BusinessMagazin

Tag: pensii

  • DOCUMENT PSD cu principalele măsuri economice. Ce se întâmplă cu salariile şi pensiile

    Potrivit documentului prezentat în şedinţa CEx PSD de vineri, printre priorităţile economice sunt cele legate de înfiinţarea de noi locuri de muncă, dar şi creşterea veniturilor.

    Există şi o evaluare a guvernării PSD, potrivit căreia cele mai multe obiective sunt îndeplinite sau depăşite.

    Câteva puncte:

    -Creştere economică medie de 5,5%. trecerea de la economia bazată pe eficienţă la economia bazată pe inovaţie. Să devenim a 13-a economie în UE. În prezent ocupăm locul 17.

    -Încadrarea în criterii privind aderarea la zona Euro.

    – Modernizarea infrastructurii. Creşterea absorbţiei fondurilor europene. Investiţii publice cu impact semnificativ în economie.

    Realizarea obiectivelor economice:

    – creşterea economică medie, obiectiv asumat 5,5% (realizat 7%)

    – Valoare PIB 2017 asumată: 815 mld. lei (realizat 842)

    Datoria Guvernamentală asumată : 39% din PIB (37,4% realizat)

    – deficit bugetar asumat, mai mic de 3% din PIB (2,96% realizat)

    – creşterea clasei de mijloc (peste un milion de români vor avea salariul peste 1.000 de euro brut)

    – locuri de muncă: crearea a peste 850.000 de noi locuri de muncă până în 2020

    – reducerea şomajului sub 3,5%, până în 2020.

    – reducerea sărăciei: reducerea cu 1.5 milioane a numărului de persoane cu risc de sărăcie

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani trebuie să economiseşti pentru a te putea pensiona la 40 de ani

    Pentru a afla care e valoarea ideală, stabileşte mai întâi ce sumă cheltui anual. Odată determinată aceasta, înmulţeşte cu 25 şi asta va fi suma pe care trebuie să o ai în bancă pentru a te putea pensiona.

    Spre exemplu, dacă suma cheltuită anual e de 25.000 de lei, te vei putea pensiona când contul tău de economii atinge valoarea de 625.000 de lei. Dacă cheltuielile tale anuale se ridică la 40.000 de lei, va trebui să economiseşti 1 milion de lei.

    Dacă reuşeşti să strângi banii până la 40 de ani, economiile îţi vor asigura o viaţă uşoară până la 65 de ani. Pentru a nu mai fi nevoit să munceşti niciodată, cea mai bună soluţie e plasarea unei sume într-un fond care să îţi aducă o dobândă de 4-5% pe an.

    Prin urmare, faceţi calculele şi deschideţi un cont de economii, pentru că s-ar putea să ieşiţi la pensie mai repede decât v-aţi imaginat.

  • Câţi bani trebuie să economiseşti pentru a te putea pensiona la 40 de ani

    Pentru a afla care e valoarea ideală, stabileşte mai întâi ce sumă cheltui anual. Odată determinată aceasta, înmulţeşte cu 25 şi asta va fi suma pe care trebuie să o ai în bancă pentru a te putea pensiona.

    Spre exemplu, dacă suma cheltuită anual e de 25.000 de lei, te vei putea pensiona când contul tău de economii atinge valoarea de 625.000 de lei. Dacă cheltuielile tale anuale se ridică la 40.000 de lei, va trebui să economiseşti 1 milion de lei.

    Dacă reuşeşti să strângi banii până la 40 de ani, economiile îţi vor asigura o viaţă uşoară până la 65 de ani. Pentru a nu mai fi nevoit să munceşti niciodată, cea mai bună soluţie e plasarea unei sume într-un fond care să îţi aducă o dobândă de 4-5% pe an.

    Prin urmare, faceţi calculele şi deschideţi un cont de economii, pentru că s-ar putea să ieşiţi la pensie mai repede decât v-aţi imaginat.

  • BREAKING NEWS! Răsturnare de situaţie la numai o zi după măsurile şoc ale guvernului. Anunţul făcut de ministrul Muncii Olguţa Vasilescu

    Întrebată dacă Guvernul va renunţa la Pilonul II de pensii, ministrul Muncii a răspuns că nu se intenţionează acest lucru.
     
    „Nu există aşa ceva. Până la urmă, Pilonul II este al statului, chiar dacă are management privat. Cum să renunţăm? E o legislaţie. Sunt foarte mulţi români care aparţin de acest pilon de pensii. Nu se pune problema să îl desfiinţăm”, a declarat Lia Olguţa Vasilescu.
     
    Procentul de plată către Pilonul 2 de pensii va fi redus de la 5,1 la 3,7%, fără a fi afectată valoare nominală din prezent, a anunţat ministrul Muncii la începutul şedinţei de Guvern de joi, precizând că suma care este achitată azi către administratorii Pilonului 2 va fi cel puţin aceeaşi la anul, dar scăderea procentului este necesară ca urmare a creşterii salariului brut cu 20%.
     
    „Acel procent a fost pus într-o perioadă în care Pilonul II avea nevoie de resurse. Acum, după atâţia ani, nu cred că mai este cazul să urcăm procentul în fiecare an”, a explicat ministrul la finalul conferinţei organizată vineri.
     
    Întrebată dacă procentul la pilonul II de pensii va scădea pe măsură ce va creşte salariul minim, Vasilescu a răspuns: „Nu neapărat, dar anul acesta a fost vorba de întoarcerea sarcinii fiscale”.
     

  • Olguţa: Salariul minim brut pe economie creşte de la 1.450 de lei la 1.900 de lei

    ”Vă propunem o hotărâre de Guvern într-o primă citire prin care salariul minim brut ăpe ţară să crească la 1900 de lei de la 1 ianuarie 2018, astfel încât salariile românilor să nu fie afectate de întoarcerea sarcinii fiscale. Suma este aferentă salariului prevăzut în programul de guvernare, care era de 1550 de lei de la 1 ianuarie 2018. Tot astăzi vreau să vă prezint în primă lectură un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care indemnizaţia minimă de creştere a copilului va creşte, tot de la 1 ianuarie 2018, la 1250 de lei, faţă de 1233 cât este în prezent. Pentru asigurarea acestei creşteri indemnizaţia nu va mai raportată pe viitor la salariul minim, ci la Indicele Social de Referinţă, care este azi 500 de lei, iar indemnizqaţia minimă va fi de două ori şi jumătate ISR”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la începutul şedinţei de Guvern.

    Ea a mai propus amânarea venitului minim de incluziune cu un an, până la 1 aprilie 2019, din motive tehnice, fiindcă sistemul informatic nu este încă pregătit şi există foarte multe solicitări de la autorităţile locale, care au informat că îşi doresc prorogarea acestui termen.

    ”Nu în ultimul rând, proiectul de ordonanţă prevede creşterea pensiei minime la 640 de lei şi a punctului de pensie la 1100 de lei de la 1 iulie 2018. Aceste măsuri vin la pachet cu reducerea procentului de plată către Pilonul 2 de pensii, de la 5,1 la 3,7%, dar atenţie fără a fi afectată valoarea nominală din prezent. Mai precis, suma care este achitată azi către administratorii Pilonului 2 va fi cel puţin aceeaşi la anul, dar scăderea procentului este necesară ca urmare a creşterii salariului brut cu 20%”, a mai spus Vasilescu.

    Potrivit programului de guvernare al PSD-ALDE, pensia socială minim garantată urma să fie, de la 1 ianuarie 2018, 640 lei.

  • Olguţa: Salariul minim brut pe economie creşte de la 1.450 de lei la 1.900 de lei

    ”Vă propunem o hotărâre de Guvern într-o primă citire prin care salariul minim brut ăpe ţară să crească la 1900 de lei de la 1 ianuarie 2018, astfel încât salariile românilor să nu fie afectate de întoarcerea sarcinii fiscale. Suma este aferentă salariului prevăzut în programul de guvernare, care era de 1550 de lei de la 1 ianuarie 2018. Tot astăzi vreau să vă prezint în primă lectură un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care indemnizaţia minimă de creştere a copilului va creşte, tot de la 1 ianuarie 2018, la 1250 de lei, faţă de 1233 cât este în prezent. Pentru asigurarea acestei creşteri indemnizaţia nu va mai raportată pe viitor la salariul minim, ci la Indicele Social de Referinţă, care este azi 500 de lei, iar indemnizqaţia minimă va fi de două ori şi jumătate ISR”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la începutul şedinţei de Guvern.

    Ea a mai propus amânarea venitului minim de incluziune cu un an, până la 1 aprilie 2019, din motive tehnice, fiindcă sistemul informatic nu este încă pregătit şi există foarte multe solicitări de la autorităţile locale, care au informat că îşi doresc prorogarea acestui termen.

    ”Nu în ultimul rând, proiectul de ordonanţă prevede creşterea pensiei minime la 640 de lei şi a punctului de pensie la 1100 de lei de la 1 iulie 2018. Aceste măsuri vin la pachet cu reducerea procentului de plată către Pilonul 2 de pensii, de la 5,1 la 3,7%, dar atenţie fără a fi afectată valoarea nominală din prezent. Mai precis, suma care este achitată azi către administratorii Pilonului 2 va fi cel puţin aceeaşi la anul, dar scăderea procentului este necesară ca urmare a creşterii salariului brut cu 20%”, a mai spus Vasilescu.

    Potrivit programului de guvernare al PSD-ALDE, pensia socială minim garantată urma să fie, de la 1 ianuarie 2018, 640 lei.

  • Olguţa Vasilescu, despre cazul viral al tinerei cu scleroză: Casa de Pensii nu poate da altă decizie

    Ministrul a explicat ca legislatia actuala nu permite cumulul pensiei de invaliditate cu venituri de natura profesionala, dar ca in proiectul noii legi a pensiilor se va propune eliminarea acestei interdictii.

    “In acest moment, insa, casa judeteana de pensii nu poate adopta o alta decizie”, afirma Olguta Vasilescu, aratand ca tanara are in schimb “posibilitatea contestarii in instanta a deciziei, in termen de 15 zile”.

    Presa a relatat zilele trecute despre cazul unei tinere, Laura Ioana Florescu, bolnava de scleroza multipla si care primeste de la stat o pensie de handicap de 39 de lei pe luna. Ea a ramas insa si fara acest venit infim, dupa ce a scris o carte de poezii, de pe urma careia a obtinut venituri de 230 de lei intr-un an, scrie realitatea.net

  • Judeţul din România unde populaţia cu vârste între 20 şi 24 de ani a scăzut cu 41 la sută în doar 5 ani

    Nelinistea este intarita de informatii de pe piata asigurarilor care spun ca in 2030, daca tendintele demografice se mentin, contributiile platite de populatia activa profesional nu vor putea acoperi fondurile necesare pentru plata pensiilor, daca se mentine sistemul de pensii din Romania “Pay as you go”, bazat pe solidaritatea dintre generatii. Adica cei care lucreaza in prezent contribuie pentru pensiile celor care s-au retras din campul muncii, iar copiii de azi vor plati la momentul potrivit pensiile generatiei muncitoare actuale.
     
    Deputatul USR Bogdan Rodeanu a realizat o analiza demografica la nivel national, pe baza datelor statistice existente, care starneste si mai multa ingrijorare. Studiul arata ca tinerii pe umerii carora sta speranta pensiilor viitoare s-au imputinat ingrijorator in perioada 2012 – 2017. 
    “n doar 5 ani, populatia cu varsta cuprinsa intre 20 si 24 de ani a scazut cu 41 la suta in Salaj, fata de o scadere cu 39 la suta la nivel national. Ei vor duce pe umeri povara pensiilor. Asta in timp ce populatia intre 45 si 59 de ani, care se apropie de varsta pensionarii, a crescut cu 58 la suta la nivel national.
     
    Datele Directiei Judetene de Statistica arata ca in 2016 Salajul avea 247.143 de persoane inregistrate cu domiciliul in judet. Din total, 39.336 sunt copii cu varsta cuprinsa intre 0 si 14 ani, 153.429 au intre 15 si 59 de ani, iar 54.378 de persoane au peste 60 de ani.
    Statistica pe Salaj mai arata cum a evoluat populatia judetului, din 1995 incoace, cand Salajul avea cu 20.000 de cetateni mai mult decat in 2016, insa repartitia pe grupe de varsta arata cu totul altfel.
     
    in 14 ani erau 56.761, cu 31 la suta mai multi decat in prezent. Persoane cu varsta intre 15 si 59 de ani erau 161.931, cu 5,5 la suta mai multi, si de 60 de ani si peste erau 50.125, cu 8,4 la suta mai putini decat anul trecut. Practic, in urma cu 21 de ani erau cu 30 la suta mai multi copii decat in prezent si mai putini pensionari. Copiii de atunci au in prezent varsta cuprinsa intre 21 si 35 de ani, fiind apti de munca. Nu se stie insa cati dintre ei au ramas sa lucreze in Salaj sau in Romania pentru a contribui la plata pensiilor.

    “Astfel, eliminarea, nationalizarea, afectarea în orice grad a Pilonului II va duce la sacrificarea generatiei care acum are între 45 si 49 de ani, pentru ca, pe de o parte, vor fi lipsiti de beneficiul aferent contributiei la Pilonul II, iar pe de cealalta parte, vor fi afectati de numarul mic de contributori la Pilonul I, data fiind scaderea numarului celor care au acum între 20-24 de ani, scrie graiulsalajului.ro

  • Judeţul din România unde populaţia cu vârste între 20 şi 24 de ani a scăzut cu 41 la sută în doar 5 ani

    Nelinistea este intarita de informatii de pe piata asigurarilor care spun ca in 2030, daca tendintele demografice se mentin, contributiile platite de populatia activa profesional nu vor putea acoperi fondurile necesare pentru plata pensiilor, daca se mentine sistemul de pensii din Romania “Pay as you go”, bazat pe solidaritatea dintre generatii. Adica cei care lucreaza in prezent contribuie pentru pensiile celor care s-au retras din campul muncii, iar copiii de azi vor plati la momentul potrivit pensiile generatiei muncitoare actuale.
     
    Deputatul USR Bogdan Rodeanu a realizat o analiza demografica la nivel national, pe baza datelor statistice existente, care starneste si mai multa ingrijorare. Studiul arata ca tinerii pe umerii carora sta speranta pensiilor viitoare s-au imputinat ingrijorator in perioada 2012 – 2017. 
    “n doar 5 ani, populatia cu varsta cuprinsa intre 20 si 24 de ani a scazut cu 41 la suta in Salaj, fata de o scadere cu 39 la suta la nivel national. Ei vor duce pe umeri povara pensiilor. Asta in timp ce populatia intre 45 si 59 de ani, care se apropie de varsta pensionarii, a crescut cu 58 la suta la nivel national.
     
    Datele Directiei Judetene de Statistica arata ca in 2016 Salajul avea 247.143 de persoane inregistrate cu domiciliul in judet. Din total, 39.336 sunt copii cu varsta cuprinsa intre 0 si 14 ani, 153.429 au intre 15 si 59 de ani, iar 54.378 de persoane au peste 60 de ani.
    Statistica pe Salaj mai arata cum a evoluat populatia judetului, din 1995 incoace, cand Salajul avea cu 20.000 de cetateni mai mult decat in 2016, insa repartitia pe grupe de varsta arata cu totul altfel.
     
    in 14 ani erau 56.761, cu 31 la suta mai multi decat in prezent. Persoane cu varsta intre 15 si 59 de ani erau 161.931, cu 5,5 la suta mai multi, si de 60 de ani si peste erau 50.125, cu 8,4 la suta mai putini decat anul trecut. Practic, in urma cu 21 de ani erau cu 30 la suta mai multi copii decat in prezent si mai putini pensionari. Copiii de atunci au in prezent varsta cuprinsa intre 21 si 35 de ani, fiind apti de munca. Nu se stie insa cati dintre ei au ramas sa lucreze in Salaj sau in Romania pentru a contribui la plata pensiilor.

    “Astfel, eliminarea, nationalizarea, afectarea în orice grad a Pilonului II va duce la sacrificarea generatiei care acum are între 45 si 49 de ani, pentru ca, pe de o parte, vor fi lipsiti de beneficiul aferent contributiei la Pilonul II, iar pe de cealalta parte, vor fi afectati de numarul mic de contributori la Pilonul I, data fiind scaderea numarului celor care au acum între 20-24 de ani, scrie graiulsalajului.ro

  • Trei sferturi dintre români vor pensii de peste 500 de euro, însă o treime dintre ei nu economisesc deloc

    Anul 2017 marchează 10 ani de existenţă a sistemului de pensii private obligatorii în România, iar cele mai recente date arată importanţa acestui sistem pentru contributori şi pentru economie. Astfel, la sfârşitul lunii septembrie 2017, existau 7 milioane de participanţi la fondurile de pensii Pilon II, suma cumulată în conturile lor fiind de peste 38 de miliarde de lei, iar câştigul total fiind de cca. 7 miliarde de lei. Potrivit aceloraşi date, valoarea medie a unui cont este de aproximativ 5.500 de lei, în timp ce peste un milion de participanţi au peste 10.000 de lei în cont. Pentru acest prim deceniu, randamentul mediu anualizat al Pilonului II se ridică la 9,1%.

    „Sistemul de pensii private obligatorii a devenit în cei zece ani de activitate un pilon de sprijin pentru o întreagă generaţie, un fapt extrem de important, dacă luăm în calcul evoluţiile îngrijorătoare din societatea noastră, precum îmbătrânirea accentuată a populaţiei, migraţia tinerilor şi scăderea numărului de oameni activi. Mai mult, industria pensiilor Pilon II din România este una extrem de competitivă în Europa, oferind cele mai bune randamente reale, potrivit instituţiilor de specialitate. În al treilea rând, fondurile contributorilor se întorc în economia românească, generând activităţi economice, venituri pentru stat şi noi locuri de muncă”, afirmă Iulius Postolache, Preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.

    Trei din patru români aşteptă o pensie de peste 500 de euro, în momentul retragerii din viaţa activă, arată un studiu realizat pe platforma iVox, la solicitarea APAPR, despre atitudinea românilor faţă de sistemul de pensii, desfăşurat în perioada 15-29 septembrie, la care au participat 1.827 români, utilizatori de Internet, din mediul urban.

    Deşi trei sferturi dintre români îşi doresc o pensie peste pragul de 500 de euro, în prezent, doar 1,03% dintre pensionari primesc la final de lună o pensie în valoarea de peste 500 de euro. Studiul recent mai arată că 35% din respondenţi, adică mai bine de o treime, nu economiseşte deloc, în timp ce 36% din respondenţi pun deoparte mai puţin de 300 de lei pe lună, adică puţin pete 50 de euro. Numai un sfert din respondenţi a declarat că economiseşte peste 300 de lei pe lună. La întrebarea „Ce vă împiedică să faceţi economii mai mari decât faceţi deja”, 70% din respondenţi au afirmat că veniturile reduse şi doar
    circa 5% au declarat că au încredere în pensia pe care o vor primi de la stat şi, astfel, nu consideră că vor avea nevoie de economii suplimentare.

    „Românii au aşteptări mari de la pensia pe care o vor primi la bătrâneţe, deşi în acest moment nu pot să pună deoparte bani pentru a avea o bătrâneţe fără griji, iar diferenţa între aşteptările românilor şi realitatea curentă este foarte mare. În aceste condiţii, Pilonul II în forma sa actuală este singura formulă care poate oferi o speranţă pentru milioane de români că vor ajunge la o un nivel de pensie care să le asigure un trai bun. De asemenea, fondurile de pensii deja au un rol important în susţinerea economiei României şi în acelaşi timp adresează o nevoie socială acută pentru populaţie pentru economisire pe termen lung”, afirmă Iulius Postolache, preşedintele APAPR.

    Şi Europa se confruntă cu provocarea menţinerii unui sistem sustenabil de pensie, în condiţiile în care raportul dintre populaţia de peste 64 de ani şi populaţia activă va creşte de la 28%, cât era în 2015, la 51%, până în 2050, potrivit OECD. În aceste condiţii, Pilonul I de pensii (pensiile obligatorii de stat) se va confrunta cu adevărate provocări.

    Dacă în 2013, populaţia Europei atingea 502 milioane de locuitori, până în anul 2060, va ajunge la 523 de milioane de locuitori. În acelaşi timp, va creşte şi gradul de îmbătrânire a populaţiei: de la 13,3%, în prezent (persoane între 65-79 de ani) la 16,6%, în 2060, iar rata celor peste 80 de ani se va dubla: de la 5,1%, cât este în prezent, la 11,8%, în 2060. Ponderea forţei de muncă activă va scădea, de asemenea, de la 211 milioane de angajaţi (în prezent), la 202 milioane de angajaţi, în 2016.

    Ţările cu cele mai bune sisteme de pensii din lume au mizat pe sisteme mixte de pensii, care îmbină pensia privată de stat cu pensia privată obligatorie. Astfel, Danemarca este considerată ţara cu cel mai bun sistem de pensii din lume, potrivit Melbourne Mercer Global Pension Index, urmată de Olanda şi de Australia.

    „O Europă aflată în plin proces de îmbătrânire demografică nu se poate sprijini doar pe sistemele publice de pensii: fondurile private de pensii sunt necesare pentru ca oamenii să primească pensii rezonabile şi sustenabile. Experienţa statelor europene cu cele mai performante sisteme de pensii arată importanţa pe care o au schemele private în formularea unor politici eficiente în acest domeniu. După cum putem bine observa în România, fondurile de pensii private sunt esenţiale pentru ca oamenii să primească ceea ce-şi doresc de la pensiile lor, de aceea este vital să continuaţi dezvoltarea lor”, a declarat Matti Leppälä, Secretar General al organizaţiei PensionsEurope.