Tag: populatie

  • Ţara în care în anul 2100 o să traiască aproape jumătate din populaţia planetei

    Conform unui raport al Naţiunilor Unite asupra populaţiei globale  este de aşteptat ca în 2100 aproape 40% din populaţie să fie africană.

    În ultimii 12 ani, populaţia globului a crescut cu un miliard de oameni, ajungând la totalul de 7,3 miliarde. Se estimează că numărul oamenilor de pe pământ, între 2015 şi 2030, va creşte cu 2,4 miliarde, dintre care 1,3 miliarde doar în Africa.

    După 2050, Africa o să fie singurul continent unde populaţia va continua să crească, însemnând că în 2100 nu mai puţin de 39% dintre oameni vor locui în Africa. Ca un punct de referinţă, în 1950 doar 9% din populaţia globală era africană.

    Conform publicaţiei The Globe and Mail, în 1950 în Africa se aflau 8 oameni pe kilometru pătrat, iar în 2050 vor fi 80 pe kilometru pătrat.

    Raportul Naţiunilor Unite indică următoarele motive pentru această creştere. În momentul de faţă, 21 de ţări sunt caracterizate ca având o populaţie cu o fertilitate crescută. 19 dintre acestea se află în Africa, unde, în medie, o femeie are patru-cinci copii de-a lungul vieţii, însă este prevăzut ca acest număr să scadă pe viitor. De asemenea, speranţa de viaţă a crescut cu şase ani pe continentul african în anii 2000. Până în 2100 se aşteaptă ca speranţa de viaţă să crească cu 19 ani, ajungând la vârsta medie de 78 de ani. Iar un al treilea motiv ar fi faptul că mortalitatea infantilă a scăzut semnificativ.

  • Povestea incredibilă a oraşului care a costat o avere şi are doar o mână de locuitori – GALERIE FOTO

    Naypyidaw a devenit capitala Birmaniei în 2005, fiind în acea vreme mai mult un proiect decât un oraş bine definit.

    Autorităţile au decis construirea oraşului având de la început intenţia ca acesta să fie capitala statului. Investiţiile în infrastructură au fost uriaşe, deşi Birmania este o ţară cunoscută mai ales pentru conflictele militare şi traficul de droguri, iar majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei.

    Deşi proiectul este în proporţie de 80-90% finalizat, gradul de ocupare al oraşului este de sub 5%. De aici provine şi numele de “capitala fantomă”, aşa cum a fost Naypyidaw denumit de către presa internaţională.

    Autostrada ce duce la Naypyidaw are 11 benzi pe sens, însă în marea parte este goală. Încrederea autorităţilor în acest proiect este de neînţeles, avaând în vedere comparaţia dintre preţul apartamentelor şi faptul că doar cei mai bogaţi oameni din Burma îşi permiteau accesorii de bază, precum telefoanele mobile.

    Naypyidaw a fost construit, susţin autorităţile, datorită poziţiei mai “sigure” decât vechea capitală (Rangoon). Cu toate acestea, există zvonuri că liderii militari ai statului ar fi fost îndemnaţi de către aşa-numiţii cititori în stele să demareze proiectul.

    POVESTEA INCREDIBILĂ A UNUI ORAŞ-FANTOMĂ

  • Satul cu numai 100 de locuitori care aşteaptă peste 700 de imigranţi – GALERIE FOTO

    750 de imigranţi vor ajunge într-o localitate cu doar 102 locuitori.  Primii 100 de refugiaţi au ajuns în seara asta însatul Sumte, din estul Germaniei. Astfel populaţia acestei localităţi va creşte cu 700% în următoarele zile. Copii, bărbaţi şi copii au coborât din autobuze în timpul nopţii şi au fost întâmpinaţi de grupul de ajutorare Arbeiter-Samariter-Bund (ASB), care au transformat spaţii de birouri în locuri de cazare pentru refugiaţi, informează Daily Mail.

    Satul Sumte are doar 102 locuitori, majoritatea pensionari, iar un consilier, declarat neo-nazist, spune că acest influx de refugiaţi va duce la “distrugerea patrimoniului nostru genetic”.

    Aceştia nu sunt singuri refugiaţi care vor ajunge în Sumte, localităţii fiindu-i repartizaţi 750 de imigranţi, număr ce a scăzut de la 1000, cât era iniţial stabilit. “Am creat spaţiu pentru 509 oameni. Azi au venit doar 100, dar mai aşteptăm mai mulţi oameni zilele următoare”, a declarat un reprezentat ASB.

    Sumte nu este singura localitate din Germania unde au ajuns imigranţi. În alte localităţi, imigranţii au fost primiţi ostil de o parte din localnici. Duminică, în Magdeburg, un grup de 30 de persoane înarmate cu bâte de baseball au agresat mai mulţi imigranţi.

  • Eurostat: Rata noilor angajaţi, cel mai ridicat nivel din 2009 încoace

    Rata noilor angajaţi din România, indicator care măsoară ponderea persoanelor care ocupă locul de muncă actual de mai puţin de 12 luni în totalul populaţiei ocupate, a ajuns la 7,2% în 2015, atingând cel mai ridicat nivel din 2009 încoace, potrivit unei analize a Eurostat, scrie Mediafax

    Faţă de anul anterior, rata noilor angajaţi din România a crescut cu 1,5 puncte procentuale însă, în continuare, România este la coada clasamentului Uniunii Europene în privinţa acestui indicator.

    Astfel, rata de 7,2% a noilor angajaţi în România din 2015 este la jumătate faţă de media Uniunii Europene, care a fost de 14,5% anul trecut. În acest indicator intră atât noii angajaţi, cât şi cei care şi-au schimbat locul de muncă în ultimul an.

    “Angajaţii din alte ţări sunt mult mai mobili decât românii, îşi schimbă mai uşor zona în care lucrează. Şi la noi au început să fie tot mai dese proiectele de relocare a candidaţilor din Moldova şi din Oltenia în zonele în care există producţie (mai ales în zona muncitorilor – n.red.)”, a spus Bogdan Drăgoescu, operations manager în cadrul firmei de recrutare şi închirirere de forţă de muncă în regim temporar Lugera.

    În topul statelor europene cu cea mai mare rată a noilor angajaţi din 2015 se situează Danemarca (cu o rată de 23,1%), Suedia (21,1%), Cipru (19,7%), Finlanda (18,5%), Marea Britanie (18,1%) şi Spania (17,8%).

    La polul opus sunt, pe lângă România, state precum Bulgaria (cu o rată de 10,7% a noilor anga jaţi), Italia (10,8%) şi Grecia (10,9%), mai arată datele Eurostat.

  • Ţara în care angajaţii muncesc atât de mult încât este ilegal să nu îţi iei concediu

    La Tokyo se discută o lege care să-i oblige pe angajaţi să stea departe de muncă măcar cinci zile pe an. Nu e doar o încercare de a creşte productivitatea lucrătorilor, e o problemă naţională: oamenii nu mai au timp pentru viaţa personală, se nasc tot mai puţini copii şi se înregistrează tot mai multe cazuri de suicid şi morţi prin epuizare, relatează Digi24.ro, citând publicaţia Russia Today.

    Legislaţia japoneză e penultima în lume la capitolul zile legale de concediu. Un debutant are dreptul la doar 10 zile pe an, iar după fiecare an în plus de experienţă se mai adaugă încă o zi de concediu.Deşi numărul e foarte scăzut, japonezii nu iau nici jumătate din numărul de zile la care au dreptul, astfel încât în Japonia ar putea deveni ilegal să nu îţi iei concediu.

    Refuzul concediului e doar o parte a problemei, cealaltă fiind orele suplimentare realizate în exces. Studiile arată că japonezii lucrează chiar şi 14 ore pe zi. Motivul principal pentru acest stil de viaţă este teama japonezilor că şi-ar putea pierde locul de muncă, mai scrie Digi24.ro.

    Piaţa muncii a apucat-o în direcţia orelor lungi şi a anilor fără concediu în anii ’70, în plin boom economic, când a explodat numărul celor care lucrau peste 60 de ore pe săptămână. Tot atunci în limba japoneză a apărut cuvântul „karoshi” – moarte prin epuizare. Presiunea psihologică lasă şi altfel de urme asupra societăţii. Japonia cunoaşte de ani buni o epidemie a sinuciderilor. 30.000 de cazuri au fost înregistrate doar în 2011, iar anchetatorii susţin că o treime se datorează stresului la muncă. Cultura muncii însă dă o lovitură societăţii în ansamblu. Oamenii nu mai vor familii, nu mai vor copii fiindcă oricum nu au timp. Natalitatea scade rapid, an de an, iar în 2014 a atins un nou record, asta în vreme ce rata deceselor urcă rapid.

    Se estimează că, până în 2050, populaţia Japoniei va fi mai mică cu 30 de milioane de oameni. Deja un sfert din populaţie are peste 65 de ani, iar proporţia ar putea urca la 40% în 2060 – ritmul de îmbătrânire îl depăşeşte cu mult pe cel al economiilor dezvoltate din occident, mai scrie sursa citată.

  • O poză-document şi un destin incredibil: întoarcerea din morţi, după 9 ani. Jivago mutilat, episodul 3: preşedinte la Dinamo, criminal, torţionar, tată de actriţă celebră

    Închipuiţi-vă populaţia unui oraş întreg, să spunem Oradea, luată şi transportată în Siberia. Peste 200.000 de soldaţi şi ofiţeri români, populaţia actuală a Oradei, au căzut prizonieri în timpul războiului din est purtat împotriva URSS, între iunie 1941 şi  august 1944.

    Rata mortalităţii acestora în lagărele de prizonieri s-a ridicat la 28%. Duşi în minele de plumb din nordul arctic, unde săpau deseori doar cu mâinile goale, în cele de cărbuni din sudul Uniunii Sovietice sau în deşertul kazah, zeci de mii de români şi-au lăsat oasele în Rusia. Alţi 20.000 au acceptat să se întoarcă în ţară în 1945, cu diviziile Tudor Vladimirescu şi Horia Cloşca şi Crişan, după ce au colaborat – forţaţi sau de bună voie – cu aliatul sovietic. Au fost, însă, şi mii de ofiţeri şi soldaţi care au refuzat să fie trataţi ca sclavi şi, în consecinţă, s-au întors acasă după aproape un deceniu. Aceştia sunt eroii necunoscuţi pe care regimul comunist i-a vrut distruşi.

    Printre ei s-a numărat şi basarabeanul Guţu. Tatăl biologic al actriţei Mariana Mihuţ a supravieţuit încercuirii de la Cotul Donului şi prizonieratului.

    Citiţi aici episodul 1: descrierea îngrozitoare făcută de Cornel Dinu fostului preşedinte de club de la Dinamo, Nicolae Mihuţ

    Şocul revenii în ţară a ultimelor loturi de soldaţi români e descris monumental de Radu Mărculescu în cartea sa „Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică”. Scriitorul, căpitan de artilerie, şi camarazii săi capturaţi în 1942 la Stalingrad s-au întors în ţară pe la Sighet, în vagoane de marfă închise cu lacăte, după 9 ani de calvar. Era 1951, iar România comunistă nu avea nevoie de stafiile trecutului:

    Citiţi aici episodul 2: cum a ameninţat-o Nicolae Mihuţ pe soţia sa care refuza să semneze actele de divorţ

    „Uşa se deschise brusc, atât cât să apară în cadrul ei două personaje, ofiţerul sovietic cu şapca albastră şi un românaş în uniformă de ofiţeri de grăniceri, dar cu stele pe epoleţi (n.red. – uniforma de Securitate). Era primul român care ne întâmpina în ţară. Fără a se sinchisi de noi, îl întrebă pe sovietic: „Skolko ştuk? („câte bucăţi?”), iar acesta răspunse: tridţat („treizeci”). Românaşul ne numără din ochi şi cu creionul scrise ceva pe o bucată de hârtie, apoi, fără să ne arunce o privire sau să ne adreseze vreun cuvânt, trânti cu putere uşa şi trase cu violenţă zăvoarele. Asta a fost tot. Aşadar, iată şi prima faţă de român cu care patria ne întâmpina după nouă ani de luptă, de suferinţă şi de pribegie în serviciul ei”.

    Citiţi continuarea pe www.prosport.ro

  • De ce oamenii din acest oraş italian trăiesc mai mult de 100 de ani. Ei nu fac sport, fumează şi nu sunt nici foarte slabi

    În sudul Italiei, pe coasta de vest, există un oraş micuţ numit Acciaroli. Cu o populaţie de aproximativ 2.000 de oameni, oraşul este domiciliul la aproximativ 300 de locuitori care au reuşit să trăiască mai mult de 100 de ani.

    În contextul în care, în celelalte părţi ale lumii, procentul de centenari este de 0,2 %, este clar că în Acciaroli se întâmplă ceva aparte. Populaţia de aici este, de asemenea, cunoscută pentru rate scăzute ale bolilor de inima şi Alzheimer.

    Vezi aici de ce oamenii din acest oraş italian trăiesc mai mult de 100 de ani. Ei nu fac sport, fumează şi nu sunt nici foarte slabi

     

  • De ce oamenii din acest oraş italian trăiesc mai mult de 100 de ani. Ei nu fac sport, fumează şi nu sunt nici foarte slabi

    În sudul Italiei, pe coasta de vest, există un oraş micuţ numit Acciaroli. Cu o populaţie de aproximativ 2.000 de oameni, oraşul este domiciliul la aproximativ 300 de locuitori care au reuşit să trăiască mai mult de 100 de ani, scrie Descoperă

    În contextul în care, în celelalte părţi ale lumii, procentul de centenari este de 0,2 %, este clar că în Acciaroli se întâmplă ceva aparte. Pentru prima dată, cercetătorilor li s-a permis accesul în oraş pentru a investiga acest fenomen – existenţa unui procent de circa 15% de cetăţeni care au peste 100 de ani.

    “Suntem primul grup de cercetători cărora li s-a dat permisiunea de a studia populaţia din Acciaroli, Italia”, a declarat un membru al echipei, cardiologul Alan Maisel, de la Universitatea din California.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Povestea incredibilă a unui oraş-fantomă. A costat zeci de miliarde de dolari, dar nimeni nu locuieşte acolo – GALERIE FOTO

    Naypyidaw a devenit capitala Birmaniei în 2005, fiind în acea vreme mai mult un proiect decât un oraş bine definit.

    Autorităţile au decis construirea oraşului având de la început intenţia ca acesta să fie capitala statului. Investiţiile în infrastructură au fost uriaşe, deşi Birmania este o ţară cunoscută mai ales pentru conflictele militare şi traficul de droguri, iar majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei.

    Deşi proiectul este în proporţie de 80-90% finalizat, gradul de ocupare al oraşului este de sub 5%. De aici provine şi numele de “capitala fantomă”, aşa cum a fost Naypyidaw denumit de către presa internaţională.

    Autostrada ce duce la Naypyidaw are 11 benzi pe sens, însă în marea parte este goală. Încrederea autorităţilor în acest proiect este de neînţeles, avaând în vedere comparaţia dintre preţul apartamentelor şi faptul că doar cei mai bogaţi oameni din Burma îşi permiteau accesorii de bază, precum telefoanele mobile.

    Naypyidaw a fost construit, susţin autorităţile, datorită poziţiei mai “sigure” decât vechea capitală (Rangoon). Cu toate acestea, există zvonuri că liderii militari ai statului ar fi fost îndemnaţi de către aşa-numiţii cititori în stele să demareze proiectul.

    POVESTEA INCREDIBILĂ A UNUI ORAŞ-FANTOMĂ – FOTO

  • Alergiile de primăvară. Care sunt cele mai frecvente simptome şi cum le tratezi

    Statisticile arată că 20% din populaţie este afectată de rinită alergică, 6% are cel puţin o alergie alimentară, iar aproape 20% au dermatite atopice la un moment dat, informează csid.ro

    Alergiile reprezintă reacţii ale sistemului imunitar al organismului la substanţe inofensive în mod normal, precum alimente, polenuri sau acarienii din praf. În timp ce pentru majoritatea oamenilor acestea nu reprezintă nici o problemă, sistemul imunitar al persoanelor alergice le identifică drept o ameninţare, informează csid.ro.

    “O mare varietate de alimente pot provoca reacţii alergice, dar 90% dintre răspunsurile alergice la produsele alimentare sunt cauzate de: lapte de vacă, soia, ouă, grâu, arahide, nuci, peşte şi crustacee”, explică dr. Adriana Tudose, medic primar alergologie şi imunologie.

    Cum le depistezi

    Testele alergologice au ca scop depistarea alergenului implicat în declanşarea unei reacţii alergice şi sunt de trei feluri: cutanate, serologice şi hematologice, fiecare cu anumite avantaje şi dezavantaje, iar medicul alergolog vă poate recomanda cea mai potrivită metodă.
     

    Citiţi mai multe pe www.csid.ro