În urmă cu doar câteva luni, Comisia Europeană a iniţiat un proces similar împotriva Polonei.
Este pentru prima oară când Parlamentul European încearcă să impună sancţiuni prevăzute în articolul 7 din Carta Uniunii Europene, ce include măsuri ca suspendarea anumitor drepturi ale statelor membre, cum ar fi dreptul la vot.
Premierul ungar Viktor Orban a indicat că intenţionează să ţină un discurs în Parlamentul European pentru a prezenta contraargumente la acuzaţiile ce sunt aduse Ungariei.
Acestea pot veni sub forma unor recomandări de la persoane specializate, aşa cum se întâmplă la magazinele de lux, de la consilieri online ori chiar de la roboţi.
Retailerul Stitch Fix, de exemplu, are angajate 3.700 de persoane pe post de stilişti care să le facă recomandări clienţilor care plătesc un abonament pentru aceasta, persoane alese din rândul celor cu studii sau carieră în industria modei ori experienţă de retail şi care ştiu să scrie frumos şi corect. Clienţii trebuie să spună ce doresc, dacă vor ceva pentru serviciu sau vreo ocazie, iar stilistul care le oferă asistenţă alege ce să le trimită pe baza istoricului de achiziţii al respectivului client, a postărilor acestuia de pe reţelele de socializare online unde clientul şi-a încărcat poze în diverse ţinute şi a datelor despre măsurile şi preferinţele acestuia extrase cu ajutorul unor algoritmi software, recomandările devenind, cu timpul, din ce în ce mai precise.
Compania japoneză Uniqlo a implementat un robot de chat care ţine seama de preferinţele exprimate de clienţi în conversaţii, istoricul cumpărăturilor acestora, precum şi horoscopul celor care-i cer sfatul.
Şi Amazon are stiliştii săi, a căror menire este să-i înveţe pe roboţii software cum să facă recomandări de articole vestimentare în funcţie de siluetă, tendinţe, măsuri şi eventual de stil. Consultanţii umani răspund, printre altele, unor întrebări de la clienţi cu privire la ce să aleagă dintre două piese, o opţiune oferită de aplicaţia pentru dispozitive mobile a retailerului.
Clever Taxi a introdus în premieră în România sistemul touchpoint de comandă taxi, disponibil şi la Aeroportul Otopeni. Potrivit reprezentanţilor Clever Taxi, cu toate că sistemul a fost scos între timp de către managemetul aeroportului, reintroducerea acestuia reprezintă cea mai bună variantă de a asigura maşini, optimizeazând timpul de aşteptare şi fluidizeazând procesul. Sistemul-agregator presupune accesul tuturor şoferilor disponibili din raza aeroportului, indiferent de companie, sub acelaşi buton, similar cu soluţia Clever Taxi din oraşe, astfel încât oferta să fie mult mai mare.
Odată cu lansarea sistemului, compania a introdus şi un sistem de rating al şoferilor după fiecare cursă, sporind astfel siguranţa clienţilor. În plus, şoferii parcurg un proces riguros de verificare şi validare, atât la înregistrarea în sistemul Clever Taxi, cât şi ulterior, pe parcursul întregii colaborări. Aplicaţia permite monitorizarea locaţiei maşinii în timp real, aspect esenţial pentru siguranţa pasagerilor. Aproximativ 90% dintre cei care folosesc aplicaţia se declară mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de felul în care aceasta funcţionează, ratingul mediu al şoferilor fiind 4,7/5.
Compania a implementat şi sistemul de plată cu cardul, pentru combaterea evaziunii fiscale din domeniu. O treime din şoferi au adoptat deja sistemul.
Autorităţile din nordul ţării au luat noi măsuri de protecţie la punctele de trecere a frontierei, pentru a evita extinderea virusului de pestă porcină africană în judeţul Botoşani. Toate autoturismele care vin din Republica Moldova sau Ucraina, ţări unde este confirmată prezenţa virusului pestei procine africane sunt controlate, iar călătorii care încearcă să introducă în ţară alimente rămân fără produsele din carne, fie că este vorba de conserve, produse preparate sau sendvişuri, acestea fiind distruse de autorităţi, la faţa locului.
Conform directorului adjunct al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Botoşani, Ovidiu Airimiţoaie, activitatea pe care o desfăşoară instituţia la punctele de trecerea a frontierei respectă o hotărâre dată de Consiliul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, care a solicitat introducerea dezinfecţiei la punctele de intrare în ţară.
“Noi asigurăm permanenţa pentru o perioadă de timp la punctele de intrare din ţară. Ştim că virusul este foarte rezistent, avem şi experienţa de la Satu Mare unde ştim că virusul a intrat în ţară prin produse de origine animală, produse preparate tradiţional în Ungaria. Se confiscă tot ceea ce reprezintă produse alimentare, se deteriorează în prezenţa proprietarului, se stropesc cu clor şi apoi se stochează într-o ladă frigorifică până la incinerare. Persoanele care intră în ţara noastră sunt avertizaţi să nu aducă produse alimentare, am distribuit şi pliante, am pus afişe înainte de intrarea în punctul de frontieră”, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, directorul DSVSA Botoşani, Ovidiu Airimiţoaie.
El consideră că statul a greşit pentru că nu a luat măsuri de PREVENŢIE şi că erorile la nivel decizional continuă deoarece, marii fermieri nu sunt ajutaţi în regim de urgenţă.
Gheorghe Caruz a pus bazele unei mari afaceri cu porci în judeţul Brăila. La fel ca alţi agricultori, el a avut de suferit din cauza pestei porcine africane. La ferma de porci de la Tichileşti deţinută de familia Caruz, zilele acestea sunt eutanasiaţi peste 35.000 de porci.
Fermierul e contrariat, pentru că, după declanşarea epidemiei, a luat toate măsurile stabilite de autorităţi şi consideră că factorii de decizie au greşit deoarece nu au împuşcat porcii mistreţi din Delta Dunării şi nu au instruit populaţia.
Autorităţile i-au obligat pe fermieri să respecte o serie de reguli, precum infiinţarea unor filtre de dezinfecţie şi a unor puncte de control, stabilirea unor coridoare de siguranţă în jurul fermei, limitarea accesului în zonă a persoanelor străine, controlul apei şi al furajelor.
”S-a greşit de la început, pentru că nu au fost împuşcaţi porcii mistreţi din Delta Dunării. S-a spus atunci că este rezervaţie, că speriem păsările, acum speriem oamenii pentru că nu o să mai avem ce mânca. Nu s-a făcut instruirea populaţiei. Omul are cel mai important rol: să anunţe imediat autorităţile că a văzut un porc mort. La noi, nu, trecea omul pe lângă cadavru şi îşi vedea de treabă.
Dacă se luau măsuri radicale în Deltă, nu se mai ajungea aici. În Germania au stat cu armata în jurul marilor ferme când a izbucnit pesta, la fel şi în alte state, în Olanda au omorât aproximativ şase milioane de porci. Nu am învăţat nimic de la alţii, pesta este de doi-trei ani în Ucraina şi noi nu am luat nicio măsură, am stat”, a declarat pentru Mediafax, Gheorghe Caruz.
„Plângerea făcută de Iran la Curtea Internaţională de Justiţie este o încercare de a interfera cu drepturile Statelor Unite de a lua măsuri legale, inclusiv de a reimpune sancţiuni, lucru necesar pentru protejarea securităţii naţionale”, a declarat Pompeo.
„Procedurile Administraţiei de la Teheran sunt o utilizare greşită a Curţii”, a adăugat acesta.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Ministrul de Externe a declarat că Administraţia de la Moscova nu a identificat niciun semn conform căruia Statele Unite ar fi pregătite să normalizeze relaţiile.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Louis Freeh a elaborat un plan care conţine cinci recomandări adresate României, pentru remedierea situaţiei în contextul criticilor privind existenţa protocoalelor secrete între Serviciul Român de Informaţii (SRI), Parchetul General şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
“Aceste protocoale secrete, ascunse poporului român şi Comisiei pentru controlul asupra SRI, constituie un acord secret pentru destabilizarea sistemului statului de drept prin transformarea agenţilor serviciilor de informaţii în agenţi ai sistemului judiciar. Subminează integritatea şi independenţa sistemului judiciar prin ajutarea în mod incorect a procurorilor şi prin compromiterea independenţei magistraţilor. Aceste acorduri secrete au generat în mod justificat consternare în România, în Uniunea Europeană şi în Statele Unie”, afirmă Louis Freeh într-un interviu acordat revistei Forbes.
Louis Freeh, în vârstă de 68 de ani, a fost director FBI în perioada 1993-2001, iar acum este consultant judiciar independent, având propria firmă – FGIS. El recomandă Guvernului României şi Parlamentului aplicarea următoarelor măsuri pentru remedierea a ceea ce numesşte “criza gravă a statului de drept”.
„Finanţează Resist, mişcări, îi indeamnă pe proprii angajaşi să meargă la proteste. Acum e mai slabă mişcarea asta. Klaus Iohannis care îşi doreşte, ardoare e cuvânt moale, e singurul lui obiectiv pentru protecţie personală. Pentru că are bani de dat pe casele pe care le-au luat. El ne ia pe toţi de prost. Au început să se investigheze lucrurile. Cu nişte şmecherii prin zonă, dintr-o data casa e a nimănui. Mă rog e un proces. Sperăm ca justiţia să aibă loc să funcţioneze”, a declarat Liviu Dragnea.