BusinessMagazin

Tag: Olanda

  • Euro, naşterea unei monede.

    Moneda europeană a fost lansată la începutul anului 1999, dar a fost lansată în circulaţie la începutul anului 2002.

    Producerea bancnotelor a început în iulie 1999, procesul implicând 15 imprimerii din cele 12 state participante la zona euro: Belgia, germania, grecia, Spania, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia şi Finlanda.

    Imprimeriile au tipărit 14, 89 miliarde de bancnote şi au bătut 52 de miliarde de monede, folosind 250.000 de tone de metal.

    Spre deosebire de bancnotele euro, pe care sunt desenate poduri şi ferestre imaginare ce evocă un continent abstract, reversurile versiunilor naţionale ale monedelor euro creionează cele 25 de secole de istorie a bătrânului continent.

    Spre deosebire de cele şapte bancnote euro, identice pentru toate ţările, Uniunea Europeană a decis în 1996 ca monedele de 1, 2, 5, 10, 20 şi 50 eurocenţi şi 1 şi 2 euro vor avea “feţe naţionale”.

  • Trei norvegieni au reuşit să călătorească în 19 ţări în doar 24 de ore

    Cei trei şi-au început călătoria în Grecia pe 22 septembrie, trecând apoi prin Bulgaria, Macedonia, Kosovo, Serbia, Croaţia, Bosnia, Slovenia, Austria, Ungaria, Slovacia, Cehia, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franţa şi Elveţia, călătoria încheindu-se în Liechtenstein.

    Pentru a parcurge acest drum, cei trei au folosit mai multe maşini închiriate şi au zburat de două ori, de la Skopje la Belgrad şi de la Viena la Dusseldorf.

    Norvegienii nu s-au aflat la prima încercare; în luna mai ei au reuşit doar să egaleze recordul mondial, stabilit în 2012, de 17 ţări în 24 de ore.

  • Primul raport asupra cauzelor prăbuşirii zborului MH17, publicat la ora 11.00

    Acest raport intermediar urmează să prezinte primele concluzii ale Biroului de Anchetă pentru Securitate (OVV), care conduce şi coordonează echipele internaţionale.

    Aceste concluzii vor avea avea la bază elemente provenind din cutiile negre ale avionului, fotografii, înregistrări video sau date furnizate de autorităţi în domeniul aerian.

    Inspectorii olandezi care au redactat acest raport nu s-au dus la locul prăbuşirii, în estul Ucrainei, estimând că nu le este asigurată securitatea. În schimb, anchetatorii ucraineni s-au deplasat pentru o scurtă perioadă de timp la faţa locului.

    “Este întru totul posibil să tragi primele concluzii pertinente fără să fi fost la faţa locului”, a declarat pentru AFP Sara Vernooij, o purtătoare de cuvânt a OVV.

    “O anchetă complementară” va fi necesară înainte de publicarea raportului final, aşteptat în vara lui 2015.

    Primul raport urmează să fie publicat marţi, la ora 8.00 GMT (11.00, ora României).

    Pe 17 iulie, un avion de tip Boeing 777 aparţinând companiei Malaysia Airlines care avea la bord 298 de persoane, dintre care care 191 erau olandezi, a decolat la scurt timp după ora 10.00 GMT (13.00, ora României) de pe Aeroportul Amsterdam-Schiphol cu destinaţia Kuala Lumpur.

    Câteva ore mai târziu, zborul MH17 s-a prăbuşit în apropiere de satul Grabove, în regiunea Doneţk, într-o zonă controlată de către rebeli separatişti proruşi.

    – “Situaţie complexă”

    Kievul şi Occidentul i-au acuzat pe separatiştii proruşi că sunt responsabili de tragedie, iar Moscova şi insurgenţii acuză Kievul.

    “Anchetăm asupra cauzelor accidentului şi nu asupra responsabilităţilor”, a subliniat Vernooij.

    În urma catastrofei, cadavrele majorităţii victimelor au fost transportate în Olanda, pentru a fi identificate. Aproape 200 dintre ele au fost identificate.

    Unda de şoc pe care a provocat-o drama i-a determinat pe europeni, anterior divizaţi şi reticenţi, să adopte, împreună cu Statele Unite, sancţiuni economice vizând Rusia, măsuri fără precedent de la Războiul Rece încoace.

    Acorduri internaţionale prevăd, în mod normal, prezentarea unui raport interimar la 30 de zile de la mometul când catastrofa a avut loc, însă “situaţia complexă” din Ucraina a întârziat activitatea anchetatorilor.

    Cutiile negre au fost analizate în Anglia, de către Biroul britanic de anchetă pentru accidente aeriene. Conducerea anchetei asupra cauzelor accidentului a fost încredinţată Olandei.

  • Submersibil de lux la purtător (GALERIE FOTO)

    Astfel, spre deosebire de minisubmersibilele disponbile deja pentru cei bogaţi, un nou produs lansat de compania U-Boat Worx din Olanda este adaptat transportului şi utilizării de pe un superiaht.

    Cu o înălţime de circa 1,70 metri şi o greutate de 3.500 de kilograme, Super Yacht Sub 3 poate fi uşor stocat şi manevrat pe un superiaht şi poate duce trei oameni la o adâncime de 300 de metri, permiţându-le să să admire flora şi fauna marină vreme de până la 12 ore, cât ţine bateria.

    Primele modele vor fi disponibile pentru livrare începând din septembrie 2015, iar preţurile încep de la 1.750.000 de euro.

  • Olanda şi Australia se angajează să facă dreptate victimelor zborului MH17

    “Datorăm morţilor, datorăm familiilor în doliu să repatriem (rămăşiţele) şi să facem dreptate”, a declarat premierul australian Tony Abbott într-o vizită în Olanda, în cursul căreia a mulţumit Guvernului olandez pentru că a preluat conducerea anchetelor privind zborul MH17. “Nu suntem doar asociaţi în aceeaşi durere, suntem asociaţi în a cere dreptate în faţa acestei teribile atrocităţi”, i-a spus Abbott omologului său olandez Mark Rutte într-o conferinţă de presă la Haga.

    Tony Abbott a sosit duminică seara pe aeroportul de la Rotterdam. El a efectuat o vizită de 24 de ore în cursul căreia s-a întâlnit cu Rutte şi a semnat într-un registru de condoleanţe deschis la Haga.

    Olanda a pierdut 193 de cătăţeni, iar Australia 38 de cetăţeni şi rezidenţi după ce Boeingul aparţinând companiei Malaysia Airlines care asigura o legătură între Amsterdam şi Kuala Lumpur a fost doborât pe 17 iulie în estul Ucrainei, o zonă aflată în război.

    Toate cele 298 de persoane care se aflau la bord au murit. Occidentalii acuză separatişti proruşi de lansarea rachetei care a doborât avionul. Ruşii şi separatiştii resping acuzaţiile şi aruncă vina asupra Kievului.

    “Operaţiunea (de căutare a cadavrelor) a fost suspendată, dar nu s-a terminat, cu siguranţă”, a continuat şeful Guvernului australian.

    “Facem o pauză în operaţiuni, dar nu le vom opri. Premierul Abbott şi cu mine suntem hotărâţi să reluăm operaţiunile la locul prăbuşirii imediat ce situaţia va fi suficient de stabilizată”, a declarat Rutte.

    Peste 220 de sicrie cu rămăşiţe umane au fost trimise în Olanda, unde a început durerosul proces de identificare a cadavrelor. Aproximativ 65 de victime au fost identificate sâmbătă, potrivit Guvernului olandez.

    “Mă aflu aici pentru a mulţumi premierului Rutte şi echipei sale – poliţiei şi armatei – pentru modul formidabil în care au efectuat misiunea de poliţie în Ucraina”, a declarat premierul australian la sosire.

    Ultimii experţi medico-legali olandezi au revenit din Ucraina sâmbătă, după ce au fost nevoiţi să-şi suspende misiunea de repatriere a cadavreor din cauza lipsei securităţii la faţa locului.

    Confruntările armate dintre forţele ucrainene şi separatişti s-au intensificat în ultima perioadă în această zonă aflată în apropierea frontierei cu Rusia.

     

  • Victime ale avionului malaysian prăbuşit în estul Ucrainei, inclusiv canadianul de origine română, au fost identificate

    Printre victimele identificate se numără 16 olandezi, doi malaysieni, un german, un canadian (de origine română) şi un britanic, precizează Ministerul olandez al Justiţiei, citat de AFP.

    Premierul Olandei, Mark Rutte, a anunţat joi că operaţiunile de căutare a victimelor incidentului aerian au fost suspendate, din cauza confruntărilor militare din estul Ucrainei.

    Avionul Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines s-a prăbuşit pe 17 iulie în apropierea localităţii Grabovo, la 50 de kilometri de Doneţk, într-o zonă în care au loc confruntări între forţele ucrainene şi separatiştii proruşi. Cursa MH17 zbura de la Amsterdam spre Kuala Lumpur şi avea la bord 298 de pasageri şi membri ai echipajului. Printre victime se numără 193 de cetăţeni olandezi. Toate persoanele aflate la bord au murit.

  • A renunţat la România şi a plecat să trăiască în cea mai fericită ţară din lume: “MOR DE CIUDĂ că nu pot munci acasă”

    Un tânăr inginer care lucrează în Danemarca răspunde cu propria sa poveste la întrebarea „De ce pleacă românii din România?“.

    “După ani petrecuţi în jurul lumii, lucrând şi vizitând SUA, Mexic, Jamaica, Spania, Olanda, Irlanda, Singapore, Vietnam, Tailanda, Indonezia, Italia, aveam o dorinţă nebună să mă întorc în ţară, să lucrez pentru o companie locală, să creştem împreună şi să facem ceva cu şi pentru români. Am găsit un sistem neschimbat. Greu de digerat. Clasa politică mă dezgustă.“ Mărturia lui Florian Ioniţă, în prezent SAP P3M Project Manager la Maersk, în Danemarca, este reprezentativă pentru cei mai mulţi tineri profesionişti români care aleg să părăsească România.

    Povestea lui Florian Ioniţă (pe care o vom prezenta ca atare) începe în anul 2006, când, după trei ani de lucru în Centrala Nucleară de la Cernavodă (în timpul facultăţii a început să lucreze pentru a se echilibra financiar şi a început ca turnover technician, lucrând pe documentaţie tehnică, iar în ultimele şase luni acolo a coordonat o echipă de 26 de persoane care a executat o lucrare de construcţie), a ieşit într-o seară la o bere cu şeful său, Ian Horne, un canadian: „Era iarnă, frig şi întuneric, dar a fost o seară care mi-a marcat viaţa.

    După ce a aflat povestea mea de până atunci şi a văzut determinarea mea de a lucra fără să-mi termin studiile 12 h/zi, dar mai ales ştiindu-mă foarte bine, mi-a spus: «Să faci orice sacrificiu să-ţi termini facultatea şi să fii inginer. Fără studii, cât mai multe şi cât mai înalte, anii ce vor urma vor fi cumpliţi. Apoi, trebuie să mergi cel puţin 5 ani în jurul lumii să lucrezi, să înveţi 2-3 companii mari şi să ştii cel puţin 2-3 limbi internaţionale, urmând ca singur să decizi când vrei să te întorci în România să creşti împreună cu o companie local㻓.

    Ioniţă nu a înţeles pe loc sensul cuvântului „cumplit“, dar spune că i-a urmat întocmai sfatul dat fiind că Horne a stat 26 de ani în România şi a lucrat la construcţia ambelor reactoare ale centralei. În vara lui 2006, a decis să plece pe un vas de croazieră în Bahamas, unde a lucrat ca ajutor de licitator şi şi-a perfecţionat engleza, stilul vestimentar, abilităţile de vânzare şi nu numai: „Am mai învăţat cum arată civilizaţia, curăţenia, ordinea, serviciile de calitate, puterea banului câştigat cinstit şi valoarea lui când îl ai, relaxarea oamenilor şi calmul lor, ce înseamnă să fii îmbrăcat elegant, perfect asortat, cum şi când zâmbeşti, cum şi când râzi, ce înseamnă să utilizezi decent o piscină, un bar de plajă, să stai la rând“. După Bahamas, a revenit în România şi a terminat facultatea (inginerie mecanică): „Studiile sunt totul.

    După facultate am făcut IFR şi master pe inginerie economică şi management la Politehnică“. După încheierea lucrărilor la centrală şi terminarea studiilor, a aplicat pe internet la diverse joburi şi şi-a început cariera internaţională; experienţa de pe vas l-a ajutat la interviurile de angajare, mai ales la întrebările legate de răul de mare şi de cursurile de lucru offshore, iar experienţa de la centrală l-a ajutat să primească jobul: „Lumea offshore este închisă, pătrund cei mai norocoşi (a nu se înţelege cei mai bine pregătiţi sau relaţii sau alte prostii). Am pătruns datorită experienţei offshore pe vasul de croazieră, a englezei şi a spaniolei bune, a tinereţii, a facultăţii de inginer mecanic şi a curajului“. Primul contract cu lumea offshore a fost în Singapore, pentru italienii de la Eni/Saipem.

  • Experţii străini renunţă din nou să se deplaseze la locul prăbuşirii avionului malaysian MH17

    Grupul de experţi “nu a plecat din Doneţk spre locul prăbuşirii. Există în prezent prea multe lupte pe şi în jurul drumului care duce încolo”, a anunţat ministerul într-un comunicat.

    Aceşti experţi şi poliţişti au fost deja nevoiţi luni să se întoarcă din drum în timp ce încercau să meargă la locul catastrofei, unde se află fragmente din epava avionului Malaysia Airlines.

    Avionul MH17 al companiei Malaysia Airlines, care efectua cursa Amsterdam-Kuala Lumpur cu 298 de persoane la bord, a fost doborât la 17 iulie, în estul Ucrainei, într-o zonă controlată de rebelii susţinuţi de Moscova.

    Kievul şi occidentalii i-au acuzat pe separatişti şi pe protectorii lor de la Kremlin că sunt responsabili de această catastrofă.

     

  • Olanda cere Ucrainei încetarea luptelor în apropiere de locul prăbuşirii avionului malaysian

    “Premierul l-a sunat în această dimineaţă pe preşedintele Ucrainei, pentru a-i cere încetarea confruntărilor în jurul zonei unde s-a prăbuşit” avionul, a declarat Jean Fransman.

    Experţii olandezi şi australieni responsabili cu ancheta în cazul prăbuşirii avionului malaysian în Ucraina au fost nevoiţi marţi să renunţe din nou să se deplaseze la locul catastrofei, din cauza luptelor din proximitate, a anunţat anterior Ministerul olandez al Justiţiei.

    Grupul de experţi “nu a plecat din Doneţk spre locul prăbuşirii. Există în prezent prea multe lupte pe şi în jurul drumului care duce încolo“, a anunţat ministerul într-un comunicat.

    Aceşti experţi şi poliţişti au fost deja nevoiţi luni să se întoarcă din drum în timp ce încercau să meargă la locul catastrofei, unde se află fragmente din epava avionului Malaysia Airlines.

    Avionul MH17 al companiei Malaysia Airlines, care efectua cursa Amsterdam-Kuala Lumpur cu 298 de persoane la bord, a fost doborât la 17 iulie, în estul Ucrainei, într-o zonă controlată de rebelii susţinuţi de Moscova.

    Kievul şi occidentalii i-au acuzat pe separatişti şi pe protectorii lor de la Kremlin că sunt responsabili de această catastrofă.

     

  • Românul care face concurenţă Apple

    Andrei Pitiş, fost general manager al Ixia România, a revenit în antreprenoriat, după ce în ultimii ani a fost angel investor în companii tehnologice precum CleverTaxi. Pitiş a lansat la sfârşitul anului trecut start-up-ul Vector Watch, cu intenţia de a schimba modul în care oamenii foloesc ceasurile inteligente şi tehnologiile de tip wearable.  Lui i s-au alaturat cofondatorii Irina Alexandru şi Dan Tudose, cu experienţă în design de produs, respectiv design hardware, şi alţi ingineri hardware, designeri şi dezvoltatori software.  În prezent, compania are birouri în Olanda şi România, iar în cadrul acesteia lucrează 10 angajaţi. Compania pregăteşte lansarea globală a primei gamei de ceasuri inteligente către finalul acestui an.

    Vector Watch a atras recent o investiţie de 500.000 Euro, din partea GECAD Group. Anterior, GECAD Group a investit într-o serie de companii tehnologice printre care RAV, ePayment şi Avangate. Cu sediul in Bucureşti, Vector Watch are 10 angajaţi şi pregăteşte lansarea globală a primei sale game de ceasuri inteligente către finalul acestui an.

    “Investim în companii care au capacitarea de a schimba pieţele în care sunt prezente şi credem că Vector Watch este un astfel de start-up”, explică Radu Georgescu, Founding Partner la GECAD Group.

    “Suntem bucuroşi că am reuşit să atragem o primă investiţie din partea unui investitor atât de selectiv cum este GECAD Group. Investiţia ne va ajuta la finalizarea designului ceasurilor şi realizarea unei serii 0 necomerciale.”, declară Andrei Pitiş, fondator si CEO Vector Watch.

    Ceasul Vector WatcH va fi lansat astfel aproximativ în aceeaşi perioadă cu primul smartwatch Apple, iWatch, pregătit de asemenea pentru lansare anul acesta şi despre care se spune că va stabili recorduri în materia de vânzări şi profit. La un preţ de 300 dolari, noul iWatch ar urma să vândă 30 – 60 milioane unităţi doar în primul an, potrivit presei internaţionale. Piaţa dispozitivelor de purtat este aşteptată să crească masiv în perioada următoare, ajungând până în anul 2018 să genereze vânzări de 18 miliarde dolari anual.