Tag: locuitori

  • Topul statelor UE după numărul de IMM-uri din producţie la mia de locuitori

    Anul trecut, România avea până în 480.000 de IMM-uri şi de şase ani tot se zbate să treacă de pragul de 500.000. Dintre acestea, una din două firme face comerţ. În schimb, estonienii au reuşit să aibă mai multe IMM-uri care produc la mia de locuitori decât în comerţ, iar portughezii, austriecii şi croaţii încă păstrează un echilibru între activitatea de producţie şi cea de comerţ a mediului de afaceri mic şi mijlociu.

    În acelaşi timp,  România este şi una dintre ţările UE care au, per total, printre cele mai puţine IMM-uri la mia de locuitori, respectiv 24, în timp ce aceleaşi „vedete“ ale Europei (Estonia, Portugalia, Austria şi Croaţia) numără peste 150 sau chiar 200 de IMM-uri la fiecare o mie de locuitori.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Oraşul care le-a oferit locuitorilor săi 3 milioane de dolari

    În anul 2012, consiliul local al oraşului Vallejo, California a aprobat o rezoluţie care prevedea că 30% din taxele colectate vor merge către un fond special. Acest fond special urma să fie dedicat unor proiecte alese şi votate de către cetăţeni.

    Fondul a fost creat în aprilie 2012 şi a colectat bani timp de 18 luni, până în octombrie 2013, timp în care s-au strâns peste trei milioane de dolari. În aceeaşi perioadă, un consiliu cetăţenesc format din peste 500 de persoane a selectat o parte din sutele de proiecte.

    În mai 2013, autorităţile locale au organizat un referendum în cadrul căruia locuitorii din Vallejo au ales proiectele care urmau să fie finanţate. Astfel, oamenii au decis repararea unor străzi, îmbunătăţiri aduse sistemului de iluminat public, o grădină publică şi acordarea unor burse pentru tinerii ce doreau să studieze.

    După ce ştirea s-a răspândit, mai multe oraşe precum New York, Chicago sau San Francisco au început să deruleze programe similare, denumite programe de buget participativ, prin care pun la dispoziţia locuitorilor o parte din taxele colectate.

    “Succesul se datorează oamenilor din Vallejo”, a declarat Joey Lake, preşedintele comitelului de organizare a bugetului participativ. “Timpul lor, energia şi pasiunea lor a pus în mişcare acest proiect. Au reuşit să transforme acest oraş, aflat nu cu mulţi ani în urmă un faliment, într-un exemplu pentru toată lumea.”

  • Istoria banilor: apariţia monedelor metalice

    Cine putea să marcheze apariţia monedelor metalice, apropiate de forma modernă, dacă nu Herodot, părintele istoriei? Acesta critica spiritul mercantil al locuitorilor cetăţii Lidia, colonie grecească din Asia mică, care nu s-au mulţumit să bată monedă, dar au şi inventat magazinele.Primele monezi au apărut în 640 – 630 î.Ch., fiind fabricate din electrum (aur alb – un aliaj de aur din râurile actualei Anatolii şi din argint, în proporţii egale). Apariţia monedei, repede adoptată în varii forme de restul civilizaţiei antice, a dus şi la apariţia primului bancher. Acesta a fost Pithius, care, la începutul celui de-al cincilea secol înainte de Hristos opera în Asia Mică.

    Tot în această perioadă monedele îşi fac apariţia şi în China, de formă rotundă şi din metal; nu aveau o valoare foarte mare şi s-au dovedit incomode în tranzacţiile costisitoare, spune Glyn Davies, în lucrarea Istoria banilor.

    Cetăţile greceşti Atena şi Corinth încep să bată monedă proprie în 575 – 570 î.Ch., iar un sfert de veac mai târziu legendarul rege Cressus începe să producă, în Lidia, monede de aur şi argint. Capturat de persani, Cressus deschide drumul primilor bani în Persia, care se îndrăgostesc rapid de monezile din aur.

    Apariţia monezilor duce, inevitabil, la ceea ce peste secole, în presa financiară, vor fi denumite “sucess stories”; prima pare a fi cea a sclavului atenian Pasion, care devine în anii 394 – 371 î.Ch. cel mai înstărit şi faimos bancher grec, câştigându-şi, totodată, şi libertatea.

    În timp ce Pasion îşi dezvolta pasiunea pentru bani, pe alte meleaguri, la Roma, gâştele se dovedeau paznici vigilenţi ai Capitoliului (unde se păstrau rezervele monetare ale cetăţii). Preveniţi asupra atacului galilor, romanii i-au mulţumit zeiţei Moneta, din al cărui nume derivă cuvântul “money”. 

    Mânuirea banilor se dezvoltă: în Grecia cu 350 de ani înainte de Hristos dobânda practicată pentru activităţi cuminţi, cum este morăritul, era de 10%, în timp ce pentru activităţile ce implicau riscuri sporite, cum ar fi transportul naval o dobândă de 30% era normală.

    Alexandru cel Mare poate trece drept unul din primii mari cheltuitori ai lumii: întreţinerea uriaşei sale armate costa o jumătate de tonă de argint pe zi. Dar cuceririle sale şi prăzile bogate au stimulat schimburile comerciale; drept urmare Alexandru a simplificat cursul de schimb, fixând o rată de schimb de 10 monezi de argint pentru una de aur.

  • Cum dictatura lui Franco a împins Spania în topul mondial al ascensoarelor: 20 la 1000 de locuitori

    Ce înseamnă asta? Că Spania este o naţie de trăitori la bloc, 65% dintre cetăţeni fiind în această situaţie (alte ţări din Europa care se compară cu Spania sunt Estonia şi Letonia).

    Şi cum au ajus spaniolii trăitori la bloc? Până în 1950 mai puţin de jumătate din spanioli aveau propria locuinţă, dar în următorii 50 de ani ponderea a crescut la 80%, cu sprijinul dictatorului Franscisco Franco, care a condus Spania din 1939 până în 1975. Războiul civil ce a precedat al doilea război mondial a dus la o criză a locuinţelor. Ostilităţile au dus şi la un flux masiv de locuitori din zona rurală spre oraşe.

    Din dorinţa de a deveni popular, Franco a introdus o serie de legi dure privind închirierile, dar efectele au fost ample: proprietarii nu puteau obţine venituri, proprietăţile se degradau, iar calitatea spaţiilor de locuit şi oferta s-au redus. După 1950 Franco a schimbat politica, dorind o naţie de proprietari şi nu de proletari. O nouă legislaţie a dus la canalizarea economiilor populaţiei către construcţii urbane; în acelaşi timp, dorinţa lui Franco de a păstra cât mai mult teren agricol a “înălţat” clădirile. Cea mai răspândită formă de locuire au devenit ansamblurile de blocuri cu peste 1000 de apartamente, şi astfel s-au născut aglomerările urbane moderne din Spania. Şi multele ascensoare care le însoţesc.

  • Povestea uluitoare a oraşului care arde de 50 de ani

    Centralia este un oraş din Pennsylvania, Statele Unite, în care un incendiu arde încă din anii ’60. Nu este clar nici până în ziua de astăzi cum a pornit acest incendiu, însă cea mai plauzibilă explicaţie este că responsabilii cu păstrarea curăţeniei au dat foc unei gropi de gunoi pentru a face spaţiu noilor deşeuri. Acest lucru se întâmpla pe 27 mai 1962, relatează cei de la Business Insider.

    În mod normal, un astfel de incendiu ar fi putut fi stins cu uşurinţă, însă focul a înaintat către mina de cărbune din localitate. Deşi au investit sume considerabile pentru a stabiliza situaţia, în jur de şapte milioane de dolari, eforturile autorităţilor s-au dovedit în zadar. Focul a coborât în subteran, iar pompierii au reuşit doar să se asigure că flăcările nu vor mai ajunge la suprafaţă.

    Locuitorii din Centralia au acceptat situaţia şi chiar au beneficiat, o perioadă, de pe urma ei. Pământul avea o temperatură ridicată iar  în lunile de iarnă solul nu mai îngheţa. Toate acestea s-au schimbat însă în 1981, atunci când Centralia a ajuns în atenţia tuturor. Un băiat de 12 ani se juca în curtea grădinii sale când o uriaşă gaură a apărut în faţa sa: focul urcase până sub casa bătrânei, şi chiar dacă copilul a scăpat, guvernul american a decis că situaţia nu mai poate fi tolerată.

    Congresul american a atribuit 46 de milioane de dolari pentru strămutarea celor peste o mie de locuitori într-o altă localitate. Marea majoritate au fost de acord, însă câteva familii au considerat că pericolul nu este unul eminent şi au pornit o serie de procese împotriva statului. Decizia definitivă a venit în iunie 2014, atunci când tribunalul statului Pennsylvania a hotărât că ultimii opt locuitori din Centralia pot trăi la domiciliu până la sfârşitul vieţii, casele lor intrând ulterior în posesia statului american.

    Oraşul Centralia a devenit practic un oraş-fantomă, fiind astăzi considerat, în ciuda pericolelor evidente, una dintre cele mai populare destinaţii pentru cei dornici de aventură.

  • Satul în care fiecare locuitor are cel puţin 200.000 de euro în cont

    Satul s-a dezvoltat semnificativ în ultimii 30 de ani, devenind astăzi un adevărat hub tehnologic, punct turistic dar şi un simbol al antreprenoriatului şi al creşterii economice din China.

    Huaxi atrage tot mai mulţi oameni de afaceri interesaţi în navigaţie, industria prelucrătoare sau de textile şi este considerat a fi satul cu cei mai mulţi rezidenţi milionari din China.

    O importantă atracţie turistică a satului este turnul de 328 de metri, situat pe poziţia a 15-a în topul celor mai înalte clădiri din lume, mai înalt şi decât turnul Eiffel.

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

     


    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

  • Bucureştiul este conectat de Iaşi în şapte ore pe calea ferată, distanţa fiind de doar 400 de kilometri. Autostrada, doar pe hârtie

    Cele mai mari două oraşe din ţară după numărul de locuitori, Bucureşti şi Iaşi, sunt slab conectate în contextul în care pe linia de cale ferată ce uneşte cele două oraşe trenurile circulă cu 58 de kilometri pe oră în medie, deşi în vestul Europei viteza depăşeşte 100 de kilometri pe oră.  Şi cu  maşina călătoria durează cinci-şase ore dat fiind că autostrada care ar trebui să lege Moldova de centrul ţării este doar pe hârtie.

    Cinci trenuri de pasageri pleacă zilnic din Gara de Nord din Bucureşti spre Iaşi, capitala Moldovei, şi ajung după şapte ore – şapte ore şi jumătate la destinaţie deşi distanţa pe această rută este de doar 406 kilometri.

    „Drumul de la Bucureşti la Iaşi pe calea ferată este foarte lung, biletul este scump având în vedere câte ore se fac“, spune Paula, 28 de ani, care a călătorit pe această rută.

    Preţul unui bilet de tren pentru o călătorie (doar dus) este de 95 de lei, potrivit datelor de pe infofer.ro. Timpii de parcurs de la Bucureşti la Iaşi pe calea ferată au crescut cu 25 de minute (în 2012) faţă de 2001, potrivit datelor din memorandumul cu măsuri pentru eficientizarea sectorului de transport feroviar al României, necesare pentru aprobarea Master Planului General de Transport. Pasagerii care aleg să călă­torească cu trenul pot opta pentru tra­seul de 406 kilometri Bucureşti-Ploieşti-Buzău-Focşani-Bârlad-Vaslui-Iaşi sau pentru cel care in­clude tronsonul Paşcani-Bârlad, ce mă­reşte distanţa la 460 de kilometri.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Locul din Europa unde este ilegal să nu ai casă şi serviciu. În România nu ar putea exista niciodată

    Deşi are aproape 3.000 de locuitori şi o suprafaţă de două ori cât a statului New Jersey, oraşul Longyearbyen din Norvegia este cunoscut pentru rata criminalităţii de sub 1%. Localitatea are doar şase ofiţeri de poliţie şi o singură celulă pentru deţinuţi – aceasta fiind ultima dată ocupată cu mai mult de un an în urmă.

    Una din explicaţiile pentru comunitatea extrem de paşnică din Longyearbyen este aceea că şomajul a fost declarat ilegal. Cei care nu au un loc de muncă constant nu pot locui în oraş. O altă condiţie pentru a fi locuitor este de a deţine o locuinţă. Prin aceste măsuri, guvernatorul Odd Olsen s-a asigurat că fiecare persoană va avea un venit stabil şi familiile vor putea să se întreţină, fără a exista riscul ca cineva să rămână în stradă. Deşi intră în contradicţie cu legislaţia din Norvegia, cunoscut pentu protecţia socială oferită tuturor, indiferent dacă au sau nu serviciu şi casă, oficialii din Longyearbyen spun că acesta este singurul mod în care societatea poate funcţiona.

    Fiind parte din arhipelagul Svalbard, localitatea Longyearbyen a fost selectată de-a lungul timpului pentru diverse proiecte ştiinţifice. Unul dintre acestea a avut loc în anul 2008, când în Longyearbyen s-a construit un depozit de seminţe care va păstra, când va fi la capacitate maximă, aproximativ 100 de milioane de specii de plante de pe glob. În prezent depozitul găzduieşte aproximativ jumătate de milion de specii. Svalbard International Seed Vault (SISV), cunoscut şi ca “seiful pentru sfârşitul lumii”, este conceput pentru a păstra câte un eşantion din toate varietăţile de plante cunoscute de om.

    Longyearbyen a fost ales pentru a găzdui acest depozit în primul rând datorită pentru stabilităţii sale seismice. Fiind săpat în solul îngheţat în permanenţă al teritoriului arctic (permafrost), temperatura simplifică procesul de conservare. Seminţele sunt împachetate în folie de aluminiu şi înconjurate de ziduri de un metru grosime. Seiful are un tunel de 125 metri lungime, săpat în stâncă.

  • Localităţile israeliene din vecinătatea Fâşiei Gaza, plasate în STARE DE ALERTĂ

     Postul de radio a afirmat că din cauza cenzurii, nu poate oferi detalii. Această procedură de alertă este folosită mai ales în cazurile de tentativă de infiltrare a palestinienilor din Fâşia Gaza în teritoriul israelian.

    În Gaza, Brigăzile Ezzedine al-Qassam, aripa armată a mişcării islamiste Hamas, a afirmat într-un comunicat că a condus o operaţiune “în spatele liniilor inamice”, adică pe teritoriul israelian, la nord de Fâşia Gaza, şi o maşină de teren militară israeliană fiind distrusă.

    Comunicatul a adăugat că luptele continuă. Acesta nu a precizat locul exact al operaţiunii comandoului Hamas, care controlează Fâşia Gaza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Populaţia României SCADE, pentru prima dată după 1968, sub 20 de milioane de locuitori

     “La 1 ianuarie 2014, populaţia rezidentă a României era de aproximativ de 19.940.000 de locuitori, fiind primul an după 1989, mai mult, după 1968, cu o valoare sub 20 de milioane. Îmi este foarte greu să spun că este bine sau mai puţin bine. Trebuie să facem studii mult mai profunde pentru a vedea care sunt implicaţiile acestei diminuări a populaţiei pe parcursul celor 25 de ani”, a spus preşedintele INS, la o dezbatere privind problematica demografică a României, organizată cu prilejul aniversării a 155 de ani de statistică oficială în România (Ziua Statisticianului).

    Tudorel Andrei a precizat că în perioada 1 ianuarie 2002 – 1 ianuarie 2014, populaţia rezidentă a scăzut cu 1,68 de milioane de persoane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro