Tag: haine

  • Ce au în comun naziştii şi Hugo Boss

    Se pare că designul uniformelor naziste nu a fost unul întâmplător, branduri celebre astăzi participând la realizarea lor. Printre acestea, compania producătoare de haine de lux Hugo Boss.

    Hugo Boss şi-a început cariera ca simplu croitor. După cel de-al Doilea Război Mondial,când avea 33 de ani, şi-a fondat propria companie în Metzingen, Germania. Atunci aceasta era doar o mică unitate firmă cu 30 de angajaţi, la distanţă de brandul cunoscut în întreaga lume de acum.

    Când compania a început să simtă impactul crizei economice din 1931, Boss a acceptat oferta de a face uniforme pentru partidul nazist.
    În 1931, angajaţii Hugo Boss au început să lucreze la uniformele militare pentru trupele SS şi SA, dar şi pentru Tineretul Hitlerist. În afara uniformelor, Boss producea şi haine obişnuite până în 1938 când “şi-a reorientat producţia exclusiv activitatea pe producţia de uniforme”, potrivit spuselor unui specialist în istoria lui Boss la Universitatea din Munchen.


    “AM SUPRAVIEŢUIT LAGĂRULUI MORŢII”. Cine este românca ce a reuşit să scape

    din ghearele doctorului Josef Mengele: “A fi în Auschwitz era ca şi cum ai fi într-un accident de maşină în fiecare zi”

    IMPOSIBILUL SE ÎNTÂMPLĂ! EVREII DECOREAZĂ fratele unui NAZIST!

    Aşa arată o avere confiscată de nazişti (GALERIE FOTO)

    Cel mai perfid exemplu de SPIONAJ din istorie (SPECIAL)


    Se pare că uniformele au avut succes, firma a înregistrat un profit consistent şi au crescut la 300 de angajaţi dintr-o dată.Hugo Boss fusese şi membru al partidului nazist. A murit în 1948 şi nu a avut şansa să vadă cum aceasta s-a transformat într-un brand recunoscut în lume. În 1960, firma a făcut tranziţia spre costume, iar această linie a transformat brandul Boss într-un jucător important pe piaţa modei. Compania din prezent a fost vândută unor noi proprietari şi nu mai are legături cu familia Boss.

    Se pare că Hugo Boss nu este singura companie care a lucrat pentru nazişti. Familia de industriaşi Quandts, deţinătorii pachetului majoritar de acţiuni al BMW au recunoscut că au folosit mii de muncitori în businessul din perioada regimului nazist. În 1999, Deutsche Bank a fost de asemenea investigată în legătură cu practicile din acea perioadă. Se spune că au fost folosite credite de la această bancă pentru pentru construirea unor tabere de concentrare la Auschwitz..

    Statul german a creat în 1990 un fond în care companiile cu trecut nazist să plătească pentru a compensa modul în care au fost trataţi angajaţii lor în perioada naziştilor printre care şi ameninţarea cu lagărele de concentrare.

  • Mamele din Europa preferă cumpărăturile online

     Pentru că internetul este important pentru mame mai ales atunci când decid să achiziţioneze un brand, 98% dintre ele caută online informaţii despre produsele mărcii pe care doresc să o cumpere.

    Potrivit unui studiu Mediascope, mamele europene caută activ cele mai multe informaţii despre următoarele categorii: produse electrocasnice (59%), oferte de vacanţă (57%), haine şi accesorii (57%), produse cosmetice (54%).

    De asemenea, 61% dintre mame declară că sunt capabile să aleagă produse şi servicii mult mai bune datorită informării de pe internet.

    Însă mamele din Europa apelează la mediul online şi pentru o comunicare rapidă şi eficientă. Astfel, 74% dintre aceste femei declară că ţin mult mai bine legătura cu familia şi prietenii datorită internetului. 83% dintre acestea utilizează e-mail-ul în fiecare zi, în timp ce 59% accesează reţelele de socializare zilnic pentru comunicarea cu ceilalţi (25%), postarea de status-uri (24%), schimbarea pozei de profil (16%) şi încărcarea de fotografii sau de conţinut video (7%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Haina care te întinereşte la loc

    Astfel de produse se încadrează în categoria numită de unii dermatotextile sau de alţii cosmetotextile, iar producătorii lor susţin că materialul din care sunt confecţionate este tratat cu diverse substanţe ca aloe vera, cafeină sau retinol, ce intră în piele prin purtare scrie New York Times.

    Aşa stau lucrurile cu gama Proskins SLIM, despre care se susţine că hidratează pielea purtătoarelor, ori gama iPant de la Wacoal, despre care producătorul spune că are microcapsule cu cafeină, vitamina E şi ceramide în material, care distrug grăsimea, acţionează împotriva efectelor îmbătrânirii şi refac şi întreţin fermitatea pielii, ajutând la reducerea celulitei. Microcapsulele rezistă la 100 de spălări. Alte articole, cum ar fi cele din din gama de colanţi şi tricouri CASS Wear Repair, conţin oxid de cupru, despre care se spune că reduce ridurile şi petele cauzate de îmbătrânirea pielii.

    Nici producătorii de blugi nu se lasă mai prejos. Wrangler are în plan o gamă denumită Denim Spa Therapy for Legs, cu trei modele tratate cu aloe vera sau extract de măsline.

    Scopul acestor cosmetotextile este de a-i ajuta pe purtători să câştige timpul pe care altădată ar fi trebuit să-l aloce aplicării unor creme de corp. Există şi critici, care spun că îmbrăcămintea nu are cum să aibă asemenea beneficii, pentru că, dacă rezistă la atâtea spălări, nu are cum să elibereze într-adevăr substanţele respective de îngrijire a pielii. Dar producătorii nu se lasă şi anunţă noi produse. Proskins are în plan o gamă de mănuşi, măşti pentru ochi, eşarfe şi chiar pijamale destinate luptei împotriva îmbătrânirii pielii, fără a neglija să le atragă însă atenţia clienţilor prea entuziaşti că acestea nu sunt produse minune.

  • Tehnologia îl face pe om. Dovada? (GALERIE FOTO)

    Expoziţia prezintă elemente din arhiva FIT, evidenţiind momente importante din istoria modei, cum ar fi apariţia primelor materiale textile care puteau fi spălate la maşină sau fermoarul de plastic, scrie Financial Times.

    Tehnologia îl face pe om. Dovada? (GALERIE FOTO)

    Cele mai vechi exponate sunt articole tricotate la maşină în perioada 1780-1800. Mai sunt prezentate şi aspecte ale modei secolului XXI – materiale cu componente digitale, broderie electronică, o rochie cu imprimeu 3D creată de casa olandeză Freedom of Creation, dar şi piese importante create în secolul trecut, cum ar fi o rochie de zale semnată Paco Rabanne.

    Expoziţia va rămâne deschisă până la 8 mai.

  • Proprietarul Zara produce local opt milioane de haine şi pantofi, 1% din total

    Inditex, cel mai mare grup de modă din lume, produce anual în sistem de lohn în România peste opt milioane de articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, respectiv 1% din totalul producţiei de la nivel mondial.Ulterior, produsele sunt vândute în toate colţurile lumii cu 140-150 mil. euro, potrivit estimărilor ZF. Preţul de producţie este însă mult mai mic, în contextul în care preţului de la poarta fabricii i se adaugă o serie de alte costuri, precum cele de transport şi ambalare. “Inditex are o bază stabilă de furnizori în România. Avem o relaţie de lungă durată cu circa 80 de producători care ne oferă o largă varietate de haine şi pantofi. Producţia în România reprezintă aproximativ 1% din producţia totală a Inditex”, spun reprezentanţii grupului spaniol. Potrivit ultimului raport financiar al gigantului Inditex, aferent anului 2011, grupul a produs anul trecut – direct sau în sistem de lohn – 835 de milioane de articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte. .În acest context, piaţa locală a contribuit cu peste 8 milioane de produse. “Inditex are o reţea extinsă de furnizori în peste 40 de ţări. Peste 50% din producţia agregată vine de la furnizorii de proximitate, localizaţi în state precum Spania, Portugalia, Turcia, Maroc, dar şi în alte state europene, precum România.” Inditex nu este însă singurul retailer de talie mondială care produce în România, C&A şi H&M având de asemenea o serie de parteneriate cu jucători de pe piaţa locală.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

  • H&M îşi lansează propriul program “Rabla”. Din februarie ia hainele vechi şi oferă bani pentru altele noi

    “Începând cu luna februarie 2013 clienţii vor putea să doneze hainele vechi, folosite, în magazinele H&M din toate cele 48 de pieţe unde suntem prezenţi”, potrivit anunţului companiei. Orice articol de îmbrăcăminte, indiferent de brand şi starea sa va fi acceptat, iar clienţii vor primi în schimbul lui un voucher. Produsele colectate vor fi apoi preluate de I:Collect, o companie cu acoperire mondială, care are ca obiect de activitate recliclarea produselor. După preluare, acestea vor fi transportate la o fabrică de sortare din Germania. Materialul produselor va putea fi folosit ulterior fie pentru realizarea altor haine, drept cârpe de curăţenie sau pentru materialele izoliere din industria auto.

    Mai multe pe zf.ro

  • Moda 2013: cine n-are artişti plastici să-şi cumpere (FOTO)

    Una din ultimele tendinţe în domeniul modei presupune colaborarea creatorilor de haine cu artişti plastici pentru diverse colecţii, scrie The Telegraph. Astfel, fondatoarea casei de modă Marni, Consuelo Castiglioni, a făcut echipă cu artistul american Brian Rea la realizarea unor genţi şi tricouri, precum şi cu olandezul Rop van Mierlo, impresionată fiind de seria de picturi cu animale sălbatice ale acestuia. Amprenta lui Van Mierlo se regăseşte în colecţia de primăvară/vară 2013.

    La rândul său, Lacoste Live! a lansat o minicolecţie în colaborare cu ilustratorul american Micah Lindberg.

    Loewe a colaborat cu artistul spaniol Antonio Ballester Moreno la o gamă de eşarfe.

    Producătorul american de articole de lux Coach a transpus arta lui James Nares în genţile sale de damă.

    Nici Louis Vuitton nu s-a lăsat mai prejos, realizând în parteneriat cu cunoscuta artistă japoneză Yayoi Kusama o colecţie de articole vestimentare, pantofi şi genţi.

  • Vânzările H&M în România au crescut de aproape trei ori în primul semestru fiscal

    În trimestrul al doilea, vânzările au urcat cu 56%, la 161 milioane de coroane suedeze (18,2 milioane euro). H&P a deschis patru noi magazine în România, în trimestrul al doilea, numărul total al acestora ajungând la 15. Retailerul suedez are şase magazine în Bucureşti şi câte unul în Braşov, Cluj, Timişoara, Oradea, Constanţa, Arad, Craiova, Iaşi şi Suceava. H&M a deschis cel de-al 15-lea magazin din România în luna iunie, în centrul comercial Iulius Mall din Suceava.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Nissa şi drumul către inima Parisului

    Denisa Radian a intrat în afacerile de modă în 2001, împreună cu sora şi mama sa. Iniţial s-au axat pe producţie şi abia cinci ani mai târziu s-au orientat şi către retail. “Deţineam o unitate de producţie unde realizam produse sub brand propriu pe care le vindeam apoi în sistem en-gross.” Compania deţinea o serie de parteneri – magazine multibrand – care îi cumpărau colecţiile. Patru ani mai târziu însă familia Denisei Radian a luat decizia de a deschide şi magazine proprii, deoarece “simţeam că produsele nu sunt vândute într-un spaţiu de retail adecvat”.

    Primele două locaţii deschise au fost la Craiova, unde este şi sediul social al companiei. Ulterior, lanţul de magazine Nissa s-a extins în Bucureşti şi în principalele oraşe ale ţării, ajungând să deţină astăzi 12 unităţi. “Ultimul deschis este magazinul din centrul comercial Electroputere din Craiova în primele luni din 2012.” În acelaşi oraş Nissa mai deţine un magazin, într-un spaţiu stradal, în centrul oraşului. Cele două unităţi deschise iniţial au fost închise în timp. “Am mers şi în mallul din Craiova deoarece mixul de chiriaşi este bun, motiv pentru care sperăm la un trafic ridicat. În alte condiţii nu am fi deschis un al doilea magazin aici deoarece vorbim de un oraş mic, cu o putere de cumpărare medie spre mică.”

    După acelaşi model au mers şi în Constanţa, unde există două magazine Nissa – unul în Maritimo Constanţa deschis în octombrie anul trecut şi unul în centrul comercial Tom inaugurat anterior. “Am mizat pe aceeaşi idee ca în Craiova, însă nu suntem încântaţi de rezultatele magazinelor.” Cel mai bine evoluează cele cinci unităţi din Bucureşti, în frunte cu magazinul din piaţa Romană. Acesta din urmă şi cel din Craiova sunt singurele magazine deschise în spaţii stradale. Celelalte zece sunt toate în malluri, centre şi galerii comerciale, deoarece au avantajul traficului generat de mall în ansamblu. “Am stat mult să ne gândim şi să analizăm înainte să deschidem în piaţa Romană.

    Am fost în discuţii şi cu Calea Victoriei, însă în final am ales locaţia actuală deoarece ne-a plăcut şi clădirea, şi poziţionarea.” Denisa Radian recunoaşte însă că zona piaţa Romană nu a atras încă multe nume cunoscute din modă deoarece nu există clădirile potrivite, cu suprafaţa necesară disponibilă şi nu există nici traficul din malluri. Totuşi “majoritatea clientelor fidele preferă magazinul nostru din piaţa Romană deoarece este mai mare şi experienţa de shopping este diferită. Deşi nu au locuri de parcare în zonă, am observat că au găsit o soluţie: vin fie în pauza de masă, fie după program. Astfel, au timp să stea mai mult în magazin”.

    Ea mai spune că timpul petrecut la cumpărături în magazinul din piaţa Romană este evident mai mare decât în cazul celorlalte magazine. “Suntem mulţumiţi de evoluţia vânzărilor, însă suntem convinşi că se poate şi mai bine, de aceea mizăm pe creştere.” Nissa nu este singurul retailer de modă care şi-a găsit loc în piaţa Romană. Anul trecut, după aproape două decenii în care a scris o pagină lungă din istoria modei locale pe Calea Victoriei, brandul italian Stefanel şi-a mutat flagshipstore-ul într-o vilă istorică din piaţa Romană. În zonă mai au magazine Dika, Tina R şi Glow.

    Pe piaţa locală Nissa deţine două concepte de magazine – stradal şi în mall sau centru comercial. Pentru produsele care merg la export antreprenoarele au acceptat şi un alt model: “Există formatul shop in shop pe care îl deţinem pe pieţele externe”.

    Compania românească deţine un astfel de magazin în galeriile Lafayette din Dubai şi poartă discuţii cu alte trei galerii Lafayette. Denisa Radian nu dă numele acestora pentru că, spune ea, pentru moment negocierile nu s-au finalizat. “În funcţie de volumul de vânzări şi de recomandările pe care le primesc produsele noastre, este posibil să mergem şi în galeriile Lafayette din Paris.” Pentru moment însă compania încearcă să îşi relocheze magazinul din Dubai într-un spaţiu mai mare şi mai bine poziţionat.

  • Şase invenţii incredibile pe care nanotehnologia le-a făcut posibile (GALERIE FOTO)

    Economia mondială aşteaptă, de pildă, de mult soluţii la criza de apă potabilă care afectează milioane de oameni, la poluarea cauzată de fabrici şi maşini ori la perturbarea transporturilor în condiţii de iarnă. Site-ul InHabitat.com a întocmit o listă cu câteva aplicaţii spectaculoase ale nanotehnologiei, capabile să îmbunătăţească viaţa de zi cu zi şi eficienţa activităţilor economice.

    Şase invenţii incredibile pe care nanotehnologia le-a făcut posibile (GALERIE FOTO)