BusinessMagazin

Tag: fonduri europene

  • CEC Bank a deschis Birouri de Fonduri Europene in 22 de judete

    Strategia CEC are in vedere extinderea pe piata fondurilor
    europene, incepand de la consultanta gratuita acordata inaintea
    inceperii proiectelor, cu echipe de specialisti dedicati in fiecare
    judet, astfel incat potentialii clienti sa aiba posibilitatea de a
    evalua din timp daca proiectele lor sunt bancabile sau nu si cum le
    pot dimensiona astfel incat sa devina eligibile pentru finantare.
    Cei care au o idee de afacere si vor fonduri europene pot afla
    detalii despre modalitatile de prefinantare, cofinantare sau
    finantare a cheltuielilor neeligibile si pot fi asistati pentru o
    implementare corecta, care sa asigure rambursarea de catre UE a
    cheltuielilor facute.

    “Prin cele peste 4.000 de proiecte pentru obtinere de fonduri
    europene finantate pana in prezent, banca si-a dezvoltat o
    expertiza solida in domeniu. Mai sunt de absorbit peste 20 miliarde
    de euro pana in 2013, asa incat CEC Bank considera o datorie de
    onoare sa sustina prin intreaga retea si prin personal dedicat ceea
    ce este considerata prioritatea strategica a Romaniei la ora
    actuala”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Radu Gratian Ghetea,
    presedintele CEC Bank.

    Suplimentar, prin liniile de la BERD, banca a acordat 477
    credite cu valoare de aproape 20 de milioane de euro. La ora
    actuala, CEC Bank are in faza de consiliere peste 300 de proiecte
    pentru accesarea fondurilor europene, cu o valoare totala de peste
    400 milioane de lei. Prin proiectele finantate pana acum de CEC
    Bank s-au atras in tara granturi de circa 270 milioane de euro.

    Printre domeniile creditate de CEC Bank pana acum pentru
    accesarea de fonduri europene se numara constructia si modernizarea
    de ferme agricole si silozuri, achizitia de echipamente,
    constructia de pensiuni turistice, introducerea de sisteme de
    management al calitatii, proiecte de infrastructura si utilitati,
    cumpararea de echipamente si programe informatice. “In particular
    agricultura este un domeniu important pentru noi, caracterizat de
    seriozitatea deosebita a clientilor si un grad aproape de zero de
    credite neperformante”, spune Ghetea.

    ——————————————-

    Cu ocazia evenimentului “MEET THE CEO”, care va fi organizat de
    BUSINESS Magazin in data de 31 august, sub forma unei discutii
    libere cu membri ai comunitatii de business din Romania, Radu
    Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank si al Asociatiei Romane a
    Bancilor, va discuta pe larg cu participantii despre perspectiva
    creditarii in Romania, despre rolul celei mai mari banci cu capital
    de stat in finantarea economiei reale si cele mai importante
    probleme cu care se confrunta la ora actuala sistemul bancar.

    “MEET THE CEO” este un eveniment in cadru restrans, care
    faciliteaza dialogul comunitatii de business cu cei mai importanti
    manageri de companii si banci de pe piata. La precedentele editii
    au participat Mariana Gheorghe (Petrom) si Liliana Solomon
    (Vodafone), Misu Negritoiu (ING Bank Romania), Saduokhas Meraliyev
    (Rompetrol) si Yorgos Ioannidis (Romtelecom).

    Pentru a afla mai multe detalii despre “MEET THE CEO”, accesati
    sectiunea Evenimente a
    site-ului BUSINESS Magazin sau sunati la
    0318.256.293 / 0318.256.306.

  • Consiliul Fiscal: structura cheltuielilor bugetare evidentiaza risipa si lipsa de prioritati

    Potrivit lui Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal,
    ponderea mare a sumelor de la buget alocate consiliilor locale
    contrasteaza cu cea a banilor destinati Companiei Nationale pentru
    Autostrazi si Drumuri Nationale (4,9% in 2007, respectiv 12,4% in
    2008 si 24,5% in 2009).

    Din punctul de vedere al cheltuielilor de capital, Romania nu
    sta deloc rau, avand in vedere ca ponderea totala alocata in 2009,
    adica 5,4% din PIB (peste media UE, de 4,7%), este printre primele
    din Europa – a sasea in UE si a patra in grupul noilor state member
    UE. Prin urmare, problema nu tine atat de sumele puse in joc, ci de
    eficienta cheltuirii lor, atunci cand ne referim la rezultatul
    investitiilor statului.

    Ionut Dumitru sustine, asadar, ca Guvernul va trebui sa aiba in
    vedere, inainte de toate, eliminarea risipei si prioritizarea
    atenta a investitiilor catre care sunt directionati banii.

    Cealalta prioritate, in opinia Consiliului Fiscal, este
    atragerea fondurilor europene, tinand cont ca Romania a ramas
    singura tara din UE aflata in postura de platitor net la bugetul
    Uniunii, la capitolul fondurilor post-aderare, cu un sold negativ
    de 455,9 milioane de euro pentru perioada 2007-2009. Anul trecut,
    rata de absorbtie a fondurilor europene, raportat la totalul de
    34.805 milioane de euro alocate Romaniei pentru perioada 2007-2013,
    a fost de numai 9,3%.

    Chiar si daca s-ar imbunatati absorbtia fondurilor europene insa
    si s-ar reusi o reorientare a cheltuielilor de capital catre
    anumite proiecte de investitii, Ionut Dumitru considera ca singur
    statul n-ar fi capabil sa finanteze sis a administreze proiectele
    de infrastructura vizate indeobste atunci cand se vorbeste de
    investitiile publice. Ca atare, o a treia directie recomandata de
    Consiliul Fiscal este constituirea unui numar cat mai mare de
    parteneriate public-privat, ca solutie de a debloca anumite
    proiecte si de a le accelera pe altele.

    Iar in fine, toate acestea ar trebui asezate intr-un cadru de
    planificare bugetara multianuala, cu o strategie clara de
    investitii. Aceasta strategie – “pe care o asteptam de la sfarsitul
    lunii mai” – ar urma, de altfel, sa faca si obiectul evaluarii din
    partea membrilor Consiliului Fiscal, cel mai probabil dupa ce
    acestia vor analiza planul de rectificare bugetara.

    Ca institutie proaspat constituita, dupa aprobarea din luna
    iunie din partea Parlamentului, Consiliul n-a avut deocamdata
    ocazia decat sa studieze structura bugetului, felul cum au evoluat
    veniturile si cheltuielile in ultimii ani si unde anume au gresit
    (sau nu) guvernarile, din 2000 incoace, atunci cand si-au stabilit
    politica fiscala. Consiliul va oferi insa recomandarile sale atat
    actualei guvernari, cat si partidelor politice care vor dori sa
    testeze cat de realiste sunt programele lor electorale, a precizat
    Ionut Dumitru. Cat despre rezultatele evaluarii, Consiliul le va
    face publice oricum – asa cum se intampla si in alte tari unde
    functioneaza institutii analoge – indiferent daca partidele
    respective vor accepta sau nu concluziile acesteia.

  • Revista presei economice din Romania

    Evenimentul Zilei trece in revista “Afaceri de vanzare pe internet. Ce poti cumpara cu 15.000 de euro”, cele
    mai multe oferte (e vorba de afaceri offline, doar ofertele fiind
    publicate pe internet) fiind pentru fast-fooduri, baruri ori
    saloane de infrumusetare, dar si magazine mixte. “Romania
    expirata”, adica infrastructura invechita despre care ziarul a
    scris cu o zi in urma, s-ar putea reabilita cu ajutorul celor circa
    30 de miliarde de euro pe care ii poate lua de la UE, cu conditia
    sa scape insa de coruptie.

    La un an de la preluarea parcarilor de la firma Dalli, Primaria Capitalei are pierderi istorice,
    calculeaza Adevarul: daca in perioada iulie 2008 – iulie
    2009 municipalitatea a primit aproximativ 5.000.000 de lei de la
    societatea lui Cocos, in urmatorul an incasarile au scazut la 1,7
    milioane de lei. Piata imobiliara de lux a inghetat; daca in anii
    trecuti targurile imobiliare de lux atrageau mii de vizitatori, in
    prezent oamenii cu bani nu prea mai viziteaza astfel de
    evenimente.

    Hotelierii, dar si oficiali din turism isi anunta la unison
    intentia de a prelungi sezonul estival 2010 pana pe data de 1 octombrie, daca vremea o va
    permite, scrie Romania Libera. Desi majoritatea celor 12
    banci care au beneficiat anul acesta de infuzii de capital de la
    actionarii principali au explicat majorarile de capital prin nevoia
    de extindere, sumele sunt folosite pentru a imbunatati
    solvabilitatea afectata de scaderea valorii garantiilor imobiliare,
    dar si de cresterea provizioanelor.

    “Atragerea de fonduri europene, ca melcul”,
    titreaza Ziarul Financiar, notand ca autoritatile au platit
    beneficiarilor de fonduri structurale peste 370 de milioane de euro
    in primele sapte luni ale anului, raportat la o tinta de plati de
    1-1,3 mld. de euro estimata de reprezentantii guvernului la
    inceputul anului. Fondurile mutuale isi revin din trauma FNI:
    200.000 de investitori, nivel record in istoria post-FNI a
    industriei de investitii.

    Cu toate ca notarii sustin ca piata imobiliara este in stagnare,
    in primele sase luni numarul tranzactiilor imobiliare realizate in
    Romania a crescut cu 3% fata de acelasi interval din
    anul trecut, ajungand la aproximativ 271.700, arata Gandul.
    Construirea a doua pasaje rutiere peste calea ferata care
    intersecteaza centura rutiera a Aradului, parte din DN 7, a atras
    21 de oferte de la constructori straini si autohtoni, investitia
    totala fiind de 25 milioane de euro.

  • Cum a reusit Polonia sa aiba crestere economica in 2009: a stiut sa foloseasca fondurile europene

    Conform simularilor celor doua studii – unul pregatit de
    Institutul pentru Cercetari Structurale (IBS) si unul realizat de o
    echipa internationala de cercetatori angajata de Comisia Europeana
    – PIB-ul ar fi fost cu 50% mai mic, daca nu ar fi fost folosite la
    maxim fondurile europene.


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Basescu acuza industria carnii ca a fraudat fonduri europene in valoare de 12 milioane de euro

    “Industria carnii sunt baietii aia veseli care vin toata ziua la
    televizor sa ne spuna cum cresc preturile pentru ca nu le da
    Guvernul bani. Ce-a constat OLAF pana acum: din 211 proiecte, 62
    sunt suspecte de fraudare”, a spus seful statului. El a mai spus ca
    astfel vrea sa traga un semnal de alarma pentru beneficiarii de
    fonduri europene, aratand ca se efectueaza verificari si ca
    nerespectarea conditiilor duce la returnarea banilor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    Active de la Portile de Fier, scoase la vanzare: Ministerul Economiei propune
    Guvernului trecerea din domeniul public al statului in domeniul
    privat al statului a unor active ale hidrocentralei Portile de Fier
    1, cu o valoare de inventar de 29,3 milioane euro, care vor fi
    scoase din functiune si vandute, scrie Gandul. Cu un regres
    de 20,2%, sectorul romanesc al constructiilor a inregistrat in luna
    mai a acestui an cea mai puternica scadere din UE.

    TVA pentru rata la leasing din luna iunie va fi de 19%, iar taxa
    marita se va aplica doar pentru rata din iulie, explica Ministerul
    Finantelor in proiectul de hotarare ce contine normele de aplicare
    a recentelor modificari ale Codului Fiscal, citat de Evenimentul
    Zilei    . “Cat costa turismul de aventura in Romania” se
    intreaba acelasi ziar, care propune cateva variante de excursii
    pentru catarari, rafting si zboruri cu balonul.

    In timp ce segmentul rezidential al pietei imobiliare este in
    continuare aproape blocat, cel comercial continua sa atraga investitii, in special din
    partea unor companii straine, intre care se detaseaza cele din
    Marea Britanie si Austria, remarca Adevarul. Daca in urma cu
    trei ani piata lumanarilor decorative parea inepuizabila, in
    prezent multi producatori sunt amenintati de faliment din cauza
    scumpirii materiei prime si a vanzarilor in scadere.

    Taierile de leafa, nasterea copiilor, pierderea locului de munca
    si intrarea in somaj tehnic sunt principalele motive declarate de restantieri pentru neplata
    ratelor la credite, sustine Romania Libera, citand
    concluziile firmei de recuperare Coface. Intr-o vreme de promovare
    a turismului in Bulgaria, ziarul prezinta pur si simplu un top 5 al
    atractiilor turistice din Constanta.

    Cum au trecut prin criza antreprenorii romani din constructii:
    Dorinel Umbrarescu a castigat 100 de milioane de euro cu doua
    firme, a calculat Ziarul Financiar, notand ca primii 10
    constructori cu capital romanesc au avut anul trecut castiguri
    brute de 213 mil. euro, la fel ca in 2009. Trei ani de munca si teancuri de dosare de sute de
    pagini     depuse la autoritati – traseul pe care o companie l-a
    parcurs pentru a obtine o finantare europeana de 1,9 mil. euro
    pentru un depozit frigorific.

  • Revista presei economice din Romania

    Numarul hotelurilor si al pensiunilor scoase la vanzare a crescut in primele sase luni cu aproximativ
    60% fata de inceputul anului, cele mai multe fiind oferite pe Valea
    Prahovei – Busteni, Predeal, Azuga si Sinaia, consemneaza
    Gandul. 600 de muncitori lucreaza acum pe santierul
    viitorului sediu al Bibliotecii Nationale a Romaniei, finalizarea
    lucrarilor fiind programata pentru toamna anului viitor.

    Pentru a fi rentabila si pentru asiguratori, polita de asigurare
    obligatorie (incepand de azi) ar fi trebuit sa aiba o valoare cel putin dubla fata de cea
    facultativa, afirma brokerii de credite intrebati de Evenimentul
    Zilei    , adica ar fi trebuit sa fie de 0,3% din valoarea
    locuintei. Autoritatile locale de la Pianu de Jos au construit o
    stana cu toate utilitatile, care va functiona exclusiv cu energie
    verde si unde turistii vor putea vedea cum se prelucreaza
    traditional laptele.

    Mai putin de 20% din societatile cotate la
    Bursa de Valori Bucuresti au reusit sa genereze anul trecut un
    randament real al capitalurilor utilizate, fata de 62% in 2006,
    informeaza Adevarul. Romania si Bulgaria au fost, in 2009,
    campioanele neregulilor in procesul de acordare a fondurilor de
    preaderare: 81% din cele 706 de nereguli semnalate in acest domeniu
    de 14 state comunitare au provenit din cele doua tari.

    “O excursie in Dobrogea, cat o masa la restaurant”, titreaza
    Romania Libera, referindu-se la tendinta sezonului –
    excursiile de o zi organizate de agentiile de
    turism pentru cei care vin sa viziteze judetele Constanta si
    Tulcea. Cum migreaza baronii asfaltului de la privat la stat si
    inapoi: mai multi directori de la Drumuri gestioneaza contractele
    castigate tot de ei cand lucrau pentru companii private, iar dupa
    ce le-au scazut salariile, unii s-ar intoarce la firmele lor.

    Cei cinci directori de investitii de la cele
    mai mari firme de administrare a activelor decid in numele a peste
    140.000 de investitori unde si cum sa le investeasca
    disponibilitatile banesti de peste un miliard de euro, enunta
    Ziarul Financiar. Peste 58.000 de firme au fost
    inmatriculate in primele sase luni ale anului, cu aproape 5% mai
    putin comparativ cu perioada similara a anului trecut.

  • Revista presei economice din Romania

    Natura salbatica, neatinsa de civilizatie, va fi elementul care
    va fi scos in evidenta de brandul turistic al Romaniei, care va fi lansat
    la finele saptamanii in curs la Bucuresti, nu la Vatra Dornei, asa
    cum fusese anuntat initial, informeaza Gandul. Acelasi ziar
    scrie despr e avionul Festival R40S, produs de Aerostar Bacau, care
    a fost certificat pentru piata americana si urmeaza sa fie
    comercializat in SUA.

    Cei care vor sa deschida un mic atelier de reparatii, o
    croitorie sau o frizerie pot beneficia de fonduri UE de pana la
    200.000 de euro/proiect, scrie Evenimentul
    Zilei    , explicand conditiile de acces la banii respectivi.
    Incredintarea unor contracte de achizitii publice a trezit
    interesul expertilor Consiliului Concurentei, care au constatat ca
    aproximativ 90% din contractele atribuite prin licitatii verificate
    de inspectorii institutiei s-au dovedit a fi aranjate.

    Capitala, mutilata la suprapret: dupa ce a stat
    mai bine de 10 ani sub semnul peticirii, Bulevardul Avia­torilor a
    ajuns sa-si piarda definitiv patina istorica, asfaltat de unul
    dintre “regii asfaltului” cu costuri mari pentru municipalitate,
    informeaza Romania Libera. Fericirea de a fi concediat: la
    Romatsa se platesc 60 de salarii compensatorii, la Posta 48, iar un
    fruntas al PDL Hunedoara si-a oferit singur prin contract 180 de
    salarii compensatorii.

    Impozitarea cu 16% a castigurilor bancare, de la inceputul lunii
    viitoare, ca si inflatia anuala, vor aduce economiile populatiei la
    limita de jos a rentabilitatii, descurajand economisirea, calculeaza
    Adevarul. Ministrul de finante Vladescu face promisiuni: de
    data aceasta, promite ca din 2011 pana in 2015 salariile vor fi
    ajustate astfel incat sa se ajunga la o diferenta de 1,15 intre
    categoriile de bugetari, comparativ cu 1,30 in prezent.

    Producatorii mici de bere, care au mai putin de 10% din piata,
    s-au salvat lucrand pentru hipermarketuri si
    supermarketuri: livreaza pentru ei bere care se vinde sub marcile
    comerciantilor, remarca Ziarul Financiar. Unele banci mari,
    precum BCR, CEC sau ING, incep sa marseze cu dobanzi de 16-17% pe
    an la cardurile de credit, simtitor mai mici decat in anii trecuti,
    cand se apropiau de 30% pe an, scrie acelasi ziar.

  • E-orase si or@se

    Fonduri europene… Toata lumea viseaza la ele si toata lumea se
    plange ca nu sunt suficient “atrase” (desi sunt considerate
    deosebit de atractive). In teorie, lucrurile sunt destul de clare.
    Uniunea Europeana aduna niste bani de la statele membre, pe care-i
    foloseste pentru sustinerea vestitului sau aparat birocratic,
    pentru diverse proiecte la nivel unional si pentru diverse alte
    lucruri, printre care si finantarea unor proiecte locale in diverse
    domenii si in diverse locuri.

    Asadar, solicitantul intocmeste un proiect (nu-i chiar asa de
    simplu) pe care-l inainteaza spre aprobare. Exista diverse filtre,
    astfel incat o initiativa cum ar fi aclimatizarea bananelor in
    zonele montane din Apuseni are mari sanse de a fi respinsa. Altele
    ajung in cele din urma sa strabata hatisul birocratic pana la
    aprobare. De obicei, e vorba de cofinantare, asa ca solicitantul
    cere cam cat ii permite punga si este constient ca banii s-ar putea
    sa vina tarziu, ca fluctuatiile cursului valutar s-ar putea sa-l
    dezavantajeze, ca va fi controlat si asa mai departe.

    Cam stim cu totii ce sunt majoritatea proiectelor. Sa ne limitam
    pentru simplitate la administratiile oraselor mici si vom gasi o
    multime de reabilitari de strazi si diverse alte initiative
    edilitare, cu siguranta binevenite pentru cetateanul european
    traitor prin oraselele patriei. Exista insa o categorie mai
    speciala de proiecte care ma intereseaza acum: cele din domeniul
    IT&C. Rasfoind o lista cu astfel de proiecte din parohia MCSI
    (Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale) am aflat
    si cam ce si-ar dori primariile si consiliile locale in materie de
    IT.

    De pilda, Consiliul local din Motru si-ar dori un “Sistem
    informatic integrat pentru asigurarea transparentei actiunilor
    consiliului local si eficientizarea relatiilor cu cetatenii in
    municipiul Motru”. Orasul Darmanesti este mai laconic: “Tehnologia
    in sprijinul comunitatii” (se poate deduce ca este vorba de
    tehnologii informatice.

    Municipiul Lugoj vrea un sistem informatic integrat pentru
    e-administratie, la care adauga si o lozinca: “Eficienta si
    accesibilitate in sprijinul cetateanului”. In schimb, primaria din
    Adjud se gandeste la “Informatizarea si modernizarea relatiei cu
    cetatenii prin folosirea unui sistem informatic integrat in cadrul
    Consiliului Local al municipiului Adjud”. Primaria Vulcan nazuieste
    la “Sistemul informatic integrat si managementul documentelor”,
    plus servicii publice on-line pentru cetateni. Bistrita a scornit
    un acronim interesant, SIRC, adica Sistem Informatic de Relationare
    Comunitara.

    Asta e primaria, pentru ca prefectul e mai trendy: “@dministratie
    moderna in slujba cetateanului”. In diverse formulari, cam aceleasi
    lucruri le doresc autoritatile locale din Dolhasca, Titu, Campina,
    Comarnic, Giurgiu, Hateg, Targu Frumos, Sannicolau Mare, Salonta,
    Uricani (“portalul e-Uricani”), Calarasi, Babadag, Filiasi… N-am
    parcurs inca un sfert din lista, dar voi incheia enumerarea cu APL
    comuna Vistea, care are un proiect generos: “Cresterea
    performantelor Administratiei Publice Locale si a interactiunii
    acesteia cu cetateanul prin implementarea unei solutii de
    e-guvernare in cadrul parteneriatului dintre Comunele Vistea,
    Augustin, Dragus, Soars, Ticus si Ucea”.

    Nu este nici o doza de ironie in acest rezumat. Chiar cred ca
    oamenii din primarii si consilii locale vor aceste sisteme
    informatice (musai “integrate”) si sunt convins ca buna
    administrare a tarii va incepe de jos. De fapt, indiferent de
    formulari, e vorba cam de acelasi lucru: un sistem de administrare
    a fluxurilor de documente, un portal informativ (incepand cu orarul
    de functionare si terminand cu procedurile de urmat pentru diverse
    aprobari, avize etc.) si cateva servicii web relativ simple, cum ar
    fi depunerea unor cereri si urmarirea on-line a parcursului
    acestora, poate un blog…

    Presupunand ca zece astfel de proiecte vor fi finantate, se vor
    cheltui zece sume de bani pentru acelasi lucru. Desigur, e nevoie
    in unele locuri de ceva dotari hardware (cate-un server, ceva
    routere, poate chiar niste PC-uri simple), dar marea cheltuiala va
    fi pentru software. Iar aici intram in plin absurd: se vor proiecta
    zece sisteme pentru aceleasi cerinte.

    Site-ul osor.eu (Open Source Observatory and Repository) tine de UE
    si gazduieste peste 2.000 de proiecte, dintre care macar jumatate
    vizeaza administratiile locale. Cat ar costa ca vreo cateva sa fie
    adaptate si localizate? Cat ar costa ca din bani publici sa se
    dezvolte in Romania doua-trei proiecte open source cu solutii
    pentru administratiile locale? Mai nimic: cinci minute de
    aritmetica.

  • Agricultorii vor primi fonduri europene de 2,5 mld. euro in 2010

    “Estimarile pentru acest an sunt de 4,3 mld. euro plati din
    fonduri europene, din care 1,3 mld. euro reprezinta bugetarea
    pentru beneficiarii de fonduri structurale, 2,5 mld. euro pentru
    fondurile europene pentru agricultura, iar restul pentru programe
    de preaderare”, a decalarat Catalin Vatafu in cadrul evenimentului
    “Cum sa iei bani de la UE?

    Cititi mai multe pe www.zf.ro