Tag: Imagine

  • Calea Victoriei redevine stralucitoare

    Pe 21 noiembrie 2010, magazinul Emporio Armani va deschide usile
    pentru clientii, fideli sau noi, ai brandului, dar si pentru
    curiosi. Brandul este adus pe piata locala de Alsa Fashion Group,
    companie care mai detine franciza si pentru Ermenegildo Zegna, Max
    Mara, Pal Zileri, Marella si Coccinelle, fiind cel mai important
    retailer pe piata de lux din Romania.

    Armani nu este la prima experienta pe piata romaneasca. Pe Calea
    Victoriei a functionat pana in 2008 magazinul de mobila Phylosophy
    Design, cunoscut ca reprezentanta Armani Casa pe piata romaneasca.
    Prin magazinul Phylosophy, oficialii Armani adusesera pe piata
    romaneasca intregul stil de viata gandit de designerul italian care
    a inceput sa produca de peste zece ani tacamuri, pleduri, farfurii,
    pahare sau fete de masa pentru clientii sai.

    Acum, fostul spatiu de 280 de metri patrati al magazinului de
    mobila Phylosophy Design este ocupat tot de Armani, dar sub forma
    unui magazin de imbracaminte, inaugurat de Alsa in urma unei
    investitii de 1,2 milioane de euro. “Ne-a luat mult sa semnam
    pentru ca totul a fost gandit destul de conservator”, spune Daniel
    Rosner, managerul Alsa Boutiques, care a aplicat pentru franciza
    Armani simultan cu aproximativ zece alte companii romanesti.


    2009 a fost un an agitat pe Calea Victoriei. Companiile au
    intrat in silentio stampa, iar cumparatorii incepeau sa se lase
    asteptati. Trecatorii nu faceau mai mult decat sa arunce o privire
    catre vitrinele frumos amenajate ca parte a plimbarii lor prin
    centrul vechi al orasului. Pentru unele nume mari acesta a fost
    inceputul sfarsitului. La inceput a fost Escada. Apoi au urmat La
    Perla, Versace Jeans Couture si Hugo Boss. Anul acesta au urmat Alb
    si Negru si Mariela Burani.

    In aceste conditii, 2010 se vedea in culori destul de sumbre: cu
    toate acestea, cam zece noi magazine s-au deschis in ultimele luni
    pe artera de shopping: un alt Hugo Boss, Belstaff, Helvetansa,
    Maison Haute Horlogerie, Frey Ville, Micri Gold, Cellini si Ferrari
    Store. Surse din piata vorbesc si despre venirea Gucci si Prada,
    insa in cazul acestora informatiile au ramas deocamdata la statutul
    de zvon.

    De ce intra insa aceste companii in Romania acum? Sa fie o
    mutare strategica sau o pozitionare din timp pentru vremurile mai
    bune? “Credem in puterea brand equity-ul Armani, in faptul ca plaja
    larga de produse incluse in linia Emporio Armani este atractiva
    atat pentru clientul de lux aspirational, cat si pentru un client
    versat, cu preferinte clar definite. De asemenea, caracteristicile
    stilistice ale colectiei permit sa targetam un segment demografic
    amplu atat ca varsta, cat si ca pozitionare sociala”, explica
    Daniel Rosner, care se arata optimist, desi anul acesta a fost
    nevoit sa traga obloanele magazinului Mariella Burani, “ca o
    concluzie naturala a intrarii grupului Burani in insolventa la
    nivel international”.

  • Ca sa stiti cine sunt: ce inseamna un rebranding reusit

    “Alevia 50%, Labormed 45%”. Socotelile ii apartin lui Stefan
    Liute, directorul de strategie al agentiei de branding Grapefruit,
    iar enumerarea contine exemple de proiecte de rebranding derulate
    de agentia pe care o conduce si rezultatele de dupa lansare.
    Masurarea acestor rezultate, in cazul de fata cu cat au crescut
    vanzarile firmelor in urmatorul an dupa rebranding, este foarte
    importanta, atat pentru companii, cat si pentru strategii de
    branding, pentru ca ele spun cel mai clar daca un proiect de acest
    gen a avut sau nu succes si daca banii investiti au fost aruncati
    sau nu pe fereastra.

    Despre derularea campaniilor de rebranding cu o frecventa atat
    de mare incat fenomenul s-a transformat in tendinta, BUSINESS
    Magazin a inceput sa vorbeasca inca de anul trecut si continuam si
    in 2010. Acum, nuantele repozitionarii de marca sunt chiar mai
    variate si se refera nu numai la modificarea imaginii in urma
    schimbarii actionarilor sau pentru a crea consumatorilor perceptia
    unei companii adaptate la conditii noi de piata, ci si la ce se
    intampla la nivel intern. Brandingul de angajator, asadar,
    reprezinta o preocupare la fel de actuala pentru unele companii din
    piata. “Explicatia este destul de simpla: companiile acestea vor
    sa-si pastreze talentele si sa se pregateasca pentru perioada
    iesirii din criza, cand vor reincepe proiectele de dezvoltare si
    pentru asta vor avea nevoie sa atraga oamenii cei mai buni din
    piata. Nu poti face acest lucru decat daca ai un brand de angajator
    puternic, pe care sa il construiesti si sa il mentii chiar si pe
    timp de criza”, spune Stefan Liute.

    Directorii de resurse umane confirma acest lucru si adauga chiar
    ca un brand puternic de angajator ajuta la mai mult decat atat.
    “Este foarte important in perioade precum cea de acum sa poti sa
    iti mentii angajatii motivati, sa vina la serviciu si sa fie
    intr-adevar implicati, nu sa astepte ora plecarii acasa sau sa
    caute sa se angajeze in alta parte”, spune Simona Popovici, noul
    director of rewards al grupului Coca-Cola Hellenic si fostul
    director de resurse umane al Coca-Cola HBC pentru Romania si
    Moldova.


    Cele mai vizibile sunt insa proiectele de branding sau
    rebranding adresate consumatorilor si interesant este si modul cum
    ele au ajutat in mod real marcile respective. Anul acesta au avut
    loc destul de multe campanii, in special in zona bunurilor de larg
    consum. Cel mai cunoscut este, poate, rebrandingul Zuzu, realizat
    de agentia Brand Tailors, care anul acesta a avut o activitate
    intensa pe segmentul de rebranding “alimentar” – alaturi de Zuzu, a
    redesenat ambalajele portofoliului de ciocolata Kandia, a finalizat
    al doilea rebranding pentru prajitura Magura, programul de
    rebranding pentru marca de snacks Star, precum si campaniile
    HapiHap si Raraul.

    De cele mai multe ori, companiile nu pleaca la drum cu asteptari
    iesite din comun, ci vor mai degraba sa-si consolideze pozitia in
    piata, sa fidelizeze cat mai multi consumatori si se declara
    multumite daca obtin chiar si cresteri mai mici de 5% in cota de
    piata sau vanzari. Asa a facut Raul Ciurtin, spre exemplu,
    presedintele Albalact, compania care produce Zuzu, atunci cand a
    decis sa schimbe celebrele pene de pe ambalajele Zuzu cu frunze si
    petale care sa duca gandul la originea naturala a produselor.
    Pentru asta a pus la bataie o jumatate de milion de euro anul
    acesta, iar tinta sa a vizat cresterea cotei de piata cu nu mai
    mult de 3% pana la sfarsitul anului. Pare putin si o miza mica
    pentru un buget atat de mare, insa intr-un climat competitiv precum
    cel de acum, chiar si astfel de cresteri marginale sunt binevenite.
    “Multe companii au vrut sa faca rebranding nu doar pentru a creste
    acum, ci si pentru a se asigura ca au un brand puternic atunci cand
    vor iesi din criza”, spune Beatrice Danis, managing partner al
    Brand Tailors.

    Exemplele prezentate insa la inceput de Stefan Liute arata ca in
    unele cazuri rebrandingul a avut un impact crucial asupra evolutiei
    companiilor. Un exemplu este producatorul de medicamente generice
    Labormed, care a trecut printr-un proces de rebranding dupa ce a
    fost preluat de fondul de investitii Advent. La acel moment,
    strategia Labormed a fost sa inceapa o crestere agresiva, realizata
    in special prin achizitii. Grapefruit au fost cei care i-au ajutat
    sa-si construiasca o noua identitate vizuala corporatista si de
    portofoliu, o arhitectura de brand, un nou website si o strategie
    de brand corporatist si de angajator. “Rezultatele au fost foarte
    clare: o crestere a cifrei de afaceri de 45% de la un an la altul
    si intarirea prezentei regionale prin cresterea exporturilor de la
    zero la 6% din productia totala”, precizeaza Liute.

  • Parlamentarii PDL catre premierul Boc: „Noi am dat poporului circ, dvs. dati-i sange“

    Anuntati ca duminica vor fi convocati intr-o intalnire cu Traian
    Basescu, pedelistii i-au transmis lui Boc ca orice amanare va fi
    taxata. “Degeaba ne intalnim la Snagov, daca nu veniti cu masuri
    concrete. Nu are rost sa mai facem terapie in grup”, i-a spus
    premierului vicepresedintele PDL Ioan Oltean, in cadrul intalnirii
    pe care primul ministru impreuna cu ministrii Vasile Blaga si Radu
    Berceanu au avut-o, miercuri, cu grupul deputatilor PDL.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • George Copos si Radu Enache, pe lista consilierilor alesi de Udrea pentru gasirea brandului de tara

    George Copos controleaza grupul Ana Holding, care detine mai
    multe hoteluri in tara, in timp ce Radu Enache este proprietarul
    grupului hotelier Continental iar Lucia Morariu detine una dintre
    cele mai mari agentii de turism de pe piata, Eximtur din Cluj.

    Brandul turistic al Romaniei va fi realizat cu un buget de
    900.000 de euro bani europeni de catre compania spaniola de
    branding THR Asesores en Turismo, Hoteleria si Recreacion, in
    asociere cu Taylor Nelson Sofres, care au castigat licitatia anul
    trecut.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Rectorul ASE: Absolventii facultatilor particulare fac master la noi ca sa-si „spele imaginea”

    Tinerii de la anumite universitati particulare se inscriu la masterat la noi pentru ca noi suntem un brand, de care ei pot sa beneficieze, reusind in acest fel sa aiba o imagine mai buna, scrie Ziarul Financiar.
    La final, cand se recomanda in fata unui angajator nu mai spun ca au absolvit o facultate particulara, ci ca au un masterat la ASE", afirma Rosca.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro.
     

  • Imagine, Imagine, Imagine!

    Cine spune ca participa la petrecerea de Craciun a companiei cu unicul scop de a se distra ori minte, ori nu a constientizat inca teoria corporatistului secolului XXI: intre bufetul suedez si open bar e cheia catre o imagine mai buna in cadrul organizatiei.

    Contextul
    In cultura unei companii, sfarsitul de an nu inseamna numai bilanturi, raportari si feedbackuri. Din fericire, finalul anului aduce si un eveniment intern, petrecerea de Craciun, cand ierarhiile si rezultatele numerice se pierd printre basii DJ-ilor si zgomotul paharelor de cocteil ciocnite in semn de toast. Atunci, muzica buna, mancarurile pe alese si bauturile fine sunt mai mult un pretext pentru socializare. Planificarea discutiilor, gestionarea timpului… de plecare, comportamentul consumatorului… de cocteiluri, managementul crizei after-hours… toate conteaza. Din fericire exista companii specializate in consultanta de imagine.

    Ghid de supra-evaluare
    “Oamenii se uita la mine ciudat cand le spun ce si cat sa bea la petrecere”, spune Peter Post, directorul institutului Emily Post Institute, care ofera consultanta de imagine unor companii ca Citigroup, Pfizer si Deutsche Bank. “Dar aceasta este greseala cea mai frecventa in cazul evenimentelor corporatiste.”
    Regula de baza pe care o cere eticheta este sa consumati un singur pahar de alcool pe toata durata petrecerii. Nu este la fel de distractiv ca la o petrecere a burlacilor, de exemplu, dar in felul acesta va asigurati ca nu va trebui sa va cereti scuze nimanui a doua zi. Cea mai buna companie pentru petrecerea de Craciun este un pahar de whisky cu gheata sau un cocteil – sorbiturile mici va scapa de drumurile pana la bar si va lasa sa va axati pe conversatie.

    Cine se aseamana se aduna
    Nu ar fi o idee prea buna sa vina insotiti de o persoana pe care tocmai au cunoscut-o, deoarece nu poti fi sigur de ceea ce ar spune sau face. Partenerul trebuie sa stie in avans ce subiecte va trebui sa fie evitate, care sunt persoanele importante si ce detalii ar da bine intr-o conversatie. Greseala numarul unu ar fi invitarea unei persoane care nu a mai fost niciodata la un eveniment corporate, pentru ca exista riscul ca aceasta “sa manance prea mult, sa bea prea mult sau mai rau, sa vorbeasca prea mult”, spune Zabriskie. In momentul sosirii la petrecere, o imbratisare sau un sarut pe obraz este salutul potrivit pentru o persoana pe care o cunoasteti bine, dar gestul nu ar fi prea bine primit de o persoana pe care o intalniti pentru prima data.

    Vorba dulce mult aduce
    Conversatia este cheia succesului la o petrecere, cand se face cu schimbarea tonului sau a atitudinii de la birou. Petrecerea de Craciun este ocazia ideala pentru a afla mai multe despre colegi, pentru a sparge gheata
    intr-o relatie mai apropiata cu superiorii sau pentru a arata o latura mai prietenoasa subordonatilor. Subiectele cu care nu veti da gres sunt familia, hobbby-urile si, mai ales, calatoriile. Greseala primordiala intr-o conversatie cu seful este sa considerti momentul oportun pentru a negocia un nivel superior al beneficiilor. O remarca de genul: “A fost un an extraordinar, ce-ar fi sa vorbim despre marirea aceea?” poate insemna verdictul final pentru cariera.

    Cand ceasul suna
    Un alt aspect delicat este timpul petrecut la eveniment. Unele petreceri corporate se pot termina intr-un club de striptease sau in alte ipostaze de care ar fi indicat sa va feriti. Dar la fel de putin indicat este sa stati prea putin la petrecere sau sa nu veniti deloc, fara a avea un motiv intemeiat. Sa dispari de la petrecere ca Cenusareasa in poveste nu ar fi o idee prea buna, ci mai mult o dovada de imaturitate sau plictiseala. De aceea, stati la petrecere suficient de mult incat sa vorbiti cu toata lumea prezenta

    Managementul crizei… dupa petrecere
    In cazul unei greseli de imagine, solutia pentru a repara imaginea sifonata este sa va asumati raspunderea. Un mesaj scurt si profesionist de genul: “Imi cer scuze. Nu se va mai intampla” este suficient.