“Pachetul complet asupra caruia vom conveni va fi public dupa
acordul final, dar ceea ce a anuntat presedintele Basescu a fost un
set foarte ambitios pentru reducerea cheltuielilor. Romania are
nevoie acum de masuri ambitioase”, a afirmat oficialul FMI.
El a precizat ca pachetul de masuri negociat va cuprinde si
unele actiuni care trebuie realizate inainte ca boardul FMI sa
discute despre eliberarea urmatoarei transe.
Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro
“Nu exista in acest moment un risc de a nu continua discutiile
cu Fondul Monetar. Discutiile sunt complicate pentru ca situatia
economica este complicata, dar nu vad in acest moment un risc de a
nu continua acordul cu Fondul Monetar”, a spus Vladescu in cadrul
emisiunii “Dupa 20 de ani”, difuzata duminica la Pro TV.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Activarea mecanismului este o necesitate nationala si de aceea
am cerut ministrului de Finante sa ia toate masurile necesare”, a
declarat Papandreou.
Mai multe stiri pe www.zf.ro
Dupa ce guvernul elen a cerut oficial sprijin financiar din
partea UE si a FMI, Merkel a sustinut o scurta alocutiune in care a
impus anumite conditii, chiar daca autoritatile grecesti si alte
tari europene considera ca ajutorul este aproape dat.
“Cand va fi prezentat un plan economic, Comisia Europeana, Banca
Centrala Europeana (BCE) si FMI vor determina daca situatia
stabilitatii zonei euro impune acordarea de sprijin Greciei”, a
spus cancelarul.
Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro
“Daca vointa politica nu se manifesta, daca nu se fac acele
restructurari, suntem pe un drum rau”, a afirmat Croitoru, la
emisiunea “Dupa 20 de ani” a Pro TV, intrebat daca Romania nu ar
putea ajunge in cazul Greciei dupa ce a imprumutat sume mari de la
FMI si UE, bani pe care i-a cheltuit pe pensii si salarii.
Oficialul BNR a recunoscut ca se stia inca de la inceputul
acordului ca banii de la FMI si UE se vor duce in salarii si
pensii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Media industriala Dow Jones a urcat in tranzactiile de luni cu
0,1%, inchizand sedinta la 11.005,97 puncte, cel mai inalt nivel
din septembrie 2008 incoace, cand a inchis la 11,143,13,
scrie CNN. Cresterea intervine la capatul a sase saptamani bune
consecutiv – justificate de un relativ optimism in privinta
redresarii economiei SUA – cu o singura coborare sub pragul de
10.000 de puncte, la 8 februarie. Vinerea trecuta, indicele
depasise 11.000 de puncte, insa doar pentru scurt timp, nereusind
sa reziste la acest nivel. Performantele de acum raman totusi
foarte departe de recordul din octombrie 2007, de 14.164,53 puncte,
adauga AP.
Moneda europeana a castigat, la randul sau, fata de dolar si
lira sterlina. Luni, euro a castigat 1,5% fata de dolar, ajungand
la 1,3672 dolari, respectiv 0,75% fata de lira, la 88,45 pence,
conform BBC.
Randamentele obligatiunilor grecesti pe doi ani au scazut de la
peste 7% vinerea trecuta la 6,1%, reflectand perceptia pozitiva a
investitorilor fata de gura de oxigen primita de Grecia de la
Bruxelles. Pentru comparatie, obligatiunile grecesti aveau anul
trecut un randament de 3%.
Liderii zonei euro au anuntat, duminica, termenii in care sunt
dispusi sa contribuie la programul de sprijin pentru Grecia,
conceput ca un pachet de asistenta financiara pe trei ani, in care
statele eurozonei vor contribui cu pana la 30 de miliarde de euro
in primul an, iar FMI ar urma sa asigure pana la 10-15 miliarde.
Finantarea ar urma sa fie acordata la o dobanda de circa 5% pe an
pentru un credit pe trei ani cu dobanda fixa – peste dobanda
perceputa de FMI, dar sub nivelul de 7,5% cerut saptamana trecuta
pe piata pentru obligatiunile grecesti. Contributia statelor la
pachetul de finantare va fi proportionala cu cota lor de capital la
Banca Centrala Europeana, ceea ce inseamna ca partea ce revine
Germaniei va fi cea mai mare.
Grecia nu va face uz insa de mecanismul de creditare decat daca
nu va putea obtine finantare de pe pietele de capital si daca va
cere oficial activarea mecanismului. Un prim test in acest sens va
avea loc astazi, cand Atena va vinde obligatiuni pe 6 si 12 luni in
valoare de 1,2 miliarde de euro. Pana la sfarsitul lunii aprilie,
guvernul elen trebuie sa faca rost de circa 11,5 miliarde de euro,
ca sa-si poata plati datoriile ajunse la scadenta.
Necunoscuta, pentru piete, ramane insa felul cum se va implica
FMI, dincolo de declaratia directorului executiv al FMI, Dominique
Strauss-Kahn, ca “e gata sa se alature eforturilor” de sustinere a
Greciei, printr-un acord stand-by “in suma ceruta de autoritatile
elene”. Morris Goldstein, fost oficial al departamentului de
cercetare al FMI a declarat
pentru Financial Times ca i se pare nefiresc ca Fondul sa nu
aiba initiativa, adica sa intre intr-un aranjament ai carui termen
au fost fixati de statele eurozonei. “Pare o incurcatura ciudata –
daca un grup de state vor fixa conditiile pentru FMI, atunci ce
sens mai are implicarea Fondului? Ar putea crea un precedent
periculos”, crede Goldstein. Aceeasi problema a precedentului se
pune si pentru alte state din zona euro care s-ar putea confrunta
cu dificultatea de a-si plati datoriile si ar apela la un gen
similar de asistenta financiara.
De partea cealalta, din Grecia, lucrurile se vad cu un optimism
moderat, iar dincolo de discursul oficial, chiar cu un oarecare
resentiment. “Pe termen scurt, e o marja de respiro, dar pe termen
mediu problema va reaparea”, declara Yanis Varoufakis, profesor de
economie la Universitatea din Atena, citat de BBC. “In cele din
urma, in loc sa reprezinte o salvare, va fi un transfer net de
avutie de la Atena catre Berlin”, adauga Varoufakis, sugerand ca
Germania, tara care va oferi cea mai mare parte din bani, ar putea
sa se imprumute de pe piata, la dobanzi de 3%, cat se cere acum
pentru obligatiunile germane, si apoi sa ofere sumele respective
Greciei cu dobanzi de 5%.
“S-a ajuns la un acord. Este aproape o copie a termenilor
Fondului Monetar International”, a afirmat sursa referitor la
dobanda pe care statele din zona euro ar putea sa o percepa pentru
astfel de imprumuturi.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Acordul face parte din angajamentul Uniunii Europene (UE) de a
contribui la suplimentarea cu 125 de miliarde de euro a resurselor
Fondului. Statele G20 au promis in aprilie 2009 sa tripleze
resursele FMI pentru a permite institutiei financiare
internationale sa ajute mai eficient tarile aflate in
dificultate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Dominique Strauss-Kahn, directorul general al FMI, a fost marti
la Bucuresti, intr-o vizita-maraton de sase ore – parte a unui
turneu european -, cu opriri la Guvern, Academia de Studii
Economice, Cotroceni si Parlament. Dupa intalnirea cu presedintele
Traian Basescu, a treia din programul extrem de incarcat al sefului
FMI, se intrevad vesti nu tocmai bune pentru romani: seful statului
a spus ca doreste o cooperare pe termen lung cu institutia
financiara, respectiv un nou imprumut. “Cand vom incheia acest
acord, cel mai probabil va vom solicita un acord stand by de
asistenta sau o linie de credit flexibila. Vom vedea impreuna ce
solutie trebuie adoptata in ce priveste Romania, pentru ca este
clar ca, atat timp cat suntem intr-un acord cu dumneavoastra,
Romania este mai credibila”, i-a spus Traian Basescu directorului
general al FMI, in timpul intalnirii de la Palatul Cotroceni.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Presedintele Traian Basescu a discutat ieri cu seful FMI
Dominique Strauss-Kahn ideea incheierii unui nou acord de
finantare, preventiv de aceasta data, in conditiile in care Romania
a imprumutat pana acum putin peste 9 mld. euro in cadrul
aranjamentului financiar de 20 mld. de euro stabilit in primavara
trecuta si care expira in 2011.
Strauss – Kahn a fost ieri la Bucuresti pentru o vizita de numai
cateva ore in cadrul careia s-a intalnit cu toti oficialii romani,
de la presedinte la premier, parlamentari si guvernatorul BNR, dar
si cu studenti de la ASE Bucuresti.
“Cand vom incheia acest acord, cel mai probabil va vom solicita
un acord stand-by de asistenta sau o linie de credit flexibila. Vom
vedea impreuna ce solutie trebuie adoptata in ce priveste Romania,
pentru ca este clar ca atat timp cat suntem intr-un acord cu
dumneavoastra, Romania este mai credibila”, i-a spus Basescu
sefului FMI, un socialist francez.
Cititi mai multe declaratii facute de Strauss – Kahn pe
www.zf.ro