Tag: intrebare

  • Iohannis, despre descentralizare: O găluşcă mare se înghite greu

     Prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, ce părere are despre proiectul legii descentralizării.

    “Discuţiile pe descentralizare s-au finalizat cu succes. Legea va intra aproape sigur pe asumarea Guvernului. Procesul va fi unul destul de simplu, nu va afecta foarte mult mersul lucrurilor în municipiul Sibiu”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Fiscal: Execuţia de până acum pune în pericol ţintele pentru acest an şi bugetul pe 2014

     Consiliul Fiscal arată că la momentul operării primei rectificări bugetare existau deja suficiente elemente de natură să indice faptul că estimarea veniturilor bugetare pentru finalul anului era una lipsită de prudenţă, menţionând că a avertizat Guvernul în opinia emisă cu privire la raportul semestrial asupra execuţiei bugetare şi la prima rectificare bugetară.

    “Modul în care s-a desfăşurat procesul bugetar din acest an – ambele rectificări bugetare aducând majorări ale ţintei de deficit, în condiţiile existenţei unei interdicţii legale explicite şi a unor suficiente indicii, în baza execuţiei bugetare la finele primelor şase luni, cu privire la probabilitatea ridicată a realizării unor venituri bugetare mult inferioare estimărilor revizuite – pune sub semnul întrebării relevanţa regulilor bugetare şi angajamentul faţă de respectarea disciplinei fiscale”, se arată în opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul celei de-a doua rectificări bugetare din acest an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traian Băsescu, despre rectificare: Nu ne afectează, am renunţat la deplasarea în SUA

     “Noi am fost de acord cu o reducere la deplasări, pentru că, dacă aţi văzut, pentru deplasarea în SUA mi-ar fi trebuit 2,3 milioane de lei. Am renunţat la ea şi am rămas cu banii pe care îi aveam. Un milion şi ceva i-am cedat bugetului de stat. Deci, nu ne afectează”, a comentat preşedintele Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zgonea: Nu există nicio altă majoritate parlamentară pe care PSD ar dori să o construiască

     Întrebat dacă este o strategie a PSD să formeze o nouă majoritate prin faptul că mai mulţi parlamentari trec la PSD, Zgonea a spus că este o chestiune normală şi sunt discuţii vechi cu parlamentari care în trecut au fost membri ai PSD.

    “E o chestiune normală, sunt discuţii vechi pe care le-am avut, pe o parte dintre ei înainte de a fi parlamentari, dacă vă uitaţi la istoricul unei mari părţi dintre cei care au venit acum, ei au fost membri ai PSD în trecut, care din varii motive s-au dus la alt partid, au vrut să candideze, au avut această ambiţie personală”, a explicat Zgonea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Preşedintele nu putea dormi bine în august că să nu dăm CFR. Acum, dacă nu-l dăm, e catastrofă

     “Eu îmi aduc aminte că foarte mulţi jurnalişti băsişti ţipau că să nu dăm CFR-ul, că e o catastrofă dacă dăm CFR-ul. Chiar şi domnul preşedinte nu putea să doarmă bine, în august, ca nu cumva să dăm CFR-ul. Acum, dacă nu îl dăm, e o mare catastrofă. E exact ca în bancurile cu bască, fără bască. Deci dumneavoastră ce ziceţi, să îl dăm sau să nu îl dăm?”, i-a întrebat Victor Ponta pe jurnalişti.

    Întrebat de aceştia cine îşi va asuma un eventual eşec al privatizării CFR Marfă, Ponta a răspuns: “Cine vreţi dumneavoastră. La B1 o să şi-l asume Guvernul USL”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nu cade odată guvernul?

    Un banc pe tema românilor cerşetori, vehiculat pe net, printre sutele de ironii sau indignări despre românii care invadează Franţa: “Entretien roumain: – Avez vous un CV? – ? – CV!!? – Oui, CV-plait donne moi 1 airos!” Alţi francezi îşi acuză cu furie, tot pe net, propriii politicieni: “Problema nu sunt romii, ci faptul că justiţia noastră nu-şi face treaba. Marii infractori care scapă nepedepsiţi, delincvenţii din cartiere în faţa cărora populaţia e neputincioasă şi atunci ajunge să voteze Frontul Naţional”.

    La noi, ţinta frustrării oscilează, la fel, între actualul guvern şi năvălitorii străini. Manifestanţii contra proiectului Roşia Montană acuză clasa politică în bloc şi vânzarea pe nimic a ţării către străini. Ioan Niculae, altminteri constant supărat că statul i-a ajutat numai pe investitorii străini, vesteşte că Renault va pleca în curând din România. Elena Udrea acuză guvernul că “în loc să apere interesele României, este mai preocupat să dea o mână de ajutor companiilor străine private”, iar organizatorii unei manifestaţii a “Românilor Anti-USL” anunţă pe Facebook că vor salva România “din lanţurile dictaturii neocomuniste USL”, vinovată de subminare a economiei naţionale fiindcă din cauza ei nu intrăm în Schengen.

    Că astfel de frustrări nu se pot rezolva nici cu o criză politică soldată cu revenirea foştilor guvernanţi la putere, nici cu un “Front Naţional” al nostru care să-i bage pe toţi politicienii în închisoare, să dea afară FMI şi să taxeze investitorii străini după modelul patentat de Viktor Orban e limpede. România nu are baza uriaşă de investiţii străine a Ungariei, care a determinat mereu o atitudine conciliantă a UE şi a comunităţii financiare faţă de naţionalismul economic al lui Orban. Imediat ce au izbucnit certurile din USL având ca pretext protestele pentru Roşia Montană, analiştii financiari au început să evalueze riscurile unei noi crize de guvern, după ce multiplele crize de anul trecut au reînviat în Europa şi în mediile investitorilor acuzaţia că România e o ţară imprevizibilă, dacă nu de-a dreptul neguvernabilă. Iar vechea regulă nescrisă arată că atunci când pe pieţele financiare sunt tensiuni, Europa de Est sau economiile emergente în general sunt judecate în bloc, iar investitorii se uită mai puţin la mediul de afaceri din fiecare ţară luată separat, în timp ce atunci când e măcar acalmie pe pieţe (cum e acum), orice eroare de politici economice sau orice criză de guvern dintr-o ţară e judecată şi taxată individual cu mai mare atenţie.

    Mai departe, România n-are nici un mare capital autohton capabil să înfrunte concurenţa externă fără susţinerea statului; nu pare să aibă nici politicieni capabili de coabitări civilizate mai lungi de câteva luni. Are doar o societate civilă nervoasă şi speriată de propria ei singurătate în faţa crizei economice, a politicienilor, a străinilor, a teoriilor conspiraţiei, a unui viitor nebulos. Aceeaşi nervozitate pe care, în felul lor, au arătat-o şi francezii, spaniolii, bulgarii, italienii, grecii sau polonezii. Niciunul dintre protestele din aceste ţări nu a anunţat însă vreo “primăvară” ori alt gen de revoluţie sezonieră, în ciuda laudelor din presa internă sau externă la adresa spiritului civic (de fapt, a nonviolenţei protestelor).

    Laudele vor continua, fiindcă aceeaşi presă (ca şi guvernele care nu mai trimit jandarmi să reprime pe nimeni) ştie că protestele de stradă şi uneori chiar şi căderile guvernelor sunt supape excelente de exprimare a unor tensiuni sociale imposibil de depăşit în condiţiile de acum, în care numai băncile centrale ţin criza să nu reizbucnească. Pandantul virtual al protestelor de stradă e la fel de lăudat; capacitatea de organizare a mulţimilor pe net nu mai e văzută de nimeni ca un aliat al anarhiei, ci drept un instrument al democraţiei, preţuit ca atare de politicienii şi finanţiştii care ştiu că protestele sunt, pe termen lung, în folosul lor.

    Din când în când, întrebarea “Nu cade odată guvernul?” e înlocuită cu observaţia cinstită “OK, dar dacă dăm jos clasa politică şi nu avem cu cine vota, cine va conduce ţara?” Această observaţie este fără sens. Protestele nu periclitează abstracţia numită “clasa politică”, fac bine sănătăţii psihice a cetăţenilor, îmbunătăţesc imaginea unei ţări în lume şi dau senzaţia popoarelor că pot face în continuar istorie, că îşi pot controla în continuare viitorul colectiv. Dacă pe valul protestelor se întâmplă să urce oameni de treabă sau tot nişte politicieni vechi, e doar o chestiune de timp până ce alte proteste vor dori să-i detroneze şi pe ei, înlocuind astfel cu succes abstracţia mobilizatoare a unui “proiect de ţară” (inexistent sau dispărut). Revoluţii însă nu mai există, iar democraţia aşa cum o ştim rămâne la locul ei, indiferent câte guverne i-ar cădea pe drum.

     

  • Antonescu: Cine spune “Eu sunt ală cu pactul cu Băsescu” desconsideră votul a 70% dintre români

     Antonescu a declarat, la Antena 3, că sloganul folosit de USL, “Dreptate până la capăt”, înseamnă şi respectarea votului din alegeri.

    “Dreptate însemna să nu umblăm cu foi de hârtii în mână, fie la propriu, fie la figurat, să ne legitimăm, desconsiderând votul a alte 5 milioane şi ceva de cetăţeni români (…) Cine se duce şi spune «Bună ziua, eu sunt ăla cu pactul cu Băsescu» desconsideră votul a 70% dintre români”, a susţinut liderul PNL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iliescu, despre situaţia din USL: Oameni suntem. Şi în familie, soţ şi soţie, se mai ciondănesc

     “Măi, oameni suntem. Şi în familie, soţ şi soţie, se mai ciondănesc. Totul e să fie privit cu înţelepciune totul, inclusiv observaţiile unora sau altora. Eu nu cred că sunt lucruri esenţiale care să zdruncine elementul de bază şi conştiinţa faptului că numai uniţi se poate continua”, a spus Iliescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ilie Sârbu, despre o posibilă despărţire a USL: Ori compromis, ori tranşăm lucrurile bărbăteşte

     El a fost întrebat, la B1 Tv, în contextul unei discuţii despre subiectele în disensiune şi schimburile de replici dintre PSD şi PNL din ultima perioadă, cum ar trebui să se regleze situaţia dacă liberalii şi social-democraţii rămân fiecare pe poziţiile lor.

    “Ceea ce urmează ştiţi şi dumneavoastră”, a spus Sârbu. Întrebat dacă are în vedere “divorţul” în USL, Ilie Sârbu a răspuns: “Nu, nu divorţăm în USL (…) … Despărţirea, nu există soluţie de compromis dacă nu înţelegem că nu se poate continua aşa. E un lucru simplu şi am discutat asta, am discutat şi cu domnul Antonescu şi cu ceilalţi colegi din PNL, care nu sunt fericiţi că se întâmplă lucrurile astea. (…) Întrebarea pe care aţi pus-o nu are decât un singur răspuns sau poate mai e o variantă, compromisul.

    Ori compromis şi să mergem mai departe aşa, ori tranşăm lucrurile bărbăteşte şi fiecare merge pe drumul lui. Nu se poate altfel, două variante sunt, pornind de la ideea pe care cu toţii am agreat-o, că nu ne face bine. Şi, sigur, opoziţia se bucură, domnul Băsescu se bucură, le dăm o ocazie să se bucure”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea: Întrebarea despre când ne reunim în USL e “brutală”; sper să nu urmeze despărţirea

     “Nu pot răspunde pentru că este o întrebare brutală. Nu a fost o solicitare trimisă prin curier şi să primim un răspuns negativ. Am tot discutat că o să ne vedem şi o să ne vedem. A avut loc o discuţie informală duminică seară, dar nu o întâlnire oficială în care să adoptăm decizii importante”, a spus Dragnea.

    Întrebat, pe de altă parte, când va urma o şedinţă a USL, Dragnea a răspuns: “Eu ştiţi ce vă sugerez? Mai întrebaţi şi în altă parte, că eu m-am săturat să răspund la asta. Noi ne dorim foarte mult să avem această întâlnire”.

    El şi-a exprimat speranţa ca în USL să nu urmeze despărţirea, aşa cum aprecia liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, pentru că nu mai pot fi acceptate compromisurile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro