BusinessMagazin

Tag: munca

  • Cum reuşeşte un tânăr de 26 de ani să încaseze un salariu de director lucrând de acasă. Soluţia este la îndemâna oricui, iar lupta cu preţurile se transformă într-o glumă

    Pandemia a schimbat regulile joburilor, iar pentru unii schimbarea a fost o binecuvântare. Fayette Woods este un tânăr de 26 de ani care a reuşit prin intermediul muncii remote să încaseze aproximativ 200.000 de dolari anual sau 16.600 de dolari pe lună, scrie Business Insider.

    Printre obiectivele financiare ale lui Woods se numără economisirea unei sume suficiente de bani pentru pensionare la vârsta de 60 de ani, plata facturilor şi plata colegiului pentru soţia sa, într-o perioadă în care inflaţia a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 40 de ani.

    La toate aceste provocări, tânărul a găsit o soluţie simplă: al doilea job.

    „În această situaţie nu ai cum să reuşeşti cu doar o sursă de venit”, a declarat Fayette Woods.

    Principalul job al tânărului de 26 de ani este account manager, unde lucrează în regim full-time pentru o companie tehnologică. Pentru cele 40 de ore de muncă pe care el le prestează săptămânal el este recompensat cu 160.000 de dolari pe an.

    Când vine vorba despre cel de al doilea job, Woods vinde mobilă pentru un retailer american şi se aşteaptă la o creştere a veniturilor sale cu cel puţin 40.000 de dolari. Mai mult tânărul susţine că munca în regim remote îl ajută în privinţa angajatorilor săi, pentru că aceştia nu ştiu unul de celălat, iar această strategie a fost posibilă doar datorită pandemiei.

    Planul tânărului pare să dea roade pentru că acesta a reuşit să-şi plătească toate împrumuturile şi este pe cale să-şi deschidă propria sa afacere.

    Din ce în ce mai mulţi americani sunt de părere că trebuie recurgă la aceeaşi soluţie la care Fayette Woods a apelat, pentru că din punct de vedere economic, SUA trece printr-o situaţie foarte dificilă. Pe lângă inflaţia care atinge un nivel record, alte probleme cu care se confruntă sunt creşterea preţurilor pentru locuinţe, educaţie şi stagnarea creşterilor salariale.

    Pentru a rezista în faţa acestor provocări, tot mai mulţi angajaţi obişnuiţi recurg la soluţia celui de al doilea job, unii dintre ei ajungând să câştige între 200.000 şi 600.000 de dolari anual.

    „Pare că e foarte mult de muncă, iar în prima lună este foarte dificil pentru că trebuie să găseşti u echilibru. Odată ce treci de această fază, totul va intra în rutina ta zilnică”, a mai spus Woods.

    Strategia celor două locuri de muncă poate funcţiona doar dacă programele celor două joburi nu se suprapun şi mai ales dacă activitatea din cadrul celui de al doilea loc de muncă nu este epuizantă.

    Majoritatea celor care au trecut deja la acţiune a conchis că aceasta se numără printre cele mai bune metode de a rezista în faţa problemelor finaciare şi economice cu care o lume întreagă se confruntă.

  • Raport PwC: 19% dintre angajaţii companiilor din România lucrează doar de acasă şi 29% doar la sediu. Angajaţii care lucrează doar la distanţă sunt îngrijoraţi că nu vor promova, însă cei care lucrează exclusiv la sediu sunt mai nemulţumiţi de locul de muncă

    Aproximativ doi din zece angajaţi din România (19%) lucrează în prezent exclusiv la distanţă, în timp ce 29% lucrează doar la sediul angajatorului, restul beneficiind de varianta hybrid, arată un raport PwC.

    La nivel global, procentele sunt diferite, 31% lucrând exclusiv la distanţă, iar 13% la sediu.

    Modul de lucru are un impact puternic asupra gradului de mulţumire al angajatului, cei care lucrează exclusiv la distanţă fiind mai îngrijoraţi decât cei care lucrează hibrid sau fizic de lipsa oportunităţilor de avansare în carieră. În acelaşi timp, cei care nu pot lucra la distanţă, în principal pentru că munca lor poate fi făcută doar la sediul fizic, au un grad de satisfacţie mai scăzut faţă de locul lor de muncă

    Astfel, 21% atât dintre angajaţii din România, cât şi dintre respondenţii la nivel global sunt extrem şi foarte îngrijoraţi de lipsa oportunităţilor de avansare în carieră. Acest grup de respondenţi lucrează, în marea lor majoritate, exclusiv la distanţă. În acelaşi timp,  o parte semnificativă a forţei de muncă la nivel mondial nu poate lucra la distanţă. Acest grup de 45% dintre respondenţii sondajului arată, însă, mai puţină satisfacţie faţă locul lor de muncă decât cei care lucrează în medii hibride (dintre care 50% sunt mulţumiţi) sau de lucru complet la distanţă (63%).

    ”Pentru liderii din companii, unele dintre rezultatele sondajului nostru reprezintă un semnal de alarmă. Angajaţii care au competenţe specializate sau mai greu de găsit sunt gata să testeze piaţa şi să îşi caute un alt loc de muncă sau plănuiesc să ceară o promovare sau o mărire de salariu în anul următor. Reţinerea acestor angajaţi va necesita mai mult decât remunerarea financiară mai mare pentru că împlinirea prin munca realizată şi oportunitatea de a se simţi ei înşişi la locul de muncă contează aproape la fel de mult ca salariul. Aşadar, aceştia sunt angajaţii care au o forţă de negociere mai puternică. Pe de cealaltă parte, se află angajaţii care nu pot lucra la distanţă şi care se simt mai puţin împliniţi prin munca lor, cred că echipei nu îi pasă de bunăstarea lor şi că nu pot fi creativi în munca lor. Ambele categorii sunt critice pentru angajatori şi trebuie să găsească soluţii să le răspundă nevoilor, abordând factorii care determină retenţia, în condiţiile în care toţi se confruntă cu fenomenul marea demisie”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

    Totuşi, companiile din România se aşteaptă ca situaţia să se modifice în următoarele 12 luni, 11% dintre ele estimând că angajaţii lor vor lucra doar la distanţă, în timp ce ponderea celor care cred că vor munci mai mult la sediul fizic ajunge la 33%.

    La nivel global, 18% dintre angajatori spun că peste un an vor lucre tot la distanţă, iar 18% cred că vor munci mai mult la sediul fizic.

    ”Flexibilitatea va defini modul de lucru de acum înainte şi este improbabil să ne mai întoarcem la situaţia ante-pandemie. Aşa cum vedem, gradul de satisfacţie se corelează cu posibilitatea de a lucra la distanţă sau în varianta hibrid. Însă nu există o abordare unică pentru toate companiile şi raportul între timpul petrecut la birou şi cel de acasă va fi ajustat în funcţie de specificul fiecărei industrii şi al fiecărui angajator în parte. Totuşi, studiile arată că o interacţiune faţă de în faţă este necesară pentru a construi încrederea în echipe şi între angajaţi şi angajatori, încredere care se vede în loialitate, retenţie şi satisfacţia faţă de muncă în general”, a declarat Dinu Bumbăcea.

    Sondajul Workforce Hopes and Fears a fost realizat de PwC în rândul a peste 52.000 de angajaţi din 44 de ţări. În România eşantionul a cuprins peste 520 de respondenţi.

     

  • Întrebarea săptămânii: Ce au în comun Ion Ţiriac şi un taximetrist dintr-un oraş de provincie?

    Răspunsul meu, pe scurt, ar fi: filosofia lor asupra culturii muncii în România. În ediţia anterioară a Business MAGAZIN, am publicat un interviu în urma unei întâlniri cu presa a omului de afaceri Ion Ţiriac. În câteva minute, el a vorbit mai ales despre tenis şi ce înseamnă să faci performanţă în sport, aşa că m-am grăbit să îl întreb dacă performanţa la muncă, în ceea ce îi priveşte pe angajaţii săi, înseamnă pentru el acelaşi lucru: „Muncă multă şi mai puţin talent”.

    Omul de afaceri a răspuns că „mai e cale lungă până să ajungem la o cultură a muncii în România” şi a exemplificat cu faptul că, de multe ori, unii dintre angajaţi îi spun că au „probleme foarte personale” când vine vorba de zile libere, lucru care nu se întâmplă în pieţele vestice. 

    Mi-am amintit automat de o discuţie avută anterior cu un taximetrist dintr-un oraş de provincie, pe care-l întrebasem care e mersul lucrurilor, al economiei, al businessurilor de acolo şi a cărui concluzie părea să fie aceeaşi, chiar dacă exprimată cu alte cuvinte: „Se vor aşeza lucrurile, dar nu peste 10 ani, nici peste 20, mai trebuie să treacă încă o generaţie cel puţin până atunci, cea de acum vine cu metehnele părinţilor”.

    Tu ce părere ai – de cât timp sau de câte generaţii e nevoie pentru a avea o cultură a muncii – aşa cum o înţelegi tu – şi în România?

    Ioana Matei, redactor-şef, Business Magazin

    Aşteptăm răspunsurile pe adresa ioana.matei@businessmagazin.ro.

     

  • Schimbări uriaşe pe piaţa muncii: Care sunt cele 7 noi ocupaţii apărute în România. Ce joburile puteţi face de acum

    În această lună a fost oficializată o schimbare din acest an a Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) prin introducerea a şapte noi ocupaţii şi modificarea mai multor ocupaţii conform Ordinului Ministerului Muncii nr. 644/2022.

    În Monitorul Oficial din 25 mai 2022 a fost publicat Ordinul nr. 644/351/2022 privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România – nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011.

    Clasificării Ocupaţiilor din România (COR) este un nomenclator apărut pentru prima dată în anul 1995.

    Cele şapte noi ocupaţii sunt:

    1. creator/conceptor articole vestimentare – cod COR – 311944;
    2. expert comunicare guvernamentală– cod COR – 243224;
    3. expert e-guvernare – cod COR – 242234;
    4. inspector de urmărire şi administrare bunuri – cod COR – 261924;
    5. manager comunicare guvernamentală – cod COR – 121311;
    6. specialist marketing online – cod COR – 243105;
    7. tehnician de radiologie şi imagistică licenţiat – cod COR – 226928.

    În plus, se mută ocupaţia “instructor de dans” din grupa de bază 2653 Dansatori şi coregrafi în grupa de bază 3423 Instructori şi coordonatori de programe de pregătire fizică şi activităţi recreative la codul 342310.

    De asemenea, se redenumeşte ocupaţia “operator la utilaje de forjat dirijat” ca “operator la utilaje de foraj dirijat” şi păstrează acelaşi cod 834204 în grupa de bază 8342 Conducători de maşini şi utilaje terasiere.

     

     

     

  • Dreptul la deconectare: ţările europene urmează iniţiativa Franţei de a le permite angajaţilor să se deconecteze digital de locul de muncă

    Franţa a fost prima ţară care le-a oferit angajaţilor dreptul de a se deconecta digital de locul de muncă, însă pasul făcut de această ţară în 2017 a avut până acum un impact limitat, scrie Financial Times.

    Nu există reglementări fixe şi definitive privitoare la modul în care angajatorii ar trebui să imple­menteze instrucţiunile, iar munca peste program este încă obişnuită în cadrul multor companii.

    Potrivit unui sondaj realizat de compania de consultanţă Empreinte Humaine, nivelurile de stres ale angajaţilor francezi au crescut puternic de la pandemie, apro­xi­mativ o treime din salariaţi dez­voltând semne de burnout, de trei ori mai mulţi decât înainte de criză.

    De asemenea, regulile nu soluţionează problema posibilei stigme ataşate angajaţilor care-şi invocă dreptul de a se deconecta şi efectului negativ pe care acest lucru l-ar putea avea asupra carierei lor.

    Şi totuşi, efortul Franţei capătă o nouă semnificaţie în condiţiile în care şi alte ţări implementează drepturi similare de deconectare. Italia şi Spania au urmat în 2017 şi 2018 cu reglementări proprii privitoare la dreptul la deconectare şi muncă flexibilă.

    Anul trecut, Portugalia a introdus o lege care le interzice companiilor să contacteze angajaţii în afara orelor de program, iar în acest an Belgia a extins acest drept la funcţionarii săi publici. Între timp, UE pune la punct o directivă menită să-i protejeze pe oameni de supraîncărcare digitală având legătură cu munca.

    „Problemele legate de deco­nectare intră cu adevărat în centrul atenţiei în Europa, mai ales de la criza COVID-19 şi apariţia muncii de acasă“, arată Bruno Mettling, fost director HR la Orange, care a ajutat la creionarea legii din 2017.

    În Franţa, dreptul la deconectare înseamnă că unui angajat nu i se poate găsi pricină pentru a nu fi fost conectat în afara orelor de program, oferindu-le angajaţilor o anumită protecţie juridică. Iar angajaţii au iniţiat unele cazuri în instanţă pentru a cere ca munca suplimentară să le fie recunoscută, fie prin plăţi în plus sau timp liber.

    Acceptarea de către senior manageri şi executivi a acestui drept este în creştere.

    În condiţiile în care pandemia a accelerat creşterea numărului de oameni care muncesc flexibil de acasă şi a expus impactul limitat al legislaţiei în soluţionarea problemei graniţei dintre muncă şi timp personal, Mettling arată că dincolo de un drept la deconectare, angajatorii trebuie acum să se străduiască să promoveze o datorie de a te deconecta. Asta înseamnă să-i ajute pe angajaţi să înveţe cum să stabilească limite prin training şi campanii de conştientizare.

  • Îndrăgostit (de tehnologie) ca-n prima zi

    Mihnea Ovidenie, Senior Engineering Manager la Adobe România, s-a alăturat echipei actuale în urmă cu un deceniu şi jumătate şi în acest timp a avut ocazia să îşi îmbunătăţească expertiza în proiecte de impact, inclusiv alături de ingineri de la Apple şi Google. În tot acest timp, interesul său pentru tehnologie a rămas la fel de viu ca la începutul carierei. Ce obiective are pentru următorii zece ani?

     

    Dacă ne referim la un proiect, pentru mine este important să fie de impact în strategia globală a companiei. Dacă ne referim la rol, sunt importante oportunităţile de creştere în carieră”, descrie Mihnea Vlad Ovidenie lucrurile care îl motivează la un job. Anterior locului de muncă actual, a petrecut în medie aproximativ doi ani pe la Gameloft şi Luxoft, iar prima lui poziţie în cadrul Adobe România a fost cea de Software Developer, rol primit în 2008, la zece ani după absolvirea facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti; în 2014 a preluat o echipă ca manager, de unde a evoluat până în poziţia actuală. În cei peste 20 de ani de carieră povesteşte că a trecut prin mai multe domenii: aplicaţii de document management, aplicaţii de management de echipamente de reţea (Luxoft), engine de jocuri (Gameloft), produse pentru creative professionals. Tehnologia îl atrage însă la fel de mult ca atunci când şi-a început cariera. „Nu fac un efort să muncesc pentru că îmi place foarte mult ceea ce fac.” Deşi a petrecut momentan doar 15 ani în cadrul actualei companii, spune că se simte ca şi cum lucrează aici „de-o viaţă” şi nu plănuieşte să plece prea curând, căci peste un deceniu îşi doreşte să fie senior executive. „Am crescut continuu, iar în acest moment conduc echipele de engineering care contribuie în România atât la Adobe XD cât şi la o nouă iniţiativă, Creative Cloud Canvas, o aplicaţie web-based, în timp ce Adobe XD este o aplicaţie desktop”. În prezent, lucrează atât cu limbaje de scripting (JavaScript, TypeScript) cât şi cu limbaje low-level, precum C++. „Fundamentală este mentalitatea de a fi mai buni în fiecare zi şi dorinţa de a câştiga preferinţele utilizatorilor noştri.”

    Potrivit lui, echipele pe care le conduce în acest moment au un rol cheie în zona Adobe XD. „În România, avem product ownership asupra a tot ceea ce înseamnă design pe canvas (layout, typography, vector drawing, rendering) şi drept urmare, participăm activ atât la implementarea agendei de produs pe care noi am propus-o cât şi la investiţiile arhitecturale care vor ajuta Adobe XD să servească un număr cât mai mare de clienţi în anii viitori.” Expertiza pe care a dezvoltat-o în ultimii ani de lucru la Adobe XD consideră că îi va ajuta cu siguranţă să aibă un impact semnificativ şi în cadrul proiectului Creative Cloud Canvas, „unde vom fi, de asemenea, responsabili pentru zona de design”. Mihnea Ovidenie susţine că fiecare schimbare pe care a realizat-o, fie că este vorba de schimbarea companiei, a proiectului sau a tipului de job (individual contributor, first line manager, senior manager) a reprezentat o provocare care l-a motivat. „Mă simt extrem de norocos pentru că Adobe este o companie unde am putut creşte atât din punct de vedere profesional cât şi uman.” În rolul actual, pandemia şi lucrul 100% de la distanţă au reprezentat principala provocare din ultimii doi ani.

    Carte de vizită

    Mihnea Vlad Ovidenie, Senior Engineering Manager, Adobe România, 46 de ani

    ♦Œ  Este absolvent al facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti (promoţia 1998);

    ♦  Lucrează în Adobe Romania din 2008, primul său rol fiind cel de Software Developer, urmat de preluarea unei echipe ca manager, în 2014;

    ♦Ž  În prezent conduce echipele de engineering care contribuie în România atât la Adobe XD cât şi la o  iniţiativă nouă, Creative Cloud Canvas;

    ♦  Printre hobby-urile sale se numără cititul (business, istorie) şi hikingul.

     

    „La început a fost dificil şi am avut nevoie de timp pentru a mă adapta la noile condiţii. Mi-am aranjat un spaţiu de lucru dedicat, unde pot lucra fără întreruperi, şi mi-am creionat un program de lucru pe care îl respect. Am devenit foarte riguros şi atent cu timpul meu.” Dintre proiectele care i-au conturat evoluţia la actualul loc de muncă menţionează, „din perioada Adobe XD”, contribuţia echipei sale la zona de layout automation, „cea care îi ajută pe designeri să fie semnificativ mai productivi”, dar şi integrările dintre Adobe XD şi produsele din suita Creative Cloud, precum Adobe Photoshop şi Adobe Illustrator. Din perioada de software developer, aminteşte „contribuţiile open-source la WebKit şi Blink, unde am lucrat cot la cot cu ingineri de la Apple şi Google”, proiecte despre care spune că au reprezentat o oportunitate pentru el şi companie de a arăta calitatea inginerilor din Adobe. La produsul la care lucrează în prezent apreciază în primul rând nevoile utilizatorilor, dorinţele lor având „un rol cheie în definirea funcţionalităţilor acestuia”. Faptul că acesta are o contribuţie la un proiect cu expunere internaţională şi că munca sa are un impact atât în a îmbunătăţi experienţa utilizatorilor cât şi importanţa proiectelor în strategia globală a companiei spune că reprezintă un element motivaţional. „Trăiesc ca să muncesc, nu muncesc că să trăiesc.” În opinia lui, pentru o carieră de succes în IT un student ar trebui să îşi dezvolte o bază solidă de cunoştinţe – algoritmi, structuri de date – precum şi abilitatea de a rezolva eficient problemele cu care se confruntă. „Limbajele de programare sunt importante şi în acelaşi timp, un student ar trebui să înţeleagă categoriile de probleme care pot fi rezolvate cu un anumit limbaj, să meargă dincolo de simpla folosire a unor construcţii sintactice pentru temele de la facultate. Nu în ultimul rând, este important să îşi dezvolte abilităţile de comunicare, lucrul în echipă precum şi abilităţile de time-management.” Colegilor din echipa sa consideră că e important să nu le lipsească curiozitatea de a învăţa ceva nou, precum şi dorinţa de a se îmbunătăţi în fiecare zi. Sfatul său pentru tinerii aflaţi la începutul carierei e să experimenteze cât mai mult – companii, proiecte, start-up personal, să fie mereu profesionişti şi să lase întotdeauna loc de bună ziua. Ca hobby-uri personale, Mihnea Ovidenie enumeră cititul – literatură de business şi istorie, dar şi hikingul.

  • Întrebarea săptămânii: Tu ai lucra pentru aceeaşi companie toată viaţa?

    CNN a publicat recent un interviu cu Walter Orthmann, un brazilian care deţine Guiness World Record pentru faptul că şi-a petrecut aproape întreaga viaţă lucrând pentru aceeaşi companie. În vârstă de 100 de ani, el a lucrat de la 15 ani pentru o fabrică de textile. Cu zâmbetul pe buze, el povesteşte în interviu despre rutina sa zilnică: se trezeşte la cinci, face sport timp de o oră, apoi se îndreaptă spre serviciu. Spune că nu a avut niciodată motive să îşi caute un alt job, se simte bine tratat în această companie şi concentrarea pe această rutină reprezintă unul dintre secretele unei vieţi bune. „Sâmbăta şi duminica nu sunt la fel de fericit precum în zilele săptămânii, când sunt la muncă. Ajută să ai genul acesta de angajament – nu trebuie să te gândeşti să dormi, să te opreşti, să te aşezi. Sunt fericit că pot munci, trăiesc bine şi mă bucur de prietenii pe care îi am astăzi. Voi fi fericit cât voi trăi.” În contextul în care tot mai mulţi angajaţi îşi caută fericirea în cadrul altor companii, brazilianul de 100 de ani şi-a găsit liniştea în concentrarea pe singura activitate pe care a avut-o toată viaţa. Poate tocmai diversitatea opţiunilor, în special pentru tânăra generaţie – cât să lucrez, unde să lucrez, în afară sau în ţară – reprezintă unul dintre motivele de stres şi ale numeroaselor discuţii despre depresie, anxietate ş.a.m.d. Este posibil să faci o alegere bună, pentru totdeauna? Tu de ce ai avea nevoie ca să fii fericit în aceeaşi companie toată viaţa?

  • În timp ce tot mai mulţi angajaţi vor să se pensioneze chiar şi la 40 de ani, acest om a lucrat timp de 80 de ani pentru aceeaşi companie şi încă mai lucrează. Care este sfatul lui pentru a avea o viaţă lungă şi a fi fericit la locul de muncă

    În luna aprilie 2022, brazilianul Walter Orthmann a sărbătorit atât vârsta de 100 de ani, cât şi recordul celei mai lungi cariere a unui angajat în aceeaşi companie. 

    Potrivit CNBC, Orthmann avea doar 15 ani când a început să lucreze ca asistent de livrări în cadrul unei companii textile din statul Santa Catarina, Brazilia, numită Industria Renaux S.A. (cunoscută acum ca RenauxView), potrivit Guiness World Records. „În 1938, era de aşteptat ca şi copiii să muncească pentru a-şi susţine familia. Fiind cel mai în vârstă dintre cei cinci fii, mama m-a luat pentru a-mi găsi un loc de muncă la 14 ani”, spunea el.  

     

    După obţinerea primului job în companie datorită cunoştinţelor sale avansate de germană, a fost avansat într-un rol de vânzări, iar apoi în cel de manager de vânzări. 

    A călătorit mult, a cunoscut oameni din diferite ţări, dar spune că partea lui preferată a jobului este scopul, angajamentul şi rutina pe care le aduce acesta. Secretul lui pentru a avea o carieră pe viaţă pe care să o iubeşti? Urmează-ţi pasiunile şi găseşte un angajator care să se potrivească obiectivelor şi valorilor tale. 

    „Când facem ceea ce ne place, nu vedem cum trece timpul”, a spus el pentru Guiness World Records, adăugând că statutul de „cel mai longeviv angajat” este cea mai realizare a sa. 

     

    De-a lungul carierei sale, a învăţat de asemenea că secretul succesului este să te concentrezi pe ce ai în faţă. „Nu îmi fac foarte multe planuri, nici nu îmi pasă prea mult de ziua de mâine. Îmi pasă doar de faptul că mâine va fi o nouă zi 

    în care mă voi trezi, voi face sportul de dimineaţă şi voi merge la muncă; trebuie să fii ocupat cu prezentul, nu cu trecutul sau cu viitorul… Aici şi acum contează.”

     

    Guiness World Records nu a menţionat când şi dacă Orthmann plănuieşte să se pensioneze. 

     

    Sursa foto: Guiness World Records

     

  • Peste jumătate dintre români ar pleca de la job-ul actual dacă ar găsi un loc de muncă mai bine plătit, dar o mărire salarială reprezintă primul factor care i-ar face să reconsidere o eventuală demisie

    Românii au devenit mai curajoşi să facă schimbări în carieră, în contextul în care deficitul de candidaţi se adânceşte şi mai mult odată cu revenirea pieţei muncii la nivelul prepandemic, arată datele celui mai recent sondaj eJobs.

    Astfel, doar de la începutul acestui an până în prezent au fost publicate aproape 165.000 de locuri de muncă, cu 55% mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 71% mai multe comparativ cu 2020.

    În acest context, aproape 85% dintre respondenţi spun că fie îşi caută un job în acest moment, fie că ar accepta un loc de muncă mai bun dacă s-ar ivi oportunitatea, chiar dacă nu caută activ un nou loc de muncă.

    Întrebaţi de ce ar schimba actualul job, peste jumătate (52%) menţionează un salariu mai mare, în timp ce 16% ar alege un loc de muncă unde să poată evolua în carieră şi cu proiecte care să-i motiveze. În acelaşi timp, 15% ar schimba angajatorul pentru mai multă flexibilitate, iar 8,5% pentru mai multă stabilitate. De asemenea, 4,5% ar alege un job pentru mediul de lucru, manageri şi colegi, iar 4% pentru mai multe beneficii extrasalariale.

    „Reanimarea pieţei muncii a insuflat o doză suplimentară de curaj celor care aveau nemulţumiri legate de jobul curent. În acest moment, piaţa este clar în favoarea candidaţilor, ceea ce le oferă şi legitimitate la negociere atunci când îşi schimbă jobul, iar, pe de altă parte, pune companiile în mare dificultate în contextul unui deficit de talente galopant pe aproape toate domeniile şi industriile.”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing eJobs România, cea mai mare platformă de recrutare din ţară.

    Ea precizează că în continuare factorul financiar primează: un salariu mai mare e principalul criteriu care i-ar determina pe români să facă o schimbare de job, dar în acelaşi timp, poate şi mai important e faptul că o mărire salarială reprezintă primul factor care i-ar face să reconsidere o eventuală demisie.

    “Dacă la începutul anului vorbeam despre The Great Resignation şi de candidaţi tot mai dispuşi să-şi dea demisia fără planuri de rezervă pentru că ştiu că piaţa e caldă, acum lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, ba din contră, curajul acestora pare tot mai mare”, spune Raluca Dumitra.

    Chiar şi acolo unde decizia de a părăsi o companie este luată, conform sondajului eJobs, există totuşi anumiţi factori care ar putea să îi întoarcă pe angajaţi din drum. Astfel, peste jumătate dintre români (55%) ar reconsidera decizia dacă ar primi o mărire de salariu la jobul actual. Cei mai mulţi dintre respondenţi (67%) nu şi-ar mai da demisia dacă li s-ar mări salariul cu minimum 20%.

    Un alt aspect interesant de luat în calcul în contextul revenirii la birou din ultima vreme e faptul că flexibilitatea e al doilea lucru care i-ar întoarce din drum pe angajaţii decişi să-şi dea demisia. Datele celui mai recent sondaj eJobs arată că românii îşi doresc tot mai mult să aibă controlul programului de lucru sau al locului de unde îşi desfăşoară activitatea, creşterea flexibilităţii la job fiind menţionată de 13% dintre respondenţi drept un motiv pentru care ar decide să rămână la locul curent de muncă.

    Dacă ne uităm la cum definesc românii creşterea flexibilităţii la actualul job, peste o treime din respondenţi doresc să păstreze programul de lucru tradiţional de 8 ore/5 zile pe săptămână, dar cu posibilitatea de a-şi alege intervalele de lucru. Aproape 25% şi-ar dori să poată să lucreze şi de acasă câteva zile pe săptămână, în timp ce peste 20% ar vrea să lucreze numai de acasă. În acelaşi timp, pe 17% din angajaţi scurtarea săptămânii de lucru la 4 zile i-ar întoarce din drum dacă ar fi hotărâţi să-şi dea demisia.

    „Candidaţii au devenit mai selectivi când vine vorba despre schimbarea locului de muncă, având în vedere că au la dispoziţie mai multe oportunităţi decât aveau în perioada pandemică. Deşi 59% dintre respondenţi sunt calculaţi şi fac schimbări profesionale doar când au un plan de rezervă, trebuie să ţinem cont că restul, adică 41%, preferă să nu stea la un job care îi nemulţumeşte, chiar dacă nu au o altă oportunitate pe masă pentru că au încredere că există suficiente joburi pentru nivelul lor de experienţă. E un procent enorm”, mai spune Raluca Dumitra.

    19% dintre respondenţi spun că aşteaptă să aibă mai multe oferte de job pe masă pentru a lua o decizie asumată, 14% spun că au acceptat întotdeauna o ofertă cu un salariu mai mare, iar 3% acceptă o ofertă de muncă imediat, de teamă să nu o piardă. Sondajul eJobs mai arată că 63% dintre români pun semnul egal între schimbarea jobului şi curaj, 23% asociază un loc de muncă nou cu pragmatismul şi 9,5% cu pasiunea, în timp ce doar 4,5% abordează procesul de schimbare a jobului cu timiditate ori plictiseală.

    Sondajul eJobs a fost derulat în perioada 15 aprilie – 5 mai 2022, pe un eşantion de 2.803 respondenţi.

     

  • “De-pensionarea”, un fenomen nou ce prinde pe piaţa înfierbântată a Americii

    Pandemia de coronavirus a împins în inactivitate peste 8 milioane de americani, mulţi dintre aceştia hotărând că a venit vremea să se pensioneze, scrie CNBC. Însă pe o piaţă a muncii în efervescenţă, unde muncitorii pot practic să decidă unde să meargă, dublat de inflaţia în creştere puternică şi temperarea temerilor legate de Covid, unii găsesc că este un moment potrivit să-şi revizuiască planurile şi să redevină activi.