BusinessMagazin

Tag: pandemie

  • Afacerea românească de 1,5 miliarde, despre care nu ştie mai nimeni şi ai cărei fondatori sunt şi mai discreţi decât businessul lor

    A intrat pe profit în al treilea an de activitate. A devenit cel mai mare benzinar independent din România, „titlu” obţinut încă din 2015, la doar cinci ani de la fondare. A urcat apoi pentru a-şi găsi loc între cele mai mari zece afaceri antreprenoriale româneşti, cifra de afaceri din 2019, de peste 1,5 mld. lei, asigurându-i o poziţie de top în rândul companiilor fondate de oameni de afaceri locali.

    În 2020, acelaşi business – Smart Diesel din Arad – a făcut obiectul uneia dintre cele mai mari tranzacţii semnate într-un an marcat de pandemia de Covid-19. Şi totuşi, chiar şi în contextul tuturor acestor aspecte, puţină lume ştie cine este Smart Diesel, un nume care nu spune multe oamenilor de rând şi ai cărui fondatori sunt chiar mai discreţi decât brandul pe care l-au creat.

    „Fişa tehnică” Smart Diesel este, la o primă vedere, extrem de seacă.

    Obiectul de activitate: comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule, în magazine specializate.

    Acţionari: Transport Service Group (49%), Daniel Mihai Imbre (25%), Ovidiu Ioan Andrieş (22%) şi Petru Fărcaş (4%).

    Descriere pe site-ul propriu: Prima reţea de carburanţi cu toate modalităţile de plată pentru transportatori.

    În realitate însă, modelul de business şi povestea acestei companii din Arad fondată acum un deceniu sunt mult mai interesante, aspect dovedit chiar de faptul că în ultimele zile din 2020 firma a fost preluată de grupul german DKV în ceea ce a fost una dintre cele mai mari tranzacţii ale anului şi unul dintre cele mai importante exituri făcute de antreprenori pe plan local.

    În 2010, Smart Diesel, o companie din Arad deţinută de câţiva oameni de afaceri puţin cunoscuţi, încheia anul cu un business de 9,7 milioane de lei. Era primul său an de funcţionare. În 2019, un deceniu mai târziu, aceeaşi firmă a raportat la Ministerul de Finanţe afaceri de peste 1,5 miliarde de lei.

    În linii mari, Smart Diesel este un business ce a fost croit, încă de la început, pentru flotele marilor transportatori. Mai exact, compania are atât propriile staţii de carburanţi în România – câteva zeci -, dar şi parteneriate cu alte companii care asigură şoferilor firmelor de transport acces la circa 2.000 de benzinării din aproape 20 de ţări din Europa.

    „Pentru tipul nostru de business nu este nevoie de o reţea foarte mare”, spuneau anterior oficialii Smart Diesel, unii dintre cei mai discreţi din piaţă. Practic, dacă în România Smart Diesel a decis să-şi construiască propria reţea de benzinării, pe plan extern compania a încheiat parteneriate cu alte reţele de retail de carburanţi în care clienţii săi pot beneficia de anumite discounturi în baza unui card.

    „Smart Diesel este un serviciu complet automatizat, dedicat exclusiv companiilor de transport intern şi internaţional şi tuturor deţinătorilor de flote comerciale, indiferent de mărimea acestora”, mai spun oficialii companiei pe site-ul propriu.

    Businessul arădean oferă două tipuri de carduri pre-paid – card motorină intern – care poate fi folosit pe teritoriul României – şi card motorină extern – care poate fi folosit şi în afara graniţelor. De asemenea, Smart Diesel oferă şi servicii de recuperare TVA şi accize de pe taxele de drum şi motorină, servicii de taxe de drum în Europa, servicii de livrare motorină vrac şi nu în ultimul rând servicii prin care poţi monitoriza online costurile, conform aceleiaşi surse.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • De la industria grea la industria frumuseţii

    În calitate de cofondator al unui business online în 2010, când magazinele virtuale nu erau încă la modă, antreprenorul Mihai Nica priveşte acum cu alţi ochi efervescenţa apărută în mediul digital pe fondul pandemiei. Şi are, totodată, o altă lejeritate în a schimba direcţia către noi domenii.
    Ce planuri are pe viitor?

     

    Eu şi asociatul meu terminasem Politehnica, aşa că am hotărât să ne îndreptăm către comercializarea de produse tehnice, pentru zona industrială sau producţie. Am început cu scule electrice şi cred, privind în urmă, că a fost o alegere inspirată, pentru că ne-a dat ocazia să dezvoltăm pe un segment unde am fost deschizători de drumuri”, spune Mihai Nica, cofondatorul Tehmag.

    În 2020, firma a înregistrat o cifră de afaceri de peste 3 milioane de euro şi, în ciuda unui an dificil pentru aproape toate segmentele de piaţă, Tehmag a reuşit o creştere de circa 20% la nivel de grup, susţinută de dezvoltarea noilor branduri.

    „Pentru anul acesta sunt optimist, având în vedere verticalele tip start-up din grup (Sempasi şi Bielda). Am realizat şi o reorganizare a operaţiunilor pentru o focalizare mai eficientă şi o coordonare mai facilă a fiecărei zone şi sunt încrezător că aceasta va duce la creşteri pe fiecare verticală”, a declarat Mihai Nica.

    Sub brandul Bielda, compania comercializează utilaje de nouă generaţie pentru prelucrarea metalelor, precum roboţii de sudură şi maşinile de tăiere cu laser. Fiind un proiect ambiţios, Bielda a avut până acum o dinamică pozitivă rapidă şi, începând de anul viitor, Tehmag va participa la diverse târguri internaţionale specializate în utilaje şi echipamente industriale.

    Investiţiile firmei ajung până acum la 2 milioane de euro, obiectivele fiind caracterizate de automatizare şi reducerea personalului de la an la an. Totodată, firma intenţionează să se extindă cu o hală de aproximativ 600 de metri pătraţi şi cu un spaţiu de birouri în zona de nord a Bucureştiului. Mihai Nica estimează investiţia la 800.000 de euro, obiectivul principal constând în creşterea capacităţii de livrare din stoc, care ar susţine evoluţia accelerată din următorii ani atât pe piaţa locală, cât şi în afara graniţelor ţării.

    „În ultimul an, utilajele de construcţii nu au avut sincope majore, cererea este în general stabilă pe aceste verticale, sunt fluctuaţii minore. Au mers foarte bine şi gadget-urile noastre de beauty, lansate sub brandul Sempasi. Pentru un prim an de prezenţă pe piaţă, brandul a performat peste aşteptări. Am început cu vânzări exclusiv online, însă ne-am dezvoltat prezenţa în magazine specializate de beauty şi prezenţa din offline, în centre comerciale de exemplu, va creşte interesul clienţilor faţă de aceste dispozitive”, susţine cofondatorul Tehmag. Mihai Nica este de părere că piaţa locală de e-commerce nu poate merge decât în sus datorită tranziţiei generate de pandemie. În 2020, mediul online a fost marcat de o efervescenţă fără precedent, comercianţi din toate domeniile dezvoltându-şi prezenţa în mediul digital şi investind tot mai mult în această direcţie. Astfel, consumatorii au ajuns să vadă nu doar mai multe magazine virtuale, ci şi servicii diversificate, menite să optimizeze operaţiunile şi experienţa cumpărătorilor.

    Există tot mai mulţi antreprenori care fac acum primii paşi în online şi, spre deosebire de perioada în care a fost înfiinţat Tehmag, când numărul de opţiuni pentru startul afacerii era în mod clar mai mic, cei care pornesc acum un business se confruntă cu o mulţime de decizii şi variabile.

    „Cred că era mai simplu când am început noi: porneai şi dezvoltai pe măsură ce creştea piaţa, testai pe măsură ce apăreau noi soluţii, evoluai o dată cu tehnologia şi consumatorul. Este ca şi cum eram iniţial şoferi de căruţă şi am devenit, în timp, piloţi de rachete, trecând prin toate etapele intermediare care ne-au servit drept pregătire.”

    Acum, cei aflaţi la început de drum în online au o misiune extrem de dificilă: să piloteze un avion fără să fi fost anterior la manetă, aflându-se într-un spaţiu aerian foarte aglomerat, unde au nevoie de cât mai multă îndrumare. În acest sens, Mihai Nica a investit timp, energie şi resurse financiare către dezvoltarea unui program de educaţie antreprenorială pentru afaceri online, urmând să lanseze în câteva luni un curs amplu pentru start-up-urile din mediul digital, menit să ajute antreprenorii din domeniu. „Este un know-how pe care l-am acumulat în peste 10 ani de experienţă şi vreau să îl transfer celor care vor să înveţe din greşelile altora, nu doar din ale lor.”

    Cu peste 10 ani de activitate pe piaţă, Tehmag a fost creat cu un marketing bine gândit, raport optim calitate/preţ la produsele comercializate şi angajaţi care ştiu să ofere consiliere profesională şi servicii postvânzare care alimentează încrederea clienţilor. Între timp, compania se confruntă, la nivel macro, cu provocarea de a fi în permanenţă atentă la concurenţă, de a rămâne cu un pas înainte în ceea ce priveşte produsele, strategiile comerciale şi promisiunile făcute clienţilor. Totodată, o problemă majoră constă în circularitatea economiei, în perioadele de criză ce impun planuri de continuitate şi scenarii de funcţionare şi adaptare.

    De asemenea, Mihai Nica listează printre provocări creşterea preţurilor de la furnizori, dar şi o orientare a consumatorilor din România către preţul cel mai mic, în dauna calităţii. Totuşi, comportamentul de consum se estompează odată cu trecerea anilor şi este mult mai puţin pregnant faţă de acum câţiva ani. „Este un proces, cred, prin care trec departamentele de achiziţii. Pe măsură ce se dezvoltă, realizează că investiţiile trebuie privite pe termen lung, că nu contează doar preţul de achiziţie iniţial, ci şi serviciile, garanţia, actualizarea de software, care pentru astfel de echipamente trebuie calculate la nivel de cel puţin 5 ani”, a declarat cofondatorul companiei.

    Pentru Tehmag, situaţia impusă de criza sanitară a avut o influenţă semnificativ mai mică prin comparaţie cu alte domenii. În general, firmele s-au ferit de investiţii majore din pricina situaţiei globale şi contextului general dominat de incertitudine. „Noi am compensat însă, prin lansarea brandurilor noi, cu orientare şi către clienţii finali în cazul gadgeturilor Sempasi, dar şi prin abordarea altor segmente strategice de produs, precum cele acoperite de brandul Bielda.”

    Mihai Nica a absolvit Facultatea de Electronică şi Calculatoare în limba engleză în 2008 şi, doar doi ani mai târziu, a înfiinţat Tehmag împreună cu un coleg din anii de studenţie. În 2012 şi 2014, antreprenorul a dezvoltat site-ul Depozituldegeneratoare.ro, creat exclusiv pentru vânzarea de generatoare de curent şi, respectiv, Stivuire.ro, dedicat stivuitoarelor, transpaletelor electrice şi excavatoarelor.

  • Serviciile de frumuseţe, redefinite de pandemie

    Deşi mulţi au schimbat, odată cu apariţia pandemiei, ţinuta office cu pijamaua sau hainele de casă, serviciile de frumuseţe au rămas o nevoie constantă, pe care românii şi-au satisfăcut-o, cât timp saloanele au fost închise şi nu numai, în online. Cum s-a reflectat această tendinţă în evoluţia businessurilor din domeniu?

    În ciuda lockdownului şi a problemelor excepţionale din 2020, Top Line a închis anul 2020 pe creştere, atât din punctul de vedere al vânzărilor, cât şi din punct de vedere al profitului. Vizăm o creştere double digit, atât în vânzări, cât şi în profit, pentru finalul acestui an”, spune Diana Baicu, cofondatoarea Top Line. Compania importă şi distribuie pe plan local produse profesionale, echipamente de înfrumuseţare, dar şi aparatură şi mobilier pentru saloanele de profil şi a închis anul 2019 cu afaceri de aproape 8 milioane de euro. În Bulgaria, cealaltă piaţă pe care businessul activează, Diana Baicu spune că vânzările au crescut cu aproximativ 30% pe parcursul anului trecut, deoarece pe piaţa bulgărească saloanele de înfrumuseţare nu au fost închise în 2020.

    Potrivit ei, creşterea cifrei de afaceri atât la nivelul pieţei locale, cât şi pe piaţa din Bulgaria, a fost susţinută în principal de vânzările online, dar şi de schimbările în tendinţele de consum ale clienţilor. În momentul în care saloanele şi mallurile au fost închise, vânzările online au fost cele care au susţinut activitatea şi care au contribut la creşterea afacerilor. „E-commerce-ul, atât al nostru, cât şi al partenerilor noştri a reprezentat sursa de venituri principală, alături de produsele care puteau fi vândute şi în farmacii. Contactul constant pe care îl avem cu consumatorul este principalul avantaj pe care îl aduce mediul online. Feedbackul primit ne ajută să înţelegem mai uşor problemele, nevoile şi să găsim rezolvările mai uşor.”

    În 2020, numărul de comenzi înregistrate în mediul online a crescut de trei ori faţă de anul precedent. „Aveam un e-commerce bun, o distribuţie în parteneri de retail şi e-tail, astfel că după momentul de derută din primele două săptămâni ale pandemiei, fiind flexibili şi având toate canalele de vânzare deschise, am reuşit să ne balansăm businessul şi să ne continuăm creşterea faţă de anul precedent.” În continuare, Top Line are în plan comunicarea mai intensă cu consumatorii în mediul online, împreună cu specialişti şi influenceri din industria de beauty, prin clipuri video scurte – cunoscute în industrie sub denumirea de how to-uri.

    În mediul offline, în România compania deţine un magazin propriu de prezentare în Bucureşti şi distribuie produse şi echipamente de înfrumuseţare şi în magazine partenere. „Magazinul este destinat în primul rând profesioniştilor din domeniul înfrumuseţării dar şi consumatorului final care poate să încerce produse profesionale, să înveţe diferite trucuri folosite de profesionişti sau să descopere colecţii. Anul acesta vom transforma magazinul într-un concept store în care iubitorii de frumuseţe vor putea descoperi cele mai inovatoare produse şi concepte din portofoliul nostru.” Pentru anul în curs, Baicu spune că ţinta este o creştere de două cifre.

    În ceea ce priveşte tendinţele clienţilor, şi acestea au înregistrat unele fluctuaţii ca urmare a apariţiei crizei sanitare. „Într-o primă fază, oamenii s-au speriat şi au încercat să rărească serviciile de înfrumuseţare cumpărând preponderent produse de retail pe care le puteau folosi acasă, dar ulterior au revenit către produsele profesionale. Dar am ajutat mulţi consumatori să şi combată efectele negative ale serviciilor de înfrumuseţare făcute greşit acasă, precum păr deteriorat, culoare neuniformă, ten deshidratat şi sensibilizat, unghii exfoliate şi efectele lăsate de purtarea măştii de protecţie şi de folosirea în exces a dezinfectantului de mâini.” Astfel, cele mai vândute produse au fost cele de îngrijire a părului şi tenului, dar şi cele din categoria de healing (vindecare – n. red.) şi haircare – beautycare. „A crescut mult categoria de healing, pe de o parte pentru că purtăm mască multe ore pe zi, dar şi din cauza faptului că mulţi oameni şi-au sensibilizat tenul prin folosirea incorectă şi excesivă a produselor de exfoliere şi a retinoizilor, în special.” În industria de beauty, cele mai afectate categorii au fost cele de fragrance şi cele de makeup, în timp ce produsele de îngrijire a părului şi pielii au înregistrat creşteri, a adăugat Diana Baicu. „Aceste categorii vor continua să crească, atât ca share în cadrul categoriei de beauty, cât şi ca valoare.”

     

    Digitalizarea în industria frumuseţii

    Pe parcursul anului 2020, în ciuda incertitudinii aduse de pandemie în mediul de business, Top Line şi-a continuat şi planurile de expansiune. Spre exemplu, la începutul anului trecut, compania a adus pe piaţa locală, în sistem de franciză, brandul de înfrumuseţare Institute Guinot, în urma unei investiţii de aproximativ 100.000 de euro. „Consolidarea activităţii comerciale şi expansiunea businessului, lansări pe piaţă, extindere, precum şi investiţii în optimizări logistice şi digitalizare le-am avut în plan şi le-am executat în 2020, chiar dacă nu a fost tocmai uşor în perioada de lockdown.” Avantajele digitalizării acestui sector sunt multiple şi pleacă de la apropierea de consumatori şi educarea acestora, notează antreprenoarea. Printre avantajele aduse de digitalizare se numără şi promovarea – care se poate face mai targetat. „Expunerea produselor şi informaţiile despre beneficiile produselor reprezintă, de asemenea, avantaje importante în favoarea mediului online. Folosim mediul online nu doar pentru vânzare, ci şi pentru prezentarea conceptelor pe care le promovăm. Noi făceam şedinţe online de dinainte de pandemie, de aceea nu a fost o mare problemă să continuăm în online. Eram pregătiţi să facem chiar şi evenimente virtuale, astfel încât am fost primii care au făcut o lansare online. Mai mult, avem branduri care se pretează nativ la comunicare online şi social media.”

     

    Aceleaşi produse, pieţe diferite, consumatori diferiţi

    Comparaţia între comportamentul consumatorilor din România şi cei din Bulgaria în urma pandemiei nu e atât de uşor de făcut, având în vedere că în Bulgaria saloanele, care reprezintă principalul driver al companiei Top Line, nu au fost închise. „Sunt consumatori pe care i-am pierdut pentru o perioadă pentru că foloseau, de exemplu, în lockdown, produse de mass market, cum ar fi vopsea de păr pentru acasă şi care au fost mulţumiţi într-o primă fază, dar au revenit către produsele profesionale, atunci când s-au simţit în siguranţă. Avem mulţi consumatori pe care i-am câştigat pentru că au început să folosească acasă produse profesionale cu o frecvenţă mult mai mare”, a explicat Diana Baicu.

    La nivel de produse şi categorii de produse, cofondatoarea Top Line spune că nu sunt mari diferenţe între ce caută românii şi ce caută bulgarii, însă clienţii din România sunt mai deschişi să plătească un preţ mai mare şi se informează mai mult cu privire la produsul pe care urmează să îl achiziţioneze. „Nu vedem diferenţe semnificative în ceea ce priveşte share-ul categoriilor – îngrijirea părului, a pielii, a unghiilor etc., dar am observat că românii caută mai mult decât consumatorii bulgari noutăţile, inovaţia şi sunt mai deschişi să plătească un preţ mai mare pentru aceste lucruri. Pentru noi este foarte important să aflăm ce îl preocupă pe consumator, ce caută şi ce îşi doreşte.”

    Acoperire regională

    Legat de planurile de viitor, antreprenoarea spune că are în vedere extinderea pe noi pieţe. „Vom continua expansiunea regională. Anul acesta deschidem piaţa din Ungaria, astfel încât vom deveni un jucător regional pentru furnizorii noştri, activând în România, Bulgaria, Republica Moldova şi Ungaria, pe toate canalele: saloane şi clinici, retail şi e-commerce. Continuăm să ne consolidăm toate procesele şi operaţiunile: avem deja o facilitate logistică capabilă să livreze în cele trei ţări vecine în timp scurt.”

    Investiţii vor fi făcute şi în segmentul de infrastructură, care reprezintă continuarea modernizării facilităţii logistice, dezvoltarea sistemului de operare, upgrade al platformelor de e-commerce, dar şi integrarea de noi funcţionalităţi. „Vom avea o platformă de e-commerce modernă, care va putea să servească atât nevoilor saloanelor, cât şi consumatorilor finali. Vom integra funcţionalităţi noi, ţinând cont de tot ce am înţeles din pandemie, spre exemplu importanţa consultaţiei online, atât prin telefon, cât şi prin video.”

    Top Line a fost înfiinţată în urmă cu 25 de ani de Panos Kesoudis, un antreprenor grec pasionat de industria de beauty, şi de Diana Baicu, care a împărtăşit aceeaşi pasiune cu partenerul ei de business. „Panos Kesoudis se afla într-o călătorie de afaceri în România când a văzut potenţialul de pe piaţa locală şi în 1996 a început afacerea. Apoi, în 2015, ne-am extins şi în Bulgaria. Am pornit de la faptul că saloanele nu aveau produse profesionale de calitate, dar cu toate acestea aveau clienţi. După ce am studiat piaţa am adus, pe măsura ce piaţa se dezvolta, ceea ce era nevoie în momentul respectiv. Apoi am introdus trendurile internaţionale pe piaţa din România”, povesteşte ea.

  • Cum a reuşit un tânăr român să dea naştere unei nişe tot mai la modă în ţara noastră după ce a renunţat la job-ul din multinaţională şi a pornit propriul business

    Aflat la prima experienţă antreprenorială, Cristian Tudor, fondatorul unui business care la origine creşte şi comercializează microplante, a trecut anul trecut, odată cu apariţia pandemiei, prin prima criză economică din rolul de antreprenor. Şi, cu toate că afacerea sa se baza aproape exclusiv pe HoReCa, unul dintre cele mai afectate domenii, el a reuşit să schimbe direcţia la timp şi să înveţe o lecţie care speră să îl pună din nou pe linia de plutire.

    Anul 2020 a adus o scadere drastică pentru noi. Pe grupul de firme Microgreens am înregistrat o cifră de afaceri cu 25% mai mică decât anul 2019, cu un total de aproximativ 3,1 milioane de lei, faţă de 4,2 milioane de lei”, descrie Cristian Tudor panta descendentă pe care afacerea a intrat ca urmare a apariţiei pandemiei de COVID-19. La începutul anului 2020, înainte de apariţia crizei sanitare, ponderea de vânzări HoReCa versus retail era, în cazul Microgreens, de 95%, respectiv 5%.

    „La inceputul anului 2020 eram prezenţi în aproximativ 1.200 de restaurante din România şi în Selgros şi Metro. Între timp, numărul de clienţi din HoReCa a scăzut dramatic, dar ni s-a mărit prezenţa în retail, intrând în lanţuri precum Mega Image, Carrefour, Auchan, Cora şi Kaufland cu produse nou introduse în portofoliu, din categoria salatelor de tip baby şi a plantelor aromatice clasice.” De la 1.200 de restaurante, numărul de parteneriate s-a restrâns acum la sub 400, iar ponderea s-a schimbat la 85% HoReCa şi 15% retail. În cazul Auchan şi Carrefour produsele companiei sunt comercializate în întreaga reţea, în vreme ce în celelalte, doar în câteva magazine din Bucureşti, fiind introduse într-o perioadă de testare, de 4-6 luni. Planurile antreprenorului sunt ca în curând să acopere însă toate unităţile respectivilor parteneri.

    Pentru anul acesta el targetează o investiţie privată de tip equity cu ajutorul căreia speră să obţină o creştere de cel puţin 35% extra faţă de 2019. „Cu această investiţie ne dorim să extindem reţeaua de microsere şi să mărim capacitatea de producţie în unul sau mai multe centre de creştere pe verticală, în spaţiu indoor, cât mai aproape de consumator. Scopul principal este să creştem vânzările către zona de retail, pentru a putea echilibra puţin riscul încă mare din industria HoReCa.”

    Cristian Tudor

    ⇒ Este absolvent al Facultăţii de Horticultură din Bucureşti şi al unui master în acelaşi domeniu;

    ⇒ În 2013, după absolvire, a început primul job în agricultură, într-o multinaţională producătoare de material săditor, seminţe şi răsaduri, pentru piaţa legumicultorilor profesionişti din România;

    ⇒ Un an mai târziu a renunţat la job şi a fondat Microgreens, un business cu microplante, cu prezenţă în HoReCa şi retail, cu o investiţie de 30.000 de euro, fonduri obţinute printr-un credit de nevoi personale.

    În ultimii doi ani, Cristian Tudor spune că cel mai important pas făcut de Microgreens este pivotarea făcută din zona de agricultură convenţională către agritech şi producţie axată pe folosirea tehnologiei de creştere hidroponică indoor, pe verticală. „Făcând acest switch de direcţii, am intrat într-o piaţă care nu mai cuprinde doar microplantele, unde aveam să simţim o plafonare în scurt timp. În acest moment focusul nostru este către tipologia de business sub forma farming as a service.”

    Planurile sale pe termen scurt şi mediu sunt orientate, aşadar, în direcţia vertical farming, cu target pe dezvoltarea de produse noi pentru consumatorii casnici, mergând pe urma trendurilor globale de consum. „Anul acesta am investit aproximativ 150.000 de euro în modernizarea unei sere actuale, din localitatea Gorgota, pe care am convertit-o dintr-o seră clasică într-un verticală, la acest moment – cea mai mare din sud-estul Europei.”

    În ceea ce priveşte comportamentul consumatorilor, antreprenorul susţine că cele mai importante aspecte sunt în strânsă legătură cu două trenduri foarte importante şi pentru Microgreens: convenience şi functional food. „Acestea sunt strâns legate de nevoia consumatorului de a avea acces tot mai mult la o hrană sănătoasă, bogată nutriţional, cu o trasabilitate scurtă şi foarte transparentă şi cu cât mai multe bife în zona de siguranţă alimentară.”

    Despre provocările aduse de pandemie, Cristian Tudor spune că a învăţat foarte multe, dar cel mai important aspect este legat de riscul de a se focusa şi de a fi prezent cu o pondere foarte mare într-o singură industrie, în cazul de faţă şi cea mai nefericită – HoReCa. „Un alt aspect foarte important: cash is king (banul este rege – n. red.) în vreme de criză. Noi am investit în toţi anii tot ce am produs şi nu am avut rezerve deloc, motiv pentru care pandemia şi lockdownul ne-au prins pe picior greşit, fără prea multe rezerve în conturi.”

  • Preţurile alimentelor la nivel mondial înregistrează cea mai dramatică creştere dintr-un deceniu

    Preţurile alimentelor la nivel mondial au consemnat cea mai puternică creştere dintr-un deceniu în mai, în condiţiile în care un indicator atent monitorizat a urcat cu 40%, scrie Financial Times. Avansul anual al indicatorului lunar al preţurilor alimentelor calculate de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU a fost cel mai puternic din 2011 şi semnalează că inflaţia stârnită iniţial de pandemie accelerează.

  • Povestea familiei care a ales să lase viaţa agitată din Bucureşti şi să se mute în vârf de munte, unde trăieşte înconjurată de pădure. Ce a construit acolo este absolut minunat

    În primăvara lui 2014, Amalia Petre era manager de logistică la Ursus Breweries, iar soţul ei, Romeo, îşi dedica toată atenţia propriei firme de procesare foto şi producţie de materiale personalizate.

    Nici nu le trecea prin cap să facă vreo schimbare majoră în vieţile lor. Până când cineva i-a întrebat dacă nu vor să preia şi să ducă la bun sfârşit un proiect turistic, o pensiune în mijlocul pădurii, pe vârful unui deal din satul Măgura, judeţul Buzău. Răspunsul afirmativ nu a întârziat şi aşa a ajuns familia Petre să dezvolte Cetăţuia.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Pensiunea se afla în faza aprobării documentaţiei atunci când Amalia şi Romeo Petre, în vârstă de 53 de ani fiecare, au acceptat propunerea de a o dezvolta mai departe. În elanul luat pentru a se aventura în această provocare a contat însă un lucru. „Eu eram într-o perioadă în care eram fascinată de arhitectura conacelor româneşti, de frumuseţea lor şi nu mă săturam căutându-le pe internet.

    Aveam colecţii întregi de poze cu ele. În acest context a venit soţul meu cu propunerea şi mi-a arătat proiectul. Arcadele de la faţadă m-au cucerit. Aveam pe masă propriul nostru conac”, îşi aminteşte Amalia Petre. Aşa că amândoi au fost de acord că o astfel de şansă nu se iveşte de două ori în viaţă, iar decizia a fost luată aproape imediat.

    În noiembrie 2014, la jumătate de an după ce au văzut proiectul, începeau primele lucrări de construcţie, iar un an mai târziu, în noiembrie 2015, totul era gata: construcţie, finisaje, dotări. Pe 2 aprilie 2016 s-au deschis uşile de la Cetăţuia pentru primii clienţi.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL 

  • Guvernul lansează un program de sprijin pentru copii, după pandemie

    Programul Naţional de Suport „Din grijă pentru copii” este lansat de Guvern pentru a veni în sprijinul celor mici, după pandemia Covid-19.

    „Mă bucur că avem curajul să realizăm un program guvernamental care să se ocupe de problemele emoţionale ale copiilor, să ofere ajutor şi soluţii”, a spus premierul Florin Cîţu.

    Acesta afirmă că „Din grijă pentru copii” este un program necesar deoarece în pandemie copiii au suferit foarte mult.

    „Este cea mai potrivită măsură, întrucât se apropie 1 iunie. În acelaşi timp, campania de vaccinare continuă, iar în aceste zile sunt mai multe acţiuni dedicate adolescenţilor”, a mai spus Cîţu.

    Premierul îi încurajează pe părinţi să ia „cea mai bună decizie pentru copiii lor” în ceea ce priveşte vaccinare.

  • Care sunt problemele şefilor de companii în era muncii remote şi ce fac ei ca să le depăşească?

    În munca de la distanţă, liderii s-au confruntat cu provocări precum coordonarea echipelor, motivarea angajaţilor sau modalităţile în care să păstreze un echilibru între muncă şi viaţa personală. Planurile de risc, care alteori erau necesare doar pentru respectarea unor proceduri, au fost scoase din sertare şi puse în aplicare anul trecut, iar relaţia dintre angajat şi angajator s-a consolidat. În ceea ce priveşte modul în care lucrul în regim remote a influenţat productivitatea angajaţilor, părerile diferă de la lider la lider şi de la companie la companie

    Liderii companiilor s-au lovit de o situaţie nemaiîntâlnită în 2020, an în care au fost nevoiţi să îşi trimită angajaţii să lucreze de la distanţă. Provocările liderului în telemuncă pare că vor continua, având în vedere că pentru 2021, candidaţii români se aşteaptă să lucreze cel puţin una – două zile pe săptămână de acasă, conform unui studiu al companiei de recrutare APT, parte din grupul Prohuman. Faţă de aşteptările angajaţilor, companiile sunt dispuse să le permită chiar o perioadă mai lungă de lucru de acasă: circa 35% dintre companiile care au făcut parte din studiu spun că sunt dispuse ca în următoarele 12 luni angajaţii lor să lucreze chiar mai mult de patru zile de acasă. Potrivit unui alt studiu –„Work Reimagined Employee Survey”, realizat de compania de consultanţă şi audit EY România, jumătate (54%) dintre angajaţi ar lua în considerare să plece de la actualul loc de muncă după încheierea pandemiei dacă nu li se oferă un anumit grad de flexibilitate în privinţa locului şi programului de muncă.

    Printre cei mai hotărâţi în a-şi schimba loculx de muncă dacă nu primesc flexibilitatea dorită se numără managerii/liderii, angajaţii cu funcţii în departamentele de tehnologie şi financiare şi cei cu persoane în îngrijire. În acest nou context, liderii s-au confruntat cu provocări precum coordonarea echipelor, motivarea angajaţilor sau modalităţile în care să păstreze un echilibru între muncă şi viaţa personală, iar lista poate continua.

    „Aşa cum le-am auzit eu în discuţiile cu clienţii noştri, câteva din provocările comune ale muncii remote sunt legate de integrarea celor veniţi în echipă în timpul pandemiei sau construirea unei echipe de la zero, în timp ce alţi lideri au vorbit despre performanţa scăzută şi realizarea unui plan realist de îmbunătăţire – mulţi dintre ei au evitat astfel de conversaţii, recâştigarea angajamentului unor angajaţi pasivi şi capacitatea limitată a unor lideri de a oferi claritatea necesară care să compenseze volatilitatea, incertitudinea şi impredictibilitatea din jur au fost şi ele frecvent menţionate”, spune Viorel Panaite, Managing Partner al Human Invest & Ken Blanchard România, companie de consultanţă în leadership. În ceea ce priveşte schimbările aduse de telemuncă în strategiile liderilor, el crede că majoritatea liderilor au demarat sau au accelerat orice proces de digitalizare a fost posibil. „Unii spun că au fost forţaţi de pandemie să o facă, alţii spun că pandemia le-a dat vânt în pupa – eu cred că ambele variante sunt reale. Unele companii au reuşit să facă economii majore cu chiriile, alţii – din contră, au plătit în continuare chiriile şi în plus au investit să mute activitatea a sute de oameni din centrele de servicii de la birou, în casele angajaţilor”, adaugă Panaite.

    O altă schimbare este faptul că tema colaborării a căpătat un loc de top în agenda de lucru a organizaţiilor şi a liderilor. „Se vorbeşte despre rolul colaborării în organizaţii de zeci de ani, dar parcă azi se vorbeşte mai serios ca niciodată: am avut în 2020 şi avem în acest an pentru clienţii noştri zeci de proiecte care adresează aceasta temă prin training, group coaching sau team coaching”, spune Viorel Panaite. 

    Viorel Panaite, Managing Partner, Human Invest & Ken Blanchard România: „Se vorbeşte despre rolul colaborării în organizaţii de zeci de ani, dar parcă azi se vorbeşte mai serios ca niciodată: am avut în 2020 şi avem în acest an pentru clienţii noştri zeci de proiecte care adresează aceasta temă prin training, group coaching sau team coaching.”

    În prezent, organizaţiile sunt în plin proces de adaptare, de tatonare şi experimentare a noului model de lucru postpandemic, afirmă consultantul: câte zile pe săptămână vor lucra angajaţii remote, câte vor lucra de la birou, care sunt momentele în care prezenţa fizică la birou nu va fi negociabilă, ce implicaţii salariale sunt pentru angajaţii care pot lucra remote de oriunde de pe planetă, dacă ar trebui să fie plătiţi în funcţie de costurile de viaţă din regiunea de unde lucrează remote, fiind doar câteva dintre întrebările actuale legate de adaptarea organizaţiilor la munca remote. Circa două treimi dintre respondenţii studiului EY „Work Reimagined Employee Survey” consideră că productivitatea lor poate fi măsurată cu precizie indiferent de locul unde muncesc şi că acest proces nu reprezintă un impediment pentru flexibilizare.

    Una dintre provocările managerilor companiilor în care se munceşte remote este disciplina, crede Robert Blaga, fondator şi CEO al Houston, o platformă de învăţare pentru echipe care lucrează la distanţă. „Una dintre provocările în cazul muncii remote este ca managerii să fie mai disciplinaţi din punct de vedere managerial. Ceea ce înainte făceam ca un act managerial spontan, acum trebuie programat. Ceea ce se schimbă în remote management este disciplina, este nevoie de un manager mult mai atent. (…) Cred că în multe cazuri deja nu mai putem vorbi despre o cultură organizaţională pentru că angajatul nou nu mai poate avea experienţa culturii“, a spus Robert Blaga în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Liderii organizaţiilor au vrut să investească puternic în antrenarea abilităţilor lor şi ale angajaţilor lor în pandemie, aşa că programele de consultanţă în leadership nu au avut de suferit anul trecut din cauza pandemiei de COVID-19, ci chiar au avut o evoluţie bună, după cum observă Mihaela Feodorof, Executive Coach şi business Consultant la Performanceway. „Impactul generat de pandemie în industria consultanţei de leadership a fost, în pofida aparenţelor, unul pozitiv. Pentru angajatorii şi organizaţiile care erau oricum expuse la riscuri, fie din cauze economice, fie a etapei de dezvoltare în care se aflau, 2020 a fost momentul cheie care a determinat trecerea la acţiuni. Numărul proiectelor sau dimensiunea celor care erau deja în proces a crescut. Liderii au fost mai deschişi atât la a investi în ei, cât şi în echipele lor”, a declarat ea.

    Planurile de risc, care alteori erau necesare doar pentru respectarea unor proceduri, au fost scoase din sertare şi puse în aplicare anul trecut. „Nimic nu faci, nimic nu se întâmplă. Anul trecut fiecare business a avut nevoie măcar să găsească soluţii de supravieţuire. Organizaţiile inovative s-au reorientat, reinventat, au creat produse/servicii adaptate. Coeziunea şi comunicarea onestă au căpătat valenţe noi în condiţiile unui pericol iminent la integritatea fizică a salariaţilor. Planurile de risc, care alteori erau necesare doar pentru respectarea unor proceduri, au fost scoase din sertare şi puse în aplicare. Grija pentru ziua de mâine şi pentru omul de lângă mine a devenit o prioritate pentru sustenabilitatea organizaţiilor, indiferent de industrie”, crede consultantul în leadership. Mai mult, anul trecut relaţia dintre angajat şi angajator s-a consolidat în companiile în care valorile sunt autentice. „A fost o promisiune tacită, sau chiar limpede exprimată între părţi, cum că nu ne lăsăm la greu. Fiecare pune umărul cum poate mai bine, echipa cu competenţe şi devotament, compania cu siguranţă şi grija pentru oameni”, adaugă Mihaela Feodorof.

    Liderii companiilor au învăţat lecţia anului 2020, iar anul acesta continuă cu programe de training pentru ei şi angajaţii lor. „Lecţia lui 2020 a fost învăţată. (…) Unele companii şi liderii lor mai experimentaseră criza din 2008, acum au aprofundat cu un nou capitol. 2021 s-a deschis cu apetit pentru noi proiecte şi asta datorită faptului că cele din 2020 au produs rezultate chiar peste aşteptări. Toate aceste rezultate au însemnat un efort consistent şi consecvent. Multă muncă. Da, cred că o să muncim mai mult în 2021, sau măcar cu mai multă determinare, dar nu degeaba.” În 2020, consultantul a lucrat cu companii din domeniul IT, producţie, publicitate, cosmetice şi pharma, materiale de construcţii, construcţii, agricultură. „Clienţii care lucrează individual sunt preponderent din corporaţii, din zona tehnologiilor, a serviciilor, financiară, dar şi din activităţi mai creative unde nevoia de stimulare este mai mare”, afirmă Feodorof.

    Mihaela Feodorof, Executive Coach şi Business Consultant, Performanceway: „Lecţia lui 2020 a fost învăţată. Unele companii şi liderii lor mai experimentaseră criza din 2008, acum au aprofundat cu un nou capitol. Fiecare pune umărul cum poate mai bine, echipa cu competenţe şi devotament, compania cu siguranţă şi grija pentru oameni.”

    Consultantul în leadership spune că anul trecut a adus o creştere şi în cazul numărului celor care au ales ei singuri să urmeze anumite programe de dezvoltare, fără să fie trimişi de compania în care lucrează. „În cazul persoanelor care îşi asumă procese de dezvoltare în nume propriu, creşterea este de peste 30%. Iar din declaraţiile lor această alegere a făcut ca perioada pandemiei să se transforme într-unul dintre cei mai buni ani. (…) Aceasta tendinţă, atât în Romania cât şi în străinătate, este apreciată inclusiv de angajatori. Cine nu îşi doreşte un coechipier determinat în creşterea sa, unul al cărui potenţial activat să se regăsească şi în eficienţa companiei?”, a concluzionat Mihaela Feodorof. În ultimii trei ani, leadershipul şi practicile de guvernanţă corporativă din România s-au îmbunătăţit considerabil, crede Andrew Kakabadse, profesor la Henley Business School şi membru în consiliul de administraţie al organizaţiei Envisia. „Când am venit aici, am făcut o cercetare cu privire la leadershipul şi guvernanţa corporativă din România, iar în ultimele 36-40  de luni am observat o îmbunătăţire considerabilă faţă de ce am aflat atunci. De asemenea, văd o schimbare entuziastă a dorinţei de evoluţie, a dorinţei de dezvoltare, a dorinţei de educaţie şi a dorinţei de a demonstra anumite lucruri. În ţări precum Marea Britanie şi Germania nu văd acelaşi nivel de entuziasm în schimbare pe care îl văd în România“, a declarat Andrew Kakabadse în cadrul emisiunii de business ZF Live. În România, Andrew Kakabadse lucrează în parteneriat cu organizaţia Envisia în proiecte de training pentru liderii companiilor astfel încât calitatea directorilor de companii, preşedinţilor, a top managementului să crească.

     

    Cum văd liderii productivitatea în pandemie?

    La începutul pandemiei de COVID-19 în România, când companiile au fost nevoite să implementeze telemunca aproape de pe o zi pe alta, liderii echipelor se temeau că angajaţii lor nu vor mai fi la fel de productivi dacă vor lucra de acasă sau dintr-un alt oraş sau ţară. Cu timpul, temerile managerilor s-au dovedit a fi nefondate, iar productivitatea angajaţilor chiar a crescut în telemuncă. Un studiu realizat de PwC România arăta că 30% dintre companiile respondente spuneau că productivitatea angajaţilor a crescut de la implementarea muncii de acasă, în timp ce 44% spuneau că a rămas constantă. Despre cum văd liderii companiilor productivitatea angajaţilor lor în pandemie, o perioadă în care oamenii au muncit în principal de acasă, Viorel Panaite spune că abordarea diferă de la lider la lider şi de la companie la companie.

    „Din discuţiile pe care eu le am, liderii văd foarte diferit această temă, în funcţie de ce înţelege fiecare prin productivitate, de metodologia de calcul a productivităţii din organizaţia lor şi de filosofia personală de leadership. Unii spun că productivitatea angajaţilor lor este mai mică în stilul remote, alţii spun că în cazul lor specific, aceasta este mai mare. Este o estimare care diferă de la organizaţie la organizaţie, şi de la lider la lider, de la echipă la echipă, în aceeaşi organizaţie”, a explicat el. În ceea ce priveşte modul în care lucrul în regim de telemuncă a influenţat productivitatea angajaţilor, rezultatele sunt împărţite, astfel că există companii care declară că randamentul propriilor angajaţi a crescut considerabil faţă de activitatea de la birou, dar şi companii care invocă o scădere a randamentului propriilor angajaţi, potrivit lui George Georgescu, HR Business Development Manager în cadrul companiei de consultanţă în resurse umane BIA Human Resource Management Services. „În opinia noastră, randamentul în telemuncă este influenţat de natura activităţii fiecărei companii în parte, astfel că unele activităţi pot găsi un mediu propice de desfăşurare în regimul de telemuncă, pe când alte activităţi pot fi defavorizate”, a spus el.

    Cu ce a fost înlocuit accesul gratuit  la sala de sport şi alte beneficii extra salariale acordate angajaţilor în vremuri de normalitate?

    În 2020, stilul de viaţă şi obiceiurile de consum ale angajaţilor s-au schimbat, iar modul de utilizare a tichetelor de beneficii extrasalariale s-a schimbat şi acesta, observă Manuel Fernandez Amezaga, country CEO al Sodexo BRS România. „Anul trecut s-au schimbat stilul de viaţă şi obiceiurile de consum ale angajaţilor. Am observat modificări în modul de utilizare a tichetelor de beneficii extrasalariale. Rata de adoptare a voucherelor în format electronic a fost foarte ridicată în 2020, fiind emise cu 40% mai multe carduri faţă de anul precedent. De asemenea, restricţiile impuse în perioada pandemiei au schimbat modul de a face cumpărături, cu o trecere de la achiziţiile preponderent offline spre tranzacţii online. Oamenii se obişnuiseră să ia prânzul la restaurant sau să comande mâncare cu livrare sau cu ridicare directă. Anul trecut am asistat la o creştere de aproape 55% a tranzacţiilor online“, a spus Manuel Fernandez Amezaga într-un interviu publicat în suplimentul ZF Telemunca.

    Manuel Fernandez Amezaga, country CEO al Sodexo BRS România: „În 2020, stilul de viaţă şi obiceiurile de consum ale angajaţilor s-au schimbat, iar modul de utilizare a tichetelor de beneficii extrasalariale s-a schimbat şi el.” 

    De asemenea, angajatorii au oferit tichete culturale pentru experienţe artistice sau educaţionale organizate în mediul online şi au permis achiziţia de cărţi de literatură sau dezvoltare personală şi jocuri educaţionale pentru familiile cu copii sau jocuri de divertisment, mai spune el. „Prelungirea voucherelor de vacanţă şi emiterea acestora pe card, de anul acesta în mod exclusiv, le face o soluţie ideală pentru susţinerea turismului  local şi a industriei HoReCa. O altă modificare vizează metoda de plată preferată, 13% dintre utilizatori alegând plata cu telefonul, datorită instrumentelor de plată dezvoltate pentru dispozitive cu iOS şi Android.“ Tichetele de masă şi cele cadou au fost cele mai folosite anul trecut, iar creşterea valorii tichetului de masă s-a dovedit o măsură importantă pentru motivarea şi recompensarea angajaţilor. „45% dintre clienţii noştri au optat pentru creşterea valorii tichetului de masă până la 20,01 de lei. Voucherele pe suport electronic au avantajul de a putea fi integrate în sistemele de plată mobile sau online”, a mai spus CEO-ul Sodexo România. Pentru anul 2021, datele Sodexo arată un interes crescut din partea companiilor locale pentru motivarea angajaţilor şi creşterea stării generale de bine, fiind în căutarea unor beneficii extrasalariale care să contribuie la creşterea calităţii vieţii angajaţilor.

     

    5 perspective de lideri asupra telemuncii

    Business MAGAZIN a vorbit despre noua realitate adusă de pandemie, care nu a ocolit pe nimeni, indiferent de nivelul aflat în carieră sau de industria din care face parte într-un articol amplu, realizat în perioada de lockdown din anul 2020. Perspectivele de atunci ale executivilor referitoare la telemuncă pare că s-au păstrat şi un an mai târziu, când munca de acasă continuă pentru cei mai mulţi dintre angajaţi şi cele mai multe dintre şedinţe sunt realizate tot prin intermediul Zoom.


    Iulian Stanciu, preşedinte executiv eMAG

    ► Care sunt, în opinia dvs., soluţiile pentru a fi mai productivi când muncim de acasă?

    Cred că în primul rând ar trebui să avem nişte obiective clar definite, bine înţelese şi să ştim cum să acţionăm pentru a le îndeplini. Aceste obiective ar trebui aliniate în interiorul companiei, astfel încât suma lor să ducă la îndeplinirea obiectivelor companiei. Apoi este important ca întâlnirile «la distanţă», să fie făcute cu o frecvenţă clară: în interiorul echipei dar şi între echipe sau pentru diverse proiecte. Aceste întâlniri vor ajuta la structurarea activităţii, la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor. Intensificarea comunicării este de asemenea foarte importantă, ea are rol de informare asupra situaţiei curente (interne sau externe), dar şi de a păstra apartenenţa tuturor colegilor la misiunea companiei, mai ales având în vedere că lipseşte interacţiunea fizică cu «sediul» şi colegii.

    ► Care sunt avantajele şi dezavantajele lucrului la domiciliu, potrivit experienţei dvs.? Veţi implementa acest regim de muncă în companie şi la întoarcerea din izolare?

    Până acum văd mai multe avantaje decât dezavantaje. Sigur lipseşte interacţiunea umană, va trebui să o reluăm când va fi posibil. Însă acest mod de lucru ne-a forţat să adoptăm rapid tehnologii noi care ajută la productivitate. În plus, economisim până la 3 ore pe zi care erau petrecute în trafic. 

    ► Ce aţi învăţat din această experienţă şi cum v-aţi propus să aplicaţi aceste lecţii, în business şi poate şi în viaţa dvs. de zi cu zi?

    Cred că adaptarea şi creativitatea sunt trăsături umane greu de înlocuit de un computer sau de inteligenţa artificială, asta este o lecţie importantă. Învăţarea permanentă şi înţelegerea noului context sunt importante pentru a lua decizii corecte. Astfel, prin creativitate putem trece peste orice obstacole.


    Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner KPMG România şi Moldova

    ► Care sunt, în opinia dvs., soluţiile pentru a fi mai productivi când muncim de acasă?

    Nimic nu stimulează inovaţia mai bine decât adversitatea. În această perioadă de incertitudine, abilitatea de adaptare este cea mai importantă trăsătură, iar oamenii noştri au demonstrat o capacitate extraordinară de asimilare a acestei provocări. Am avut avantajul experienţei: KPMG în România a introdus de aproape doi ani un program flexibil cu această componentă de a lucra de acasă. Aşadar am avut puse la punct procesele şi infrastructura necesare, chiar dacă trecerea completă a echipei în acest sistem a fost mult mai rapidă decât ne imaginam. Ne-a ajutat în acest demers şi tehnologia, respectiv instrumentele de colaborare online, videocall sau platforme precum soluţia noastră de feedback în timp real KPMG QuercusApp Performance, care au uşurat adaptarea la modalitatea de lucru la distanţă. Un aspect foarte important pentru productivitate este menţinerea unui program, a unui ritm, a unei rutine. Desigur, lucrul de acasă are propriile provocări, dar este important să ne adaptăm şi să menţinem anumite repere zilnice în jurul cărora ne putem organiza. Experienţa noastră în acest mod de lucru a fost esenţială în depăşirea modului de «supravieţuire» şi concentrarea pe dezvoltarea afacerii pentru un viitor diferit.

    ► Care sunt avantajele şi dezavantajele lucrului la domiciliu, potrivit experienţei dvs.?

    Noi aveam experienţa unor proceduri de lucru de acasă, iar această accelerare către 100% telemuncă a fost relativ uşor de asimilat. Desigur, există avantaje şi dezavantaje, legate de comunicare – în primul rând, de infrastructură – pentru că toată reţeaua globală de internet a fost suprasolicitată în această perioadă, de abilitatea fiecăruia de adaptare a programului – pentru că spaţiul de lucru nu este exclusiv profesional pot apărea momente personale ce trebuie gestionate şi cărora trebuie să li se acorde importanţa cuvenită, şi multe, multe altele. Această mentalitate digitală va persista fără îndoială şi nu anticipăm că mediul de afaceri, nu doar KPMG în România, va reveni la modul de operare care a precedat pandemia.

    ► Ce aţi învăţat din această experienţă şi cum v-aţi propus să aplicaţi aceste lecţii, în business şi poate şi în viaţa dvs. de zi cu zi?

    Pe termen lung, odată ce această criză va fi încheiată, ne aşteptăm ca autorităţile şi afacerile să se concentreze mai bine pe cuantificarea riscului şi încorporarea lui în strategia de afaceri. Trebuie să ne dezvoltăm simultan agilitatea şi rezilienţa profesională şi personală. Avem norocul unei „maşini a timpului”, un mod de a privi în viitor folosindu-ne de experienţa ţărilor care acum încep să iasă din criză pentru a contura parcursul care ne aşteaptă şi pe noi. Este o unealtă extrem de valoroasă şi sper să o putem utiliza cât mai eficient şi adapta la contextul nostru naţional.

    François Coste, CEO, Groupama Asigurări

    ► Care sunt, în opinia dvs., soluţiile pentru a fi mai productivi când muncim de acasă?

    Chiar dacă pare confortabil şi uşor să lucrezi de acasă, s-ar putea să întâmpini câteva provocări pentru a te adapta noului mediu de muncă, care anterior era doar spaţiul tău personal. Prin urmare, o soluţie bună, după părerea mea, ar fi să încerci să menţii aceeaşi agendă pe care o aveai la birou. Cred că disciplina ajută la păstrarea unei atitudini optimiste şi a productivităţii. De asemenea, cred că este util să găsiţi un loc în casă – sau să adaptaţi un loc dacă nu aveţi unul deja – cu atmosfera potrivită, în care să fiţi inspirat timp de
    12 ore pe zi.

    ► Care sunt avantajele şi dezavantajele lucrului la domiciliu, potrivit experienţei dvs.? Veţi implementa acest regim de muncă în companie şi la întoarcerea din izolare?

    Am citit numeroase articole în ultimul timp din care reiese că oamenii au reacţionat bine la acest mod de muncă. În calitate de CEO al Groupama Asigurări, pot confirma asta, deşi experienţa mea la scară largă de muncă de acasă este limitată la criza de acum. În termeni de avantaje, munca de acasă înseamnă că nu mai există timp pierdut pe naveta dinspre casă spre birou, precum şi un nivel mai mare de concentrare, din moment ce există mai puţin zgomot de fundal şi mai puţine întreruperi. Dezavantajul este pentru mine un nivel mai scăzut al dinamicii echipei, cred cu tărie că este o parte importantă a unui mediu de lucru care să funcţioneze corespunzător. Este evident că munca de acasă va fi parte din viitorul businessului. Este o soluţie de câştig pentru echilibrul dintre carieră şi viaţa personală, pentru mediu, dar şi pentru companie, în termeni de productivitate imediată. La momentul izbucnirii epidemiei, era deja parte din politicile noastre de HR, ca parte din concentrarea pe binele angajaţilor. Am început să lucrăm de acasă în urmă cu trei ani printr-un program adresat oamenilor din sediul central, iar înainte de pandemie, 20% dintre ei erau parte din acest program. Mai mult, vânzătorii noştri sunt obişnuiţi cu rutina lucrului de acasă. Criza Covid-19 ne-a forţat să implementăm modelul de muncă de acasă la scală largă, fără precedent, cu 100% din angajaţii noştri fiind echipaţi să lucreze de acasă în mod remote de la data de 16 martie. În mod treptat, pe măsură ce restricţiile vor fi relaxate, ne vom întoarce la birou, dar cred că condiţiile de sănătate vor necesita să păstrăm jumătate din angajaţi, prin rotaţie, la munca de la domiciliu. Acesta nu va fi un obstacol pentru noi, nici ca echipă, nici ca business. Am reuşit să ne păstrăm membrii echipei sănătoşi acasă şi muncind cel puţin la fel de productiv ca înainte, aşadar sunt încrezător că vom reuşi să ne adaptăm unei soluţii hibrid în perioada care vine.

    ► Ce aţi învăţat din această experienţă şi cum v-aţi propus să aplicaţi aceste lecţii, în business şi poate şi în viaţa dvs. de zi cu zi?

    Proximitatea este esenţială: proximitatea de oameni, de locurile pe care îmi este dor să le explorez (şi spun asta după ce am călătorit peste tot în lume în ultimii 40 de ani). Din fericire, această descoperire mă va ajuta ca în viitor să profit de fiecare moment cu cei apropiaţi şi de fiecare călătorie în orice colţ al lumii… începând cu cele mai apropiate – România are multe comori de oferit! Un alt aspect pe care distanţarea socială mi l-a adus în atenţie se referă la aspectele digitale pe care le-am neglijat până acum: videoconferinţe, semnătură electronică etc. După ce am învăţat mai mult şi am început să le folosesc, am devenit un martor mai bun la contribuţia adusă de digitalizare binelui oamenilor.

    Rucsandra Hurezeanu, fondator şi CEO Ivatherm

    ► Care sunt, în opinia dvs., soluţiile pentru a fi mai productivi când muncim de acasă?

    Cred că managerii şi liderii de organizaţii trebuie să fie vizibili în această perioadă prin conferinţe video şi mesaje înregistrate, ca să ofere asigurări şi suport celor din echipă care au nevoie. Pentru părinţii singuri sau cei care împart un spaţiu mic cu o familie foarte numeroasă, e greu să fie productivi. E nevoie de reguli noi acasă şi de organizare în aşa fel încât fiecare părinte să poată munci, iar copiii să fie supravegheaţi.

    ► Care sunt avantajele şi dezavantajele lucrului la domiciliu, potrivit experienţei dvs.? Veţi implementa acest regim de muncă în companie şi la întoarcerea din izolare?

    Sinceră să fiu nu văd avantaje, abia aştept să revin la birou. Noi suntem o echipă deja destul de mare şi lucrăm bine împreună, venim cu mare plăcere la birou. Nici unul din colegii mei nu îşi doreşte să muncească de acasă. Munca virtuală şi intrarea într-o rutină nouă ne vor lărgi însă repertoriul. Învăţăm noi metode de comunicare, învăţăm să lucrăm în regim de urgenţă şi sub stres. Cred că vom continua să facem în schimb sport acasă, aşa cum facem acum. Am descoperit aplicaţii foarte bune de sport şi sunt într-o stare fizică excelentă. Un avantaj ar fi faptul că am devenit buni bucătari cu toţii, şi probabil toată lumea are deja ordine în toate dulapurile.

    Raluca Radu, Country Manager Answear România

    ► Care sunt, în opinia dvs., soluţiile pentru a fi mai productivi când muncim de acasă?

    Cred că este important să avem mailuri trasate cu sumarul discuţiilor şi cred că este important să ne menţinem organizaţi printr-un sistem de task management. Altfel, dacă sari dintr-un call în altul este la fel de neproductiv ca şi cum ai sări dintr-o întâlnire în alta. Dacă la final nu rămân nişte idei şi „to do”-uri concrete notate, este dificil să te asiguri că lucrurile se vor întâmpla şi că întâlnirile sau call-urile respective au fost productive.

    ► Care sunt avantajele şi dezavantajele lucrului la domiciliu, potrivit experienţei dvs.? Veţi implementa acest regim de muncă în companie şi la întoarcerea din izolare?

    Eu am fost dintotdeauna adepta unui program flexibil şi a unui mediu de lucru flexibil. Pentru mine este important doar ca lucrurile să fie făcute la timp, conform valorilor şi misiunii companiei. Mai departe de asta, nu m-a interesat niciodată cât stăteau oamenii la birou sau dacă lucrau dintr-o cafenea sau de acasă. Atâta timp cât participă la întâlnirile de echipă, întâlnirile şi evenimentele cu partenerii şi atâta timp cât rezultatele de vânzări sunt atinse şi taskurile măsurabile sunt făcute conform cu viziunea companiei, eu nu am o problemă cu niciun regim de muncă. Ca urmare, lucrurile vor rămâne şi după întoarcerea din izolare la fel cum erau şi înainte.

    ► Ce aţi învăţat din această experienţă şi cum v-aţi propus să aplicaţi aceste lecţii, în business şi poate şi în viaţa dvs. de zi cu zi?

    Că certitudinea nu există şi că e important să fii mereu agil şi adaptabil. Că este important să îţi asumi o direcţie, chiar atunci când nu ai suporteri mulţi ai acestei direcţii. Şi că există părţi pozitive în orice situaţie negativă – am văzut cât de mult rău pot face ştirile şi opiniile negative şi prăpăstioase – te pot face să ratezi oportunităţi.

    La acest articol au contribuit şi Andra Stroe şi Ioana Matei

  • Luminiţa de la capătul crizei. Ce prevesteşte avansul economiei României din primul trimestru

    Tabloul macroeconomic din ultimele săptămâni vine cu veşti bune şi cu optimism din toate părţile. Estimările de creştere economică pentru România deja erau optimiste, însă primele date de la Statistică despre evoluţia PIB au venit ca un lansator pentru prognoze, care au explodat până la avansuri de 6-7% pentru economia României în 2021. Datele vin în aceeaşi perioadă cu prima relaxare serioasă a restricţiilor în România, care impulsionează consumul, principala componentă a economiei. Punem punct unei perioade de coşmar, în sfârşit?

    Mă aştept ca anul acesta să fie o evoluţie foarte bună a economiei. Sigur, o parte şi din efectul de bază, dar o mare parte va fi şi din acest consum în surplus. Plus că sunt şi aceste programe de investiţii care se continuă, deci şi ele vor aduce un plus economiei”, spune, pentru Business MAGAZIN, economistul Laurian Lungu (Ph.D, Cardiff Business School). Declaraţiile lui vin după ce Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat marţi (18 mai) primele date despre evoluţia PIB din 2021. Veştile au surprins toţi analiştii economici, care se înscriseră deja într-un val de optimism: +2,8% în dinamica trimestrială, versus previziunile de creştere trimestrială de până la 1%. În termeni anuali, este adevărat, economia a stagnat în primele trei luni din 2021, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2020, însă în ianuarie şi februarie 2020 vântul crizei nu bătea şi avântul economic din anii anteriori continua.

    Aşadar, economia a crescut mult peste aşteptări şi este a doua surpriză plăcută consecutivă pe care o aduce României, după creşterea mult peste aşteptări din ultimele trei luni din 2020, care au adus o creştere de 4,8 trimestru la trimestru, atenuând din plonjonul economic şi generând o scădere economică de 3,9% pe tot anul 2020, una dintre cele mai bune performanţe din Europa.

    „Cred că datele sunt peste aşteptările pieţei – cele din sectorul bancar erau undeva în jur de 1% creştere a PIB trimestru la trimestru. Se aştepta un plus de 1% şi a fost plus 2,8. Diferenţa este mare. Economia pare că îşi revine”, mai spune economistul Laurian Lungu, care adaugă că, în opinia sa, sunt trei factori care au adus creşterea economică peste aşteptările analiştilor: măsurile autorităţilor de carantinare zonală, în funcţie de rata de infectare, care a permis operatorilor economici să «respire», dar şi rata vaccinării în România.

    „Al treilea factor este cel legat de rata economisirii, care a crescut foarte mult anul trecut şi acum vedem că oamenii încep să iasă afară şi să fie mobili şi consumă. Sigur că nu toate persoanele au reuşit să economisească, vorbesc per ansamblul economiei, unde rata economisirii a crescut cu câteva procente din PIB şi acum vedem creşterea consumului.”

    Datele de la INS au venit la câteva zile după ce mai multe măsuri de combatere a răspândirii virusului au fost relaxate, printre care eliminarea restricţiilor de circulaţie noaptea. Părerea economiştilor, că eliminarea restricţiilor va servi drept catalizator pentru revenirea puternică a consumului, este confirmată de realitatea de la firul ierbii. În staţiunea Vama Veche de pe litoral, câteva mii de tineri au petrecut primul weekend fără restricţii de circulaţie noaptea pe plajă, chiar dacă cluburile s-au închis la miezul nopţii.

    „A fost o decizie luată pe ultima sută de metri, într-o situaţie de tipul «haide mâine la mare». Odată cu anunţul lui Iohannis, cred că multă lume a simţit că data de 15 mai e un soi de Revelion şi m-am gândit că trebuie să profit cumva de relaxarea restricţiilor. Vama a fost la îndemână”, povesteşte Alex, angajat al unei companii din Bucureşti şi unul dintre tinerii care au plecat să sărbătorească relaxarea restricţiilor.

    El spune că i-ar plăcea să mai călătorească vara aceasta şi planurile de consum nu se opresc doar la sărbătorirea primei runde de ridicare a restricţiilor: „Mi-ar plăcea să mai vizitez locuri din România, dar industria ospitalităţii a început deja să îşi frece mâinile şi să urce abrupt preţurile, aşteptându-ne. Probabil voi alege să cheltuiesc pe o vacanţă în altă ţară, mai ales că ajung la aceleaşi costuri sau chiar la costuri mai mici. Libertatea de circulaţie pe care o am ca european e alt motiv de bucurie în perioada asta.”

    Întrebat de evoluţia economică a României, Alex aminteşte şi de o altă faţetă a situaţiei: cifrele macro pot arăta bine pe medie, însă criza poate adânci inegalităţile din societate. „Probabil că aşa-zisele date economice vor arăta bine, vedem că iese premierul să tot anunţe cifre. Pentru mulţi oameni însă, economia nu prea s-a relansat şi cel mai mult mi-au rămas în minte toate titlurile care m-au anunţat anul trecut că inegalitatea va creşte din cauza pandemiei. Sunt mulţi oameni nemulţumiţi, mai ales că unii nu îşi permit să profite de această relaxare şi bucurie generală.”

    Consumul nu este singura componentă economică ce ar putea aduce creştere. Pe partea de utilizare a PIB-ului, guvernul se aşteaptă, pe actuala prognoză, ca investiţiile (formarea brută de capital fix) să joace un rol important şi să aducă un plus de 1,7 puncte procentuale creşterii economice de 5% în 2021. Investiţiile ar urma să însemne un sfert din PIB-ul României pe partea de utilizare. Exportul net însă va trage uşor economia în jos, la fel ca în anii anteriori: balanţa comercială la bunuri va rămâne înclinată spre importuri, din cauza creşterii mai accelerate a importurilor de bunuri faţă de creşterea exporturilor.

    În afară de exportul net, economiştii se aşteaptă ca 2021 să vină cu creşteri în toate sectoarele economice.

    Pe partea de formare a PIB, agricultura, care altădată însemna cea mai importantă parte a economiei, vine după un an greu: 2020 a venit, pe lângă pandemie, şi cu o secetă teribilă. Cu un an cu condiţii meteo normale, agricultura poate creşte şi aduce creştere economică. Cu toate acestea, agricultura înseamnă doar circa 4% din PIB.

    Industria, pe de altă parte, în ciuda percepţiei generale, este cea mai importantă componentă a PIB-ului României, după servicii, pe partea de formare. Ea înseamnă peste 20% din economie şi vine după doi ani de recesiune. Comenzile noi din industrie, care au crescut cu 7% în primul trimestru din 2021, prin comparaţie cu acelaşi trimestru din 2020, aduc un plus de încredere în acest sector. De asemenea, T1/2021 a fost primul trimestru în care industria a crescut, după doi ani de scădere.

    Construcţiile, care de la începutul lui 2019 au înregistrat creşteri spectaculoase, de două cifre, ar putea să mai piardă din viteză în 2021, mai cred analiştii din piaţă, însă partea de infrastructură, care înseamnă jumătate din piaţa de construcţii, va continua creşterea. Impulsul ar putea veni din zona investiţiilor guvernamentale, sunt de părere analiştii.

    Dacă rănile celorlalte sectoare economice par cicatrizate, cu serviciile situaţia este mai sensibilă şi reprezintă singurul sector care încă mai are răni deschise. Restricţiile au lovit cel mai puternic în această zonă: servicii HoReCa, transporturi. Odată cu relaxarea restricţiilor, analiştii economici se aşteaptă la o revigorare a zonei de servicii, care, în total, cu servicii IT şi financiare, înseamnă 60% din economia României.

    Tabloul optimist poate fi stricat de evoluţia pandemiei, aminteşte Laurian Lungu, care pune în capul listei de potenţiale surprize neplăcute o reintensificare a crizei medicale în 2021: „Criza epidemiologică nu s-a terminat încă, aici poate rămâne un factor de incertitudine. Este destul de dificil de pus capăt acestei pandemii, chiar dacă la ora actuală poate fi puţin îndepărtată, totuşi rămâne.”

    Economiştii mai spun că odată cu o creştere spectaculoasă a economiei, există riscul de supraîncălzire, atunci când PIB-ul creşte peste potenţial. Deficitele macro, în acest caz, se adâncesc.

    „Este clar că dacă economia funcţionează cu creşteri de 5%, va fi peste potenţial. Perspectivele sunt ca şi la anul creşterea să fie peste potenţial. În aceste condiţii vom observa şi nişte dezechilibre pe partea macroeconomică: adâncirea deficitului de cont curent, care este un punct slab pentru stabilitatea macro, ne putem gândi şi la inflaţie”, adaugă el.

    Inflaţia înseamnă creşteri de preţuri şi pentru consumator este dureroasă, dar atunci când nu este scăpată de sub control, este un semn că economia funcţionează şi ajută de asemenea bugetul de stat. Banca Naţională a României estimează o inflaţie de 4,1% la finalul anului, de la circa 2% la finalul lui 2020.

    Creşterea economică vine cu câteva costuri şi dezechilibre, dar sentimentul din piaţă este pozitiv. În urma publicării datelor de către INS, instituţiile bancare din România şi-au revizuit prognozele de creştere economică în sus şi, de la creşteri de 4,5-%, prognozele sunt acum de creşteri de 6-7%. Guvernul încă nu a modificat prognoza de creştere de 5% pentru 2021 şi rămâne cu una dintre cele mai pesimiste prognoze pentru economia României, o situaţie mai rar întâlnită.

    Laurian Lungu, profesor universitar de economie: „Cred că datele sunt peste aşteptările pieţei – cele din sectorul bancar erau undeva în jur de 1% creştere a PIB trimestru la trimestru. Se aştepta un plus de 1% şi a fost plus 2,8. Diferenţa este mare. Economia pare că îşi revine.”

     

  • Franţa, a doua economie a Europei, intră în a doua recesiune de la începutul pandemiei. Între timp, T2/2021 a început într-o notă slabă, cu un declin al cheltuielilor de consum de peste 8%

    Agenţia de statistică a Franţei – Insee – a actualizat datele cu privire la performanţa produsului intern brut (PIB) din primele trei luni ale anului, a doua economie a Europei intrând în recesiune pentru a doua oară în timpul pandemiei de coronavirus, potrivit Bloomberg.

    PIB-ul a scăzut cu 0,1% în T1/2021 în condiţiile în care sectorul construcţiilor a performant mult mai slab decât se preconizase iniţial. Insee anunţase lunile trecute o creştere de 0,4% pentru perioada ianuarie-martie.

    Un alt raport al instituţiei arată că luna aprilie a început cu un declin al cheltuielilor de consum de 8,3% faţă de luna precedentă, în condiţiile în care economiştii estimau o scădere de aproxiamtiv 4%.

    Între timp, restricţiile impuse de criza sanitară în Franţa continuă să dispară. Ministrul de finanţe Bruno Le Maire a estimat zilele trecute o creştere economică de 5% în 2021 şi a declarat că, deşi criza începe „să rămână urma noastră, trebuie să rămânem vigilenţi”, conform Reuters.

    Insee a mai spus că performanţa PIB-ului de anul trecut (minus 8%) a reuşit să depăşească aşteptările analiştilor de 8,2%. Agenţia de statistică a confirmat că deficitul public a ajuns în 2020 la 9,2% din PIB.