Produsul intern brut estimat pentru trimestrul IV 2017 a fost de 258,8 miliarde de lei preţuri curente, în creştere cu 6,7 faţă de trimestrul IV din 2016.
„Comparativ cu trimestrul III 2017, produsul intern brut în trimestrul IV 2017 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,5%, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2016, produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 6,7% pe seria brută şi de 6,8% pe seria ajustată sezonier”, arată comunicatul INS.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Slovenia, o economie fostă comunistă cu doar 2 milioane de locuitori, dar cu unele dintre cele mai ridicate niveluri de trai din Europa de Est, a încheiat anul trecut cu un uşor excedent bugetar, o premieră după 22 de ani, a anunţat institutul naţional de statistică al ţării, scrie Le Figaro.
Excedentul public, urmărit de Comisia Europeană pentru a estima echilibrul bugetar al statelor membre ale zonei euro, a atins 16 milioane de euro, echivalentul a 0,03% din PIB, pe fondul creşterii puternice a economiei slovene.
PIB-ul sloven a avansat cu 5,4% în 2017, în principal datorită exporturilor şi cererii interne, după o rată de creştere de 3,1% în 2016. Rata de creştere din 2017, una dintre cele mai ridicate din zona euro, este cea mai solidă înregistrată de Slovenia din 2007, când aceasta atinsese 5,7%.
În 2013, Slovenia a suferit o scădere cu 1,1% a PIB-ului său din cauza dificultăţilor sectorului său bancar.
Potrivit studiului, părinţii îi consideră pe profesori la fel de importanţi precum medicii, dar profesorii se poziţionează singuri pe ultimele locuri (11-12 din 13), alături de bibliotecari. „O majoritate relativă a respondenţilor consideră actul de educaţie drept o prestaţie de servicii publice oarecare, în vecinătatea funcţionarului public. Nu o văd ca pe o meserie de vocaţie care ar trebui remunerată în funcţie de performanţă şi să se bucure nu numai de încredere, ci şi de respectul cuvenit altor meserii de vocaţie, precum cea de doctor”, a declarat Dragoş Neacşu, membru al consiliul director al RBL şi CEO Erste Asset Management.
Studiul arată că astăzi, în România, meseria de profesor este indezirabilă. Jumătate dintre profesorii care au participat la studiu spun că nu şi-ar încuraja proprii copii să devină profesori. În acelaşi timp, doar o treime dintre părinţi nu şi-ar direcţiona copiii să urmeze o carieră în învăţământ.
În privinţa salariilor, 86% dintre părinţii care au participat la studiu consideră că salariile profesorilor sunt prea mici şi că şi-ar dori ca salariile la intrarea în învăţământ să crească cu 75-100%. „Un profesor bun va forma bine toţi copiii, indiferent de dotările clasei, programa şcolară sau numărul de copii din clasă. Creşterea salariului de intrare în sistemul de învăţământ la un nivel de 2.500-3.000 lei net (sumă care ar reflecta creşterea de 75-100% a salariilor din prezent – n.r.) va face ca venitul unui profesor debutant să fie competitiv pe piaţa muncii şi să atragă tineri cu vocaţie în sistemul de educaţie românesc. Astfel, munca profesorilor performanţi va fi cu adevărat valorizată de societate”, a declarat Măriuca Talpeş, membru al consiliul director al RBL şi manager Intuitext.
Cu toate că legea nr. 1/2011 prevede ca România să aloce anual minim 6% din PIB pentru educaţie, procentul a sărit cu puţin de 4% doar de două ori din 1990 până în prezent. În bugetul României pentru 2018, procentul alocat educaţiei este de sub 3%, iar cifrele comparative ale Eurostat arată că, în 2014, România era singura ţară din Uniunea Europeană care aloca sub 3% din PIB acestui domeniu, în condiţiile în care media europeană depăşea cinci procente din PIB.
Potrivit studiului Futureof Jobs Report, publicat de World Economic Forum (WEF) în 2016, 65% din copiii care intră astăzi în sistemul de învăţământ vor face la locul de muncă activităţi care astăzi nu există. Peste 80% din slujbele anilor 2015-2025 cer competenţe STEM (Ştiinţe, Tehnologie, Inginerie şi Matematică), potrivit estimărilor National Science Foundation din 2014.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:
– cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 10,3% contribuind cu 6,4% la creşterea PIB;
– formării brute de capital fix, cu o contribuţie de +1,2%, consecinţă a creşterii cu 5,4% a volumului său.
Potrivit Institutului de Statistică, la creşterea PIB, în anul 2017 faţă de anul 2016, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:
industria (+1,9%), cu o pondere de 24,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 8%;
– serviciile, care cuprind ramurile comerţ (cu ridicata şi cu amănuntul) repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+1,6%), cu o pondere de 18,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,4%;
– agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,7%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,4%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (+18,3%);
– activitătile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,7%), cu o pondere de 6,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,9%;
– impozitele nete pe produs (+0,7%), cu o pondere de 9,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,5%.
Media generală de 7% a creşterii economice raportate oficial pentru anul 2017 este rezultanta unor plusuri şi minusuri în evoluţia diverselor sectoare de activitate, consumul fiind de departe principalul accelerator, iar construcţiile şi comerţul exterior – principalii factori de frânare.
Raportarea tip „semnal” publicată recent de Institutul Naţional de Statistică (INS) nu arată care au fost contribuţiile pe domenii de activitate la evoluţia economiei, dar seriile de date anuale pe ramuri, raportate în februarie, relevă câteva coordonate. Concret, potrivit INS, afacerile din transporturi au crescut în 2017 cu 15,7% faţă de 2016, iar vânzările din comerţul cu amănuntul au avansat cu 10,7%, ambele fiind impulsionate de apetitul pentru consum al populaţiei, dar şi al firmelor.
În detaliu, statisticile mai arată că şi subramurile adiacente transporturilor şi comerţului au crescut spectaculos, de exemplu înmatriculările auto au avansat cu 67,4%, comercializarea motocicletelor cu 50,6%, service-urile auto cu 22,9%, comercializarea carburanţilor cu 12,4%, comercializarea autovehiculelor cu 10,4% şi livrările de piese de schimb cu 7,3%. Iar în cazul comerţului cu amănuntul, am avut plusuri de 24,8% la livrările online, 13,2% la vânzările de produse nealimentare şi 6,8% la vânzările de alimente.
Ca factori de frânare, cel mai mult au contat construcţiile şi deficitul comercial (decalajul dintre importuri şi exporturi) numit „export net” în terminologia statisticienilor. Construcţiile – arată statistica oficială – n-au ieşit din „recesiunea” în care intraseră încă din 2015, pe fondul stagnării investiţiilor mari de infrastructură, media generală a volumului lucrărilor scăzând cu 5,4% anul trecut. În 2017, potrivit INS, construcţiile inginereşti au scăzut cu 21,3% faţă de 2016, după ce în 2016 scăzuseră cu 11,2% faţă de 2015. În schimb, construcţiile rezidenţiale au crescut în 2017 cu 69,7% faţă de 2016, lucru care arată că în timp ce românii îşi construiesc case, ca în anii buni dinaintea crizei, statul a lăsat baltă investiţiile în infrastructură.
Cât priveşte comerţul exterior, importatorii au tras mai puternic de frânghia balanţei comerciale, învingându-i pe exportatorii aflaţi la celălalt capăt. Forţa importurilor a crescut cu 12,2%, în timp ce a exporturilor a crescut cu doar 9,1%, rezultând astfel un „export net” de minus trei puncte procentuale, care a tras în jos creşterea economică. Interesant este că, în timp ce importurile au crescut pe seama apetitului pentru consumul de bunuri obişnuite al clienţilor din comerţ (fenomen care îi îngrijorează pe economişti), exporturile au crescut pe seama cererii tot mai mari de produse industriale în ţările din zona euro – una dintre veştile bune ale anului trecut.
De altfel, cea mai bună – şi mai surprinzătoare – veste a anului trecut a venit din industrie, unde producţia a consemnat un record de +8,2%, nemaiîntâlnit în ultimii 15 ani, de când se raportează sistematic acest indicator. De asemenea, potrivit INS, vânzările de mărfuri industriale au crescut cu 11,7%, iar cererea – comenzile noi – a crescut cu 12,9% în 2017 faţă de 2016.
Am avut, aşadar, creşteri cu două cifre în majoritatea domeniilor de activitate şi numai două indicatoare au dat „rateuri” – construcţiile şi exporturile. Importanţa lor arată de ce economia per ansamblu n-a crescut tot cu două cifre şi, mai ales, explică de ce investiţiile erau mai necesare ca oricând.
Comparativ cu T3, în ultimele trei luni din 2017 PIB a crescut cu 0,6%, pe serie brută.
Ajustat sezonier, PIB-ul a crescut în trimestrul patru al anului trecut cu 7% faţă de perioada similară din 2016.
Comparativ, anul trecut economia chineză, a doua mare putere economică a lumii, după SUA, a crescut cu 6,9%, cel mai rapid ritm din ultimii doi ani, depăşind aşteptările analiştilor. La rândul lor, Statele Unite au raportat anul trecut un avans de 2,3%.
În 2016, economia României crescuse cu 4,8%, după 3,9% în 2015 şi 3,1% în 2014.
Creşterea PIB s-a bazat anul trecut în mare parte pe consum, care a urcat spectaculos, cu 7% în primele nouă luni ale anului. În schimb, potrivit datelor Ministerului de Finanţe, investiţiile totale ale statului (din buget şi din fonduri UE) au scăzut cu 10% faţă de 2016, până la 26 mld. lei, acestea fiind cele mai mici investiţii publice din ultimii 15 ani.
„Expansiunea consumului a fost impulsionată de măsurile de creştere a veniturilor implementate începând cu 1 iulie 2017, care s-au suprapus condiţiilor financiare favorabile, precum şi de contextul stimulativ de pe piaţa muncii”, se arată în comunicatul extins al băncii centrale, emis după şedinţa Consiliului de Administraţie. În cadrul şedinţei, CA al BNR a adoptat un nou Raport asupra inflaţiei şi a majorat dobânda-cheie, dobânda aferentă facilităţii de depozit şi dobânda aferentă facilităţii de creditare.
Potrivit BNR, o contribuţie pozitivă la creşterea economică a revenit în trimestrul III şi formării brute de capital fix (2,1 puncte procentuale). Dar aportul exportului net la evoluţia PIB a continuat să fie negativ. Deficitul de cont curent şi-a accelerat ritmul anual de creştere, pe fondul accentuării soldului negativ al balanţei bunurilor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Kim Dotcom susţine că i s-a emis un mandat de arestare în 2012 care a avut ca efect eliberarea lui pe cauţiune timp de şase ani. Aceasta i-ar fi afectat reputaţia şi nu l-ar fi lăsat să părăsească Noua Zeelandă, fiind sub ameninţarea extrădării, potrivit documentelor curţii.
Doctom are 44 de ani şi este de origine germano-finlandeză. El vrea să obţină daune pentru pierderea profiturilor Megaupload, site-ul de file-sharing pe care Biroul Federal de Investigaţii al Statelor Unite l-a închis în 2012.
El pretinde că businessul, din care deţinea 68%, ar fi valorat acum 10 miliarde de dolari.”Nu se poate să se aştepte să accept toate pierderile pe care le-am suferit eu şi familia mea ca rezultat al acţiunii guvernului”, a declarat Dotcom pentru BBC.
”Acest lucru nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Au făcut o greşeală rău-intenţionată, iar acum este momentul să răspundă acţiunilor lor”. Ciocnirile între guvernele Statelor Unite şi al Noii Zeelande şi Dotcom, care s-au întins pe parcursul a şase ani, s-au transformat într-un pentru eforturile globale ale Departamentului de Justiţie al Statelor Unite împotriva pirateriei.