BusinessMagazin

Tag: profit

  • REVOLTĂTOR! O angajată a Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti a câştigat 10 LEI PE SECUNDĂ

    Potrivit raportului realizat de Corpul de Control al Guvernului asupra activităţii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, angajata Camelia Meţler ar fi obţinut un salariu de 70.894 de lei pentru doar 112 minute de muncă. Acest venit este echivalentrul a 632 de lei pe minut sau 10,5 lei pe secundă. O altă angajată, Cristina Neamţu, care a lucrat doar două zile (16 ore), a primit un salariu de 43.003 lei – echivalentul a 44 de lei pe minut sau 75 de bani pe secundă.

    MEDIAFAX a realizat, anul trecut, un inedit top al profiturilor pe secundă din rândurile celor mai mari companii, din care reiese că doar cinci firme au depăşit „pragul” de 10 lei pe secundă. Celelalte companii au fost, aşadar, net surclasate de angajata Aeroporturi Bucureşti menţionată în raportul guvernamental.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Surpriză: UBER a plătit impozit pe profit de 3 ori mai mult decât primele 9 companii de taxi din Bucureşti la un loc

    În aceeaşi perioadă, Uber, serviciul privat de car sharing, activ pe pieţele din Bucureşti, Timişoara şi Cluj, a plătit, pentru profiturile obţinute, taxe care s-au ridicat la 187.000 de lei, de 3 ori mai mult decât cei care domină piaţa taximetriei la un loc, potrivit lui Cristian Lăzărescu, vicepreşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport.

    Cifrele publicate de Ministerul de Finanţe atrag atenţia nu doar asupra impozitelor scăzute plătite de fiecare firmă de taxi în parte, ci şi asupra faptului că unii dintre cei mai mari jucători de pe piaţă par să nu înregistreze, aproape niciodată, profit. Astfel, firme precum Speed Taxi, Pelicanul Grup Taxi sau Bageti Star nu au plătit impozit pe profit în niciun an din perioada 2012-2016. Lista numelor care nu au avut de plată impozit pe profit în anul 2016 este, însă mult mai mare, şi include şi alte nume, precum Meridian Taxi sau Auto Cobălcescu.

    Potrivit datelor oficiale, cei mai profitabili dintre taximetrişti sunt cei de la Taxi Glucoza, care, doar în 2016, au plătit 36.341 de lei, adică jumătate din impozitele plătite de toate cele 9 companii mari din piaţă, asta deşi se află doar pe locul al 7-lea în top. Următorii contribuabili sunt Cristaxi Sevice, cu un impozit pe profit de 12.016 lei, în 2016 şi Prof Taxi, care a datorat statului puţin peste 7.500 de lei, în acelaşi an.

    La polul opus se află Uber România, aplicaţia care facilitează servicii de car sharing, şi care, doar în 2016 a plătit la bugetul de stat 187.000 de lei, adică de 3 ori mai mult decât 9 firme de taxi, împreună. La această valoare se adaugă şi taxele suplimentare pe care le plătesc şoferii parteneri Uber, constând în TVA intracomunitar, impozit pe venit, impozit şi contribuţii salariale. În 2016, spre exemplu, 100 de şoferi Uber au plătit 320.000 de lei, aferenţi acestor dări.

    Dacă impozitul pe profit plătit de Uber în România este explicabil prin numărul tot mai mare de utilizatori ai aplicaţiei de car sharing, nu la fel de uşor se explică şi profiturile mici sau chiar inexistente ale unor firme de taximetrie cu experienţă, precum Speed Taxi, Pelicanul sau Meridian Taxi. În unele dintre aceste cazuri, vorbim de o vechime în piaţă de peste două decenii, dar şi de flote auto care pot ajunge şi până la 1.500 de maşini.

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: un business ce necesită să şti cât mai multe despre maşini

    Dacă te pricepi la maşini, ai un garaj şi sculele necesare, de ce să nu începi propriul tău atelier auto? Şi chiar dacă nu ai garaj, poţi opta pentru un service mobil, mergând chiar la locul unde maşina în cauză s-a stricat.

    Nu e o afacere care să aducă profit imediat, pentru că o mare parte a banilor va trebui reinvestită în scule şi alte obiecte necesare, dar pe termen mediu ţi-ar putea aduce un venit constant.

    Pentru a emite facturi, cel mai simplu e să te înregistrezi ca Persoană Fizică Autorizată – procesul se derulează la Registrul Comerţului, durează 3-4 zile şi costă aproximativ 140 de lei.

    Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: un business de sezon

    Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: cum să faci bani dintr-o activitate pe care oricum o ai zilnic

    Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: cum să faci bani ajutând alţi oameni să se angajeze

  • Două românce au pornit în joacă o afacere în casă, iar acum câştigă peste 100.000 de euro din vânzarea produselor

    Panacea Urban Apothecary s-a născut din pasiunea pentru cosmetice de calitate a două tinere fără experienţă, dar cu ascuţit simţ antreprenorial. Sabrina Marinescu tocmai se întorsese din Paris, unde încheiase cinci ani de studii în comunicare, modă şi artă, dar şi câteva internshipuri în aria brandingului de lux. Pe de altă parte, Maria Ianoş, prietena şi actuala asociată a Sabrinei, absolvise facultatea de farmacie, iar în timpul liber realiza creme. În timpul unui prânz, la o discuţie în care s-au pus la curent cu cele mai recente activităţi şi pasiuni, tinerele şi-au dat seama că au în comun o pasiune pe care ar putea să o valorifice: cosmeticele.

    „Total ad hoc, ne-a venit ideea de a face ceva împreună, să creăm un brand. Am pornit efectiv gândindu-ne că o să facem nişte creme în bucătărie şi le vom vinde între prieteni”, povesteşte Sabrina Marinescu. Au cumpărat materii prime – ca uleiuri şi seminţe – şi au început să le mixeze acasă. Reacţiile celor din jur le-au încurajat să continue: „Ne-am cremuit, toată lumea era încântată, dar compoziţiile erau destul de simple – nişte uleiuri cu nişte vitamine, nimic foarte elaborat.

    Foarte bune, de altfel, pentru că realist vorbind, din naivitate şi din dorinţa de a face cremele cele mai bune, noi puneam concentraţiile cele mai mari, uleiurile cele mai scumpe etc.”, spune aceasta. Ulterior au aflat că acest lucru nu prea se face în industrie, iar crema lor ar costa mult dacă ar trebui să o producă standardizat. Au început colaborarea cu o fabrică, cu care lucrează şi astăzi. „Fiind la început ne-am zbătut foarte mult, am fost foarte perfecţioniste; cred că numai pe logo ne-am chinuit cam o lună să ajungem la ceva ce ne convine. Acum nu aş mai face acelaşi lucru, dar pe de altă parte nu ne pare rău, fiindcă am primit laude de la companii de renume, precum Estée Lauder şi alţii”, spune tânăra antreprenoare.

    De la idee până când au scos efectiv cremele pe piaţă a durat cam doi ani, pentru că, spune tânăra, s-au lovit de multe alte lucruri în afară de ceea ce ştiau ele să facă, mai exact producţie şi branding. Pas cu pas, sau „cu lumânarea”, după cum spune ea însăşi râzând, au reuşit să lanseze oficial Panacea Urban Apothecary. Investiţia iniţială, de-a lungul primilor doi ani a fost de 20.000 de euro, fonduri proprii provenite de la familiile lor. Din cauză că nu aveau nici buget, nici capacitate de a face mai multe linii cosmetice, s-au hotărât să se axeze pe trei creme. Una este o cremă antiîmbătrânire şi pentru ten uscat, alta este pentru ten normal şi piele sensibilă, iar a treia se adresează tenului gras, uşor acneic. Suma investită iniţial nu a fost îndeajuns încât să poată realiza o gamă întreagă de produse încă de la lansare, astfel că s-au focusat pe cele trei produse de îngrijire a tenului. După un an, vânzările înregistrate au fost cât se poate de bune: au rămas, efectiv, fără stocuri. Au folosit câştigurile pentru a mai adăuga încă două produse – un demachiant şi o loţiune tonică – ajungând la cinci produse marca Panacea Urban Apothecary. „Evident, ne-am lovit între timp de multe greutăţi, dar am avut norocul ca ai noştri să ne sprijine şi să ne înţeleagă. Până la urmă a fost un experiment, iar dacă nu ne pricepeam, nu puneam pasiune sau pur şi simplu nu aveam noroc, putea să se termine prost. Din fericire, nu s-a terminat prost. Nici nu s-a terminat!”, spune ea zâmbind.

    După câţiva ani, o altă prietenă a Sabrinei – Irina Culeţu – a decis să renunţe la jobul stabil pe care îl avea şi să meargă pe drumul antreprenoriatului. „După ce am participat la un târg în Italia, ne-a venit ideea să facem suplimente alimentare naturale. O mare parte din ceea ce pui pe piele se pierde şi doar un mic procentaj se absoarbe. De aceea, cel mai eficient este să înghiţi acele substanţe adjuvante”, explică tânăra antreprenoare. În scurt timp, s-au gândit şi la un plan pentru noul proiect şi au aplicat pentru fonduri europene; au obţinut 25.000 de euro. „Pentru fonduri trebuie să ai toate piesele puzzle-ului puse, să îl prezinţi cuiva frumos ambalat şi acea persoană să-ţi dea ok-ul”, spune Sabrina Marinescu. Mai întâi s-au documentat temeinic; „de obicei, pentru fonduri îţi trebuie un consultant, însă noi nu puteam da câteva mii de euro cuiva pentru ceva de care nu eram sigure că va merge. Aşa că ne-am descurcat singure, iar Irina a ţinut efectiv partea de contabilitate, a stat nopţile, a făcut planul pe cinci ani”, povesteşte tânăra. În martie 2016 au lansat şi marca The Food Project, care conţine patru suplimente alimentare, complementare liniei de îngrijire cosmetică: Skin Elixir (ajută la regenerarea pielii), The Body Supplement (pentru cei care vor să slăbească), The Detox Wonder (pentru îmbunătăţirea metabolismului şi a digestiei) şi The Happiness Formula (pentru energie şi stare de bine). Acestea conţin ingrediente simple, din natură, pe care toată lumea le cunoaşte, dar le ocoleşte de dragul tehnologiei, ţine să precizeze antreprenoarea.

  • Business-ul care este la îndemâna oricui: a investit 6400 de euro şi a avut un profit de peste 600.000 de euro

    ”Peste 4 – 5 ani, România poate redeveni lider mondial pe segmentul nucului, în condiţiile în care se vor cultiva 20.000 de hectare. Promovăm înfiinţarea unor livezi de nuci în România, doar din soiuri de nuci româneşti, pentru ambele tipuri de livezi – fructiferă şi forestieră – deoarece acestea sunt aclimatizate. Investiţiile nu sunt nici mici, nici mari, fiind nevoie de un buget de 4.000 de euro pentru un hectar de livadă de nuci fructiferi, iar pentru cea forestieră de peste 6.000 de euro, deoarece aici densitatea copacilor este mai mare. Susţinem o afacere de familie pentru livezile de nuci fructiferi. O astfel de familie, compusă din patru membri, poate întreţine o livadă de 5,2 hectare, şi poate obţine după perioada de maturitate a pomilor beneficii foarte bune”, a spus Toth.

    O investiţie de 6.400 de euro făcută în 2017 într-un hectar de livadă forestieră poate genera un profit de peste 600.000 de euro în 25 de ani, depăşind estimările oricărui fond de investiţii.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Cinci acţiuni de la bursa românească de urmărit în 2018. Ce zic analiştii

    Cinci analişti din cinci chestionaţi de ZF au pe liste ac­ţiunea OMV Petrom de urmărit în anul 2018 în con­textul deciziei de investiţii în perimetrele din Marea Neagră, pe fon­dul unui posibil exit al Fondului Proprietatea din acţio­nariat, dar şi în contextul unor rezultate la nouă luni duble faţă de ianuarie-septembrie 2016, ceea ce ar putea aduce cote mari din profit spre investitori.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Probabil cea mai bună maşină de făcut bani din lume. Compania care nu a pierdut nici un ban din anul 1990 până astăzi

    Renaissance Technologies este un fond hedge recunoscut în SUA. Mai ales din prisma faptului că este creatoarea fondului de investiţii Medallion, probabil cea mai bună maşină de făcut bani din lume, scrie Bloomberg. În Medallion pot lucra doar angajaţii Renaissance (300 de angajaţi dintre care 90 au doctorate). Fondul, recunoscut pentru secretomania sa, a produs în ultimii 28 de ani profituri de 55 miliarde de dolari, fiind cu 10 miliarde de dolari mai profitabil decât fondurile conduse de miliardarii Ray Dalio sau George Soros.

    Mai mult, a reuşit această performanţă în mai puţin timp şi cu mai puţine active. Este fondul care nu pierde bani aproape niciodată (un singur an a fost pe minus).
    “Rnaissance este versiunea comercială a proiectului Manhattan (n.r proiectul de dezvoltare a primei arme nucleare)”, spune Andrew Lo, profesor de finanţe la MIT. Acesta îi atribuie o mare parte din succesul fondului fondatorului Jim Simons (78 de ani) care a creat fondul în 1982 şi a adus muţi oameni de ştiinţă. “Compania reprezintă vârful fondurilor de investiţii “quant” – (n.r care sunt bazate algoritmi care decid dacă o investiţie este atrăgătoare sau nu. Decizia finală de a vinde sau a cumpăra este realizată de calculator). Nimeni nu se apropie de performanţa lor”, mai spune Lo.

    În afară de Simons, care s-a retras de la conducere în 2009, foarte puţine lucruri sunt counoscute despre grupul de oameni de ştiinţă care conduc fondul şi a căror avere cumulată depăşeşte cu uşurinţă PIB-ul multor ţări, mai scrie Bloomberg.

    Peter Brown, unul dintre conducători, doarme de obicei în biroul său Robert Mercer, celălalt  responsabil pentru conducerea fondului, vorbeşte foarte rar şi în întâlniri mai degrabă îl auzi fluierând decât vorbind.

    Cu toate acestea nimeni nu a reuşit să le copieze succesul. Calculatorele acestora sunt mai bune, angajaţii au mai multă şi mai bună informaţie decât competitorii şi reuşesc să identifice mai multe semnale în piaţă pe care să-şi bazeze predicţiile şi alocările de capital.

    Specialiştii spun că niciun sistem nu poate rezista pentru totdeauna. Însă chiar şi după retragerea fondatorului fondul de investiţii a continuat să facă bani, chiar şi în prima jumătate a anului face bani, deşi în această perioadă multe fonduri hedge s-au chinuit.

  • Un nou tip de job unde nu ai program, munceşti când vrei şi cât vrei. Această femeie a câştigat 1 milion de dolari într-un an

    Iniţial, Pocek făcea câte 10- 15 dolari pe oră, dar cu ratingurile pozitive ale clienţilor şi cu o nouă certificare, a început să perceapă  preţuri mai mari. Între timp,  şi-a permis să renunţe la slujba ei cu normă întreagă şi să-şi ofere serviciile prin Fiverr, unde pentru un pachet de CEO încasează până la 800 de dolari. În prezent este singura femeie freelancer şi singurul american de pe Fiverr care câştigă până la 1 milion de dolari cu ajutorul acestui site.  „Auzi mereu că primul milion este cel mai greu de făcut. M-a făcut să-mi doresc să fac şi mai mult”, declara aceasta.

    Aproape jumătate din câştig l-a realizat în 2016, când profitul câştigat prin ajutorul Fiver a ajuns la 445.000 de dolari, iar pentru că cererile sale nu sunt constante, venitul pe lună poate varia între 26.000 şi 43.000 de dolari. Cifrele în creştere nu se datorează creşterii volumului de muncă, ci faptului că mizează pe experienţa sa pentru a impune tarife din ce în ce mai mari. Aceasta munceşte, în funcţie de cereri, între 25 şi 60 de ore pe săptămână.

    „Fiver îţi oferă un cadou preţios – timpul. Poţi alege dacă azi vrei să munceşti, să faci bani sau să îţi iei o zi liberă, să stai cu familia ta. Pentru asta sunt foarte mulţumită”, adaugă aceasta. 

  • Veniturile Amadeus au crescut cu 8,9% în primele nouă luni

    Luis Maroto, preşedinte şi CEO al Amadeus, a comentat:

    “Amadeus şi-a menţinut creşterea pozitivă în primele nouă luni ale anului. Toate liniile noastre de business au avut rezultate bune, ceea ce a contribuit la o creştere cu 10,1% a EBITDA “.

    “Am înregistrat evoluţii importante în segmentul nostru Airline IT. Am semnat contracte importante cu companii aeriene de vârf, cum ar fi Air Canada, care ne întăresc în continuare prezenţa în America de Nord. În segmentul de distribuţie, rezervările noastre au continuat să depăşească performanţa industriei datorită îmbunătăţirii poziţiei noastre competitive”.

    “Noile linii de business au marcat o performanţă excelentă, demonstrând forţa strategiei noastre de diversificare. Am extins portofoliul nostru de Hospitality cu Premier Inn, care a optat pentru cele două capabilităţi-cheie (CRS şi PMS) ale platformei noastre de Hospitality pentru a putea oferi clienţilor săi o experienţă personalizată. De asemenea, lanţul hotelier a optat pentru platforma de plăţi pentru a optimiza procesele de plată. Baza noastră de clienţi pentru soluţia Airport IT a crescut semnificativ, având acorduri cu aeroporturi importante din întreaga lume, cum ar fi Calgary din Canada, Pittsburgh din SUA şi Baku din Azerbaijan”.

    “Având în vedere progresul constant al afacerilor noastre în ultimele nouă luni, aşteptăm cu încredere rezultatele pentru ultimul trimestru al anului”.

    Distribuţie

    • Venitul a crescut la 2.382,0 milioane de euro, cu 7,3% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016.
    • Rezervările aeriene ale agenţiilor de turism au crescut cu 6,0%, până la 434,4 milioane – depăşind performanţa de 4,4% a industriei GDS.

    Performanţa pozitivă a segmentului nostru de Distribuţie a fost susţinută de creşterea volumelor şi de majorarea veniturilor medii unitare. Veniturile non-booking au crescut şi datorită contribuţiei pozitive a soluţiilor de căutare, a instrumentelor pentru corporaţii, a soluţiilor de publicitate şi a soluţiilor noastre de plată pentru agenţiile de turism.

    Rezervările aeriene ale agenţiilor de turism au înregistrat creşteri în toate regiunile, Asia-Pacific şi America Latină înregistrând niveluri mai ridicate de creştere, de 11,6%, respectiv 11,5%. Ca urmare a acestei evoluţii pozitive, poziţia competitivă a soluţiei pentru rezervările aeriene ale agenţiilor de turism a crescut cu 0,6 puncte procentuale, până la 43,6%.

    IT Solutions

    • Veniturile au crescut cu 11,8% până la 1.304,7 milioane de euro
    • Numărul pasagerilor ambarcaţi prin sistemele Amadeus a urcat cu 19,4%, ajungând la un total de 1.228,1 milioane

    Creşterea veniturilor în acest segment a fost determinată de performanţa pozitivă a Airline IT, susţinută de o creştere cu 19,4% a volumelor şi de tendinţa tot mai mare a noilor noastre linii de business.

    Airline IT

    Creşterea în acest segment a fost influenţată pozitiv de consolidarea Navitaire New Skies (consolidată începând cu 26 ianuarie 2016). Excluzând acest impact, volumele noastre au crescut cu o rată de două cifre, alimentată de o creştere organică de 7,8% şi de implementări noi de operatori.

    La sfârşitul lunii septembrie, 201 de clienţi au contractat unul dintre sistemele Amadeus Passenger Service (Altea sau New Skies), iar 192 au implementat aceste sisteme. Ca parte a strategiei sale de îmbunătăţire a experienţei clienţilor şi de îmbunătăţire a rentabilităţii, Air Canada a contractat întreaga suită Amadeus Altéa în septembrie, inclusiv soluţiile de rezervare, inventariere şi de control al plecărilor. Pe lângă acestea, compania aeriană a optat şi pentru o serie de alte soluţii IT de la Amadeus, cum ar fi Anytime Merchandising, Customer Experience Management, Payments şi Passenger Recovery.