Tag: ieftin

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Constantin: E posibil că din 2015 să avem o infuzie de lapte ieftin din alte state europene

     “La cota de lapte nu a fost posibilă o prelungire, astfel că din 2015 cotele de lapte în toate statele membre vor fi eliminate”, a afirmat Constantin.

    Ministrul a spus că industria din România trebuie să se pregătească să facă faţă competiţiei din ce în ce mai grele din 2015.

    “Atunci este posibil să avem o infuzie de lapte ieftin din alte state europene. Distanţa astăzi nu mai reprezintă un impediment atât de mare în competiţie, chiar dacă vorbim de lapte din Danemarca sau din alte ţări îndepărtate. Acesta poate ajunge la costuri relativ mici pe toate pieţele din UE”, a adăugat Constantin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şi-a dublat afacerea pentru că a învăţat o lecţie simplă: Românii sunt prea săraci să cumpere lucruri ieftine

    TOTA DE PIAŢĂ A PROFILELOR SCUMPE DIN PVC A CRESCUT DE LA ÎNCEPUTUL CRIZEI, mai cu seamă în cazul cumpărătorilor persoane fizice. Cumpărătorii îşi dedică zile şi chiar săptămâni întregi pentru a alege un anumit tip de geam termopan şi se întorc în spaţiul de vânzare de mai multe ori pentru a-şi clarifica toate nedumeririle. Până la urmă, cumpărarea ferestrelor nu se face în fiecare an, ci este mai degrabă o achiziţie făcută o dată sau de două ori în viaţă, punctează Alexandru Oancea, director de marketing al Veka România, companie care are în portofoliu, conform reprezentanţilor companiei, doar profile de categorie A, respectiv vârful de gamă din domeniu.

    Or, polarizarea cumpărătorilor către extreme arată că sunt deopotrivă oameni care aleg doar în funcţie de preţ, dar este în creştere numărul celor care aleg produsele cele mai scumpe mai cu seamă pe baza motivelor ce stau în spatele costului mare. Cifrele arată clar cât de inpiraţi au fost managerii companiei: anul trecut vânzările au crescut cu 25%, în condiţiile în care piaţa a stagnat. În mod evident, firma a înghiţit o felie mai consistentă dintr-o piaţă dominată clar de cinci companii, dar pe care mai sunt prezente încă alte 10-15 firme.

    „Practic sunt rezultate în urma investiţiilor permanente. În fiecare an creştem volumul stocurilor cu 5-10-15%, dar nu există o regulă precisă„, declară Oancea. El precizează însă că Veka nu creşte cantităţile de produse, ci gama. Reprezentantul companiei recunoaşte că pe parcursul ultimilor ani „profitabilitatea firmei a avut un pic de pierdut„, dar nu dă niciun reper concret. De ajutor a fost că filiala românească nu are niciun credit bancar şi compania este o afacere de familie, în care nu se resimte presiunea unui fond de investiţii sau schimbarea de management de la an la an. Sunt şi firme româneşti care produc profile de tip PVC, însă importurile deţin cea mai importantă pondere, de peste două treimi din piaţă, fie că produsele vin din Germania, Turcia, Polonia sau din alte ţări.

    FIRMA, ÎNFIINŢATĂ ÎN URMĂ CU 13 ANI, a ajuns să aibă acum în portofoliu aproape 50 de nuanţe, dar şi profile cu design specific. Veka lucrează pe piaţa românească cu 180 de firme producătoare de ferestre de tip termopan care în liniile lor de producţie folosesc profilele fabricate în Germania, iar geamurile şi feroneria le iau de la alţi furnizori.

    „Afacerile noastre au crescut direct proporţional cu cele ale partenerilor„, spune Oancea, care precizează că numărul acestora s-a menţinut constant de-a lungul anilor, el lucrând în cadrul filialei Veka din 2007. Primul lucru pe care l-a făcut în momentul în care a fost angajat de nemţi a fost efectuarea unui training la fabrica din Germania, unde a învăţat să facă el însuşi o fereastră.

    Toţi cei 30 de angajaţi ai Veka România ştiu să evalueze profilele de PVC, iar numărul acestora a fluctuat uşor de la venirea crizei, cu numai 5%, conform lui Oancea. „Reduceri de personal au fost făcute doar în partea operativă, de preluare a comenzilor.„ Firma nemţească are unităţi de producţie în întreaga lume şi de doi ani este liderul mondial în ce priveşte volumele de PVC produse. Pentru că înaintea crizei nivelul vânzărilor ajunsese la un nivel considerat interesant de către nemţi, filiala românească pregătise câteva milioane de euro pentru a-i investi într-o linie de producţie locală.

    „În 2008 am primit primele semnale negative de la colegii din filialele din SUA şi atunci Veka România a hotărât să amâne investiţia într-o unitate de producţie locală, deşi fusese ales un spaţiu anume şi proiectul era gata„, povesteşte Oancea. Pentru centrul logistic operat în preajma Bucureştiului, Veka a cheltuit aproape 2 milioane de euro. De acolo, profilele importate din Germania sunt trimise către fabricile celor 180 de parteneri, 25-30% reprezentând cea mai mare parte a rulajelor, adică 80% din cifra de afaceri a companiei. Aceştia au de regulă peste 50 de angajaţi şi cifre de afaceri care depăşesc 5 milioane de euro pe an.

    La nivelul întregii pieţe, spune Oancea, e greu de estimat câţi producători de ferestre sunt; cele mai recente date ale asociaţiei de profil indicau, în 2008, un număr de circa 5.000 de societăţi cu activităţi în domeniul producţiei de geamuri de tip termopan. Alexandru Oancea estimează că valoarea totală a pieţei geamurilor de tip termopan se plasează în jurul a 350 de milioane de euro pe an, dar sunt blocaje care au afectat grav activitatea producătorilor – cum e cazul firmelor implicate în programele de reabilitare termică.

    IN CE PRIVEŞTE EVOLUŢIA PIEŢEI ÎN 2013 REPREZENTANTUL VEKA SE DECLARĂ REZERVAT, mai cu seamă că anul trecut valoarea s-a menţinut cam la acelaşi nivel ca în 2011. În plus, „primăvara nu se simte încă în domeniul construcţiilor; e încă timpuriu să facem estimări, pentru că piaţa construcţiilor se dezmorţeşte în mai, iar apogeul este în perioada august-octombrie„.

  • Profitul GOOGLE a urcat la 3,35 miliarde de dolari

     O parte mai mare a activităţii pe motorul de căutare online al Google vine de pe smartphone-uri şi tablete, segment pe care publicitatea este în general mai ieftină decât cea care ţinteşte utilizatorii de PC-uri, scrie cotidianul Wall Street Journal.

    Veniturile pentru primul trimestru, fără divizia Motorola Mobility, încorporată la mijlocul anului trecut, au urcat cu 22% la 12,95 miliarde de dolari, avans similar celui din trimestrul al patrulea. Incluzând şi Motorola, veniturile au avansat cu 31%, la 13,97 miliarde de dolari.

    Preţul mediu plătit de clienţi pentru publicitate la click-uri date de utilizatorii de internet a scăzut cu 4%, faţă de un declin de 6% în trimestrul al patrulea. Scăderea de preţ, înregistrată concomitent cu un avans de 20% al numărului de clikuri, a fost cea mai redusă din trimestrul al patrulea din 2011, când compania a început să înregistreze evoluţia negativă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apple vrea să înceapă producţia unei noi versiuni a iPhone

     Startul producţiei în intervalul aprilie-iunie ar face posibilă lansarea următoarei versiuni iPhone în această vară.

    În acelaşi timp, Apple continuă să lucreze împreună cu fabricile partenere din Asia la un iPhone mai ieftin, care ar putea fi introdus pe piaţă începând din a doua jumătate a anului, au afirmat sursele WSJ.

    Pregătirile pentru lansarea celor două dispozitive evidenţiază noile presiuni asupra companiei pe piaţa smartphone. Apple a menţinut mult timp preţuri ridicate pentru iPhone, însă cererea pentru produse mai ieftine este în creştere puternică. Intrarea pe piaţă a mai multor companii şi ascensiunea Samsung au transformat smartphone-ul într-un produs destinat consumului larg, cu presiune pe marje şi distribuţia profitului între tot mai multe modele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GOOGLE devine concurent serios pentru AMAZON. Livrări în aceeaşi zi la un preţ mai mic

     Până acum, serviciul este programat să facă livrări doar în Statele Unite ale Americii, conform The Inquistr.

    Potrivit TechCrunch, serviciul oferit de Google va costa 69 sau 64 de dolari pe an, cu 10 sau 15 dolari mai puţin decât cel al Amazon.

    Potenţiali parteneri ai celor de la Google sunt Wal-Mart, Target sau Safeway.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Volkswagen pregăteşte un automobil ieftin, cu un preţ de 6.000 – 7.000 euro

    “Nu a fost luată încă o decizie definitivă. Vom dezvolta o maşină de buget în clasa de preţ 6.000 – 7.000 de euro. Peste 3 milioane de maşini pe an pot fi vândute doar în China pe acest segment, la care se adaugă un milion în India. Africa este de asemenea o piaţă foarte promiţătoare”, a afirmat Winterkorn, întrebat ce are de gând să facă în privinţa absenţei Volkswagen de pe segmentul automobilelor low-cost, cu preţuri mai mici de 8.000 de euro, potrivit Der Spiegel.

    El a adăugat că dezvoltarea modelului va avea loc în Germania, unde se va decide cum va arăta maşina şi cu ce motorizări va fi echipată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungaria, elevul neascultător al FMI, a reuşit să se împrumute în dolari mai ieftin decât România

    Guvernul a strâns cu ajutorul băncilor Deutsche Bank, Goldman Sachs, Citigroup şi BNP Paribas două miliarde de dolari prin vânzarea de obligaţiuni cu scadenţa la zece ani şi 1,2 miliarde de dolari prin plasarea de titluri scadente la cinci ani, scrie Bloomberg, care citează surse apropiate tranzacţiilor. Obligaţiunile sunt denominate în dolari. Ungaria s-a finanţat astfel la un randament mediu de 4,2% pentru titlurile la cinci ani şi de 5,4% pentru cele de zece ani, potrivit calculelor Portfolio.hu. Subscrierile au fost de 12 miliarde de dolari. În cea mai recentă ieşire pe piaţa din SUA, România a atras în luna februarie a anului trecut 750 milioane de dolari prin redeschiderea unei emisiuni de obligaţiuni pe 10 ani lansate în luna ia­nuarie. Titlurile au avut un randament de 6,45%, în scădere de la 6,875%, iar oferta a fost de patru ori mai mare decât suma împrumutată. Subscrierile au to­talizat 3,2 miliarde de dolari. Aranjorii principali ai emisiunii au fost Citigroup, Deutsche Bank şi HSBC.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • De ce este atât de ieftin low-cost-ul

    AFLĂ AICI CARE SUNT CELE MAI IEFTINE BILETE DE AVION DIN 2013!

    35% din traficul aerian, pe segmentul zborurilor directe, e operat de companii low-cost. În Europa, reţeta a fost aplicată în premieră în 1990 de Ryanair, însă funcţionase încă din 1971 în SUA unde atacul împotriva preţurilor mari a fost pornit de compania Southwest Airlines.

    De ce este atât de ieftin low-cost-ul?

    Densitatea locurilor din avion este mai mare
    Pentru o aeronavă tip Boeing 737-300, numărul de locuri este de 148 în cazul unei companii low-cost, faţă de 128 în cazul companiilor tradiţionale, care oferă şi clasa business pasagerilor din avion, deci mai mult spaţiu.

    Operarea se face mai rapid
    Folosind aeroporturi secundare, companiile low-cost economisesc timp preţios, astfel că durata medie de repaus între curse este de 25-30 de minute, faţă de circa 45 de minute în punctele cu trafic extrem de aglomerat din aeroporturile principale.

    Zboruri directe, fără conexiuni
    Zborurile din punctul A în punctul B în care pasagerii nu au conexiuni salvează bani la capitolul cheltuieli de transfer.

    Taxele de aeroport mai mici
    Companiile low-cost plătesc chiar şi de câteva ori mai puţin pe taxele de aeroport, dat fiind că se feresc de nodurile importante, astfel că pot oferi preţuri mai bune la biletele de avion.

    Bilete vândute online
    Companiile tradiţionale îşi vând biletele mai ales prin agenţii, ceea ce presupune cheltuieli mai mari şi taxe suplimentare. Vândute exclusive pe internet, costurile scad semnificativ.

    Fără dotări inutile
    Check-in-ul rapid, zonele de lounge, cateringul şi chiar tipărirea biletelor pe hârtie cresc tarifele biletelor. Companiile low-cost nu oferă astfel de servicii, iar businessul devine astfel mai competitiv.

    Flota unică
    Un singur tip de aeronavă e folosit de companiile low-cost, dat fiind că nu operează decât curse de scurt şi mediu curier. Companiile tradiţionale au mai multe tipuri de avioane, ceea ce implică bani în plus care sunt cheltuiţi pe mentenanţă şi verificările periodice.

    Productivitate crescută
    Unui angajat al Ryanair îi revin 9679 de pasageri transportaţi pe an, în timp ce în cazul Air France KLM sau British Airways numărul lor ajunge abia la 715 şi, respectiv, la 735 de pasageri.


  • Esti student si cauti chirie? Vezi unde gasesti cele mai ieftine chirii

    “Punctual, diferentele de pret ating si 11% fata de acum trei
    luni, cea mai mare scadere fiind intalnita in cazul apartamentelor
    cu doua camere din Iasi. In Capitala, cele mai ieftine chirii se
    situeaza in jurul valorii de 150 de euro/luna, in timp ce la
    Timisoara, in aceasta perioada, pretul chiriilor la garsoniere
    poate cobori pana la 100 euro/luna. In Cluj-Napoca, preturile
    pentru inchirierea unei garsoniere pornesc de la 120 euro/luna”, se
    arata intr-un ,comunicat al portalului imobiliare.ro.
    Analistii portalului apreciaza ca in ultima decada a lunii august
    si in septembrie, cand cererea revine proprietarii vor creste din
    nou chiriile.

    “In marile centre universitare din tara, Bucuresti, Timisoara,
    Iasi sau Cluj-Napoca, de doua ori pe an, la finalul anului
    universitar si la inceputul acestuia, studentii au capacitatea de a
    schimba focusul pe piata rezidentiala, dinspre vanzari spre
    inchirieri: in prima faza prin cresterea considerabila a numarului
    ofertelor, determinata de eliberarea apartamentelor pe perioada
    verii, iar mai apoi prin revenirea cererii. Preturile sunt afectate
    in consecinta, scad cu cateva procente in iulie, pentru a creste in
    septembrie”, a declarat, in comunicat, Adrian Erimescu, director
    general al imobiliare.ro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Goana dupa pretul corect: nu tot ce-i ieftin se vinde la reduceri

    Tot mai multa greutate capata marcile proprii ale magazinelor in
    strategiile de dezvoltare. Acum, consumatorii migreaza catre
    produse inferioare ca pret si “in cazul nostru se simte clar acest
    lucru: am inceput sa vindem volume mai mari din marcile proprii”,
    spunea anterior pentru BUSINESS Magazin Dusan Wilms, directorul
    general al Metro Cash & Carry Romania. El a precizat ca tinta
    companiei este sa dubleze cota detinuta de acest tip de produse.
    “In lupta cu competitia, marca proprie este o arma imbatabila.”
    Comerciantul german a fost primul care a facut romanilor cunostinta
    cu ideea de marca proprie, pe vremea cand jumatate dintre retelele
    internationale nici nu erau prezente pe piata.

    Acum Metro Cash & Carry are marci precum ARO, Fine Food,
    Horeca Select, H-Line, Rioba si Sigma. Ulterior, mai toate
    lanturile de magazine au inceput sa-si dezvolte oferta pe acest
    palier – de la Billa (cu Clever), Carrefour (No 1 si Carrefour).
    Intrarea discounterilor pe piata, din 2005 – Plus, Penny si
    Kaufland – a fost un alt moment in care marcile proprii au luat
    avant, pentru ca se pliaza pe profilul lor comercial, de a
    comercializa marfuri la pret redus. De fapt, marcile proprii sunt
    acele produse care apartin exclusiv si pot fi regasite doar in
    cadrul unei anumite retele, nu si pe rafturile concurentei. Aproape
    toate retelele de comert modern au si pe plan local astfel de
    produse.

    Intre cele mai recente lansari, reteaua de hipermarketuri Real a
    pus pe rafturi noi articole marca proprie, in cadrul gamelor Tip si
    Real Quality, in sortimentul de cereale pentru mic dejun. Noile
    game de cereale sunt produse in Romania, in colaborare cu
    producatori autohtoni. Cresterea vanzarilor pe aceste segmente este
    rapida, mai cu seama in ultima perioada, cand puterea de cumparare
    a scazut vizibil. Nu doar cresterea TVA, dar si inflatia au muscat
    din banii pe care ii cheltuiesc cumparatorii la piata, magazinele
    de la colt de bloc sau spatiile retelelor moderne. Asa se face ca
    “familiaritatea cu marcile proprii creste semnificativ, semn ca
    eforturile retailerilor de a le promova dau roade”, declara Bogdana
    Baltasiu, client service manager, divizia customer research in
    cadrul companiei de cercetare de piata Nielsen. Tot ea precizeaza
    ca retailerii trebuie sa se asigure ca marca proprie este in linie
    cu imaginea generala a magazinului si cu calitatea promisa, pentru
    a nu dezamagi.

    Motivul pentru care vanzarile la aceste bunuri cresc in
    detrimentul altora, este pretul. Mai mic decat in cazul brandurilor
    cu care concureaza, pe diferite paliere de pret (economic, mediu
    sau premium), pentru ca nu sunt purtatoare ale unei game importante
    de costuri. In vreme ce pentru producatorii internationali
    marketingul are o cota importanta din pretul afisat la raft,
    marcile proprii ale magazinelor nu trebuie sa suporte costul cu
    reclamele televizate. Prin urmare, pretul acestora poate fi mai mic
    cu cateva zeci de procente decat concurentii cu nume sonore.

    Desi comerciantii si-au asezat pe toate segmentele de pret
    propriile produse, chiar si in zona premium sau superpremium,
    “alegerea in functie de pret reprezinta principala motivatie a
    deciziei de cumparare, indiferent de categorie”, spune
    reprezentanta Nielsen. “Doua treimi dintre cumparatori cred ca in
    general calitatea marcilor proprii este la fel de buna ca a
    marcilor producatorilor”, spune Baltasiu, facand referire la
    studiul Shopper Trends, realizat de Nielsen in octombrie-noiembrie
    2010 pe un esantion reprezentativ la nivel urban.

    Studiul arata ca in topul preferintelor cumparatorilor se afla
    Winny (Cora), Carrefour, K (Kaufland), Nr. 1 (Carrefour) si Clever
    (Billa). Cele mai cautate sunt alimentele de baza (ca lapte, faina,
    ulei), produsele din hartie sau cele pentru ingrijirea locuintei.Un
    avantaj este si aspectul. 68% dintre respondentii la studiu sunt de
    parere ca ambalajele marcilor proprii arata la fel de bine ca si
    ale brandurilor cunoscute.