştere de 1,7% pe segmentul de întreprinderi mici şi mijlocii.

    “Volumul de credite noi aprobate este din ce în ce mai ridicat, susţinut de un flux solid de afaceri noi de o calitate mai bună, în special pe segmentele de descoperit de cont, capital de lucru şi finanţarea lanţurilor de aprovizionare”, se arată în comunicat.

    Depozitele atrase de la clienţi au fost în uşoară scădere, cu 0,5%, la 39,73 miliarde lei (8,99 miliarde euro), evoluţia pozitivă a depozitelor retail fiind compensată de o scădere sezonieră a depozitelor corporate. Depozitele clienţilor rămân principala sursă de finanţare a BCR, banca beneficiind totodată de surse de finanţare diversificate, inclusiv compania mamă.

    Veniturile nete din dobânzi au scăzut cu 15,5%, la 1,5 miliarde lei (339,3 milioane euro), de la 1,78 miliarde lei (400,8 milioane euro) în primele nouă luni ale anului trecut, pe fondul curăţării aceelerate a portofoliului de credite cu probleme şi a unui mediu dominat de rate mai mici ale dobânzii.

    Veniturile nete din comisioane s-au redus cu 1,6%, la 531,6 milioane lei (119,7 milioane euro), pe seama comisioanelor mai mici din administrarea creditelor şi conturilor curente, dar susţinute de veniturile generate de activitatea BCR Pensii.

    Rezultatul net din tranzacţionare a scăzut cu 17,5%, la 232,1 milioane lei (52,3 milioane euro), datorită activităţii mai reduse de tranzacţionare.

    Venitul operaţional a scăzut cu 12,1%, la 2,3 miliarde lei (519,6 milioane euro), în special datorită veniturilor nete din dobânzi mai reduse, împreună cu un rezultat din tranzacţionare mai scăzut.

    Cheltuielile administrative ale grupului financiar au ajuns la 1,1 miliarde lei (249,1 milioane euro), mai ridicate cu 4,9%.

    “Realizarea ţintelor privind costurile, stabilite în 2012 în planul de redresare şi susţinuta de concentrarea continuă asupra îmbunătăţirilor productivităţii, este de aşteptat să se traducă în investiţii semnificative în infrastructura IT a băncii. Conform strategiei stabilite în 2012 privind redresarea şi îmbunăţirea productivităţii băncii continuă investiţiile masive în infrastructura IT a băncii, ceea ce a generat creşterea cheltuielilor administrative generale în primele 9 luni”, se precizează în comunicat.

    Raportul cost-venit a avansat la 47,9%, de la 40,1% în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Raportul de solvabilitate conform standardelor locale (doar banca) se situa în august la 19,8%, peste cerinţele obligatorii ale BNR, de minim 10%.