Preşedinţia bulgară a Consiliului Uniunii Europene a anunţat că integrarea statelor din Balcanii de Vest în UE este prioritară, iar un eventual boicot ar reprezenta o provocare la adresa diplomaţiei.
Potrivit unor surse diplomatice, Serbia, România, Cipru şi Spania nu vor să participe la întrunirea de la Sofia pentru a nu legitima guvernul de la Priştina. Kosovo a anunţat că preşedintele Hashim Thaci va fi prezent la discuţii.
Citiţi mai multe pe www.gandul.info
“Decizia autorităţilor Republicii Moldova” este un gest de “solidaritate cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord”, fiind o “urmare a concluziilor Consiliului European din 23-24 martie 2018, care califică atacul de la Salisbury drept o ameninţare la adresa securităţii colective şi a dreptului internaţional”.
Măsura i-a fost transmisă ambasadorului rus la Chişinău, Farit Muhametshin, care a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
România este prezentă pe SocialChallenges.eu prin intermediul a şapte organizaţii, cinci din Bucureşti, una din Sibiu şi una din Tulcea:
• A.R.T. Fussion Associaton îşi doreşte să activeze oamenii care pot contribui la dezvoltarea comunităţilor lor prin intermediul unui board game special, folosit iniţial de studenţi şi elevi.
• Go Free Association caută un partener care să contribuie la dezvoltarea unui set de activităţi pentru tineri, bazate pe gamefication, axate pe gândirea critică şi pe rezolvarea de probleme.
• WWF îşi doreşte să implementeze noi tehnologii şi instrumente pentru monitorizarea şi atenuarea conflictelor dintre oameni şi viaţa sălbatică
• IziBac îşi doreşte să dezvolte o soluţie pentru a ajuta elevii să înveţe pentru examenul de Bacalaureat într-un mod multimedia, plăcut, gameficat.
• Teach for Romania îşi doreşte dezvoltarea unei platforme online colaborative pentru profesorii din zonele rurale, care îi va ajuta pe ei şi pe elevii lor să îşi dezvolte aptitudinile de leadership.
• Heritas Foundation (Sibiu) a propus provocarea de a defini un set de instrumente de planificare şi dezvoltare astfel încât dezvoltarea oraşelor să se poată produce fără supra-aglomerare sau afectarea standardelor de viaţă.
• Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23 caută un partener împreună cu care să creeze soluţii care să rezolve problema managementului deşeurilor şi a apei potabile în satele de pescari din Delta Dunării
”Suntem parteneri în cadrul programului Social Challenges Innovation Platform pentru că ne dorim să întărim rolul nostru de catalizator prin care aducem împreună organizaţii şi provocări sociale şi antreprenori care pot contribui cu soluţii viabile economic.”, a declarat Oana Craioveanu, CEO şi cofondator Impact Hub Bucharest.
Cum funcţionează?
Antreprenorii sau specialiştii care deţin expertiza necesară pot propune soluţii inedite pentru aceste provocări, dar şi pentru oricare altă provocare de pe platformă, indiferent de ţară, până pe 15 aprilie.
Fiecare organizaţie trebuie să primească minimum trei soluţii până la termenul limită pentru a intra într-o etapă de jurizare. În funcţie de punctajele primite în această etapă, una sau mai multe dintre propunerile înscrise vor primi câte 30.000 de euro şi 6 luni de mentorat pentru implementare.
În total, se vor oferi 81 de granturi, iar valoarea totală a proiectului este de 2.430.000 EUR.
Pe 27 martie 2018 va avea loc un webinar în care vor fi explicaţi paşii de încărcare a soluţiilor şi care poate fi accesat gratuit pe site-ul socialchallenges.eu
La exproprierile pentru construcţia de autostrăzi, statul le oferă proprietarilor, ca despăgubire, sume între 1,5 şi 3,5 lei pe metrul pătrat, arată ultimele proiecte normative lansate în acest sens de Ministerul Transporturilor.
La nivel de state membre ale Uniunii Europene, preţul de aproape 2.000 de euro pe hectarul arabil este cel mai mic din Europa, iar la nivel de regiune, în Bulgaria – zona Yugozapaden – costurile pentru un hectar arabil sunt şi mai mici, 1.165 de euro/hectar.
Cel mai mare preţ de achiziţie pentru un hectar arabil din UE a fost în Olanda: 63.000 de euro în 2016.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Guvernul britanic, condus de către Theresa May, va primi o perioadă de tranziţie de 21 de luni, pentru a ajuta companiile să se adapteze la ieşirea Marii Britanii din UE, care va avea loc în martie 2019.
“Am o veste bună pentru premierul Theresa May. Tocmai le-am recomandat liderilor noştri să aprobăm, de principiu, acordul privind perioada de tranziţie. Este important – mai ales pentru cetăţenii şi companiile noastre – să avem acest timp suplimentar, astfel încât toată lumea să fie pregătită pentru impactul real al Brexit”, a spus Tusk.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Am fost informaţi ieri că s-a ajuns la un consens între UE şi Marea Britanie privind perioada de tranziţie post-Brexit. Desigur că rămân multe probleme de rezolvat, în special cea a frontierei Irlandei de Nord”, a declarat Angela Merkel.
Luni, negociatorii Marii Britanii şi Uniunii Europene pentru Brexit, David Davis, respectiv Michel Barnier, au anunţat că au ajuns la un acord privind principiile generale care vizează perioada de tranziţie post-Brexit.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Va informa miniştrii, va ţine o discuţie şi mă aştept să să fiţi informaţi, în cursul dimineţii, privind poziţia noastră comună”, a declarat Mogherini reporterilor, făcând referire la o declaraţie comună a statelor UE, care ar putea fi publicată luni.
“Mă aştept întotdeauna la unitate”, a adăugat aceasta.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Business Magazin a difuzat prima ediţie din „Punctul pe business“, o emisiune cu un format dinamic, de tip talk-show, care tratează teme de interes general pentru lumea businessului şi nu numai. Mai mulţi invitaţi reprezentativi sau relevanţi pentru tema în cauză răspund unei serii de întrebări, încercând să ajungă la o concluzie în ceea ce priveşte cauzele, desfăşurarea şi consecinţele unui eveniment.
Siegfried Mureşan a devenit europarlamentar în 2014, având deja experienţă în zona diplomaţiei internaţionale. A ajuns la Bruxelles în 2009, lucrând în cadrul Parlamentului European, iar în 2011 a obţinut prin concurs postul de consilier politic pentru probleme economice şi sociale al Partidului Popular European (PPE). Trei ani mai târziu, el devenea consilier politic principal al aceleiaşi formaţiuni politice. Scurta sa incursiune prin politica românească s-a consemnat tot în 2014, când a candidat din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP) la alegerile europarlamentare. Siegfried Mureşan a obţinut un mandat de cinci ani în Parlamentul European şi a fost ales vicepreşedintele Comisiei pentru bugete; în 2017, el a fost numit raportor pe buget, coordonând realizarea proiectului de buget al Uniunii Europene pe anul 2018.
Invitat în cadrul emisiunii Punctul pe business, eurodeputatul a explicat că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este cea mai bună oportunitate pe care o are România de a influenţa mersul Uniunii. ”Ce trebuie să faci când deţii preşedinţia? Trebuie să ajuţi cele 28 de state membre să ajungă la poziţii comune, să coordonezi tot procesul legislativ. Tu vei vorbi în numele întregului Consiliu, în numele a 28 de state, iar pentru a o putea face trebuie să fii credibil. Evident, ai nevoie de oameni competenţi, dar, pe lângă competenţă, credibilitatea este esenţială. Toţi trebuie să aibă încredere că în momentul în care îţi încredinţează un dosar sau un punct de vedere, acela este bine reprezentat“, a spus el.
Pe durata preşedinţiei române se vor întâmpla în Uniunea Europeană o serie de lucruri foarte importante, aminteşte el. ”În primul rând, la sfârşitul lunii mai vor avea loc alegerile europarlamentare. Asta înseamnă că în lunile aprilie şi mai europarlamentarii vor fi în campanie electorală, iar instituţiile Uniunii Europene vor lucra mai puţin, deci tocmai de aceea pregătirea preşedinţiei române este esenţială. Toată munca legislativă pe care vrem să o facem pe durata celor şase luni trebuie terminată în ianuarie sau februarie, pentru că după aceea nu vei mai avea cu cine să negociezi în Parlamentul European, iar Comisia Europeană se apropie de finalul mandatului. De facto vom avea doar trei luni, trei luni şi jumătate pentru munca legislativă. În luna iunie, Europa va începe să se reaşeze instituţional, politic; cine va fi viitorul preşedinte al Comisiei Europene? Cine va fi viitorul preşedinte al Parlamentului European? Care vor fi temele principale în următorii cinci ani? Dacă deţii preşedinţia, acolo poţi influenţa mersul lucrurilor“, povesteşte Mureşan.
30 martie 2019 este data la care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, iar acest moment cade la mijlocul preşedinţiei României. Întrebările fundamentale, notează Siegfried Mureşan, sunt următoarele: vom avea acorduri tranzitorii cu Marea Britanie? Cum va arăta relaţia dintre Uniune şi Marea Britanie? Ce impact va avea acel moment asupra economiei? ”Ceva se va întâmpla, vor exista efecte asupra economiei, asupra întreprinzătorilor, asupra producătorului de automobile de la Craiova care importă motoare diesel din Marea Britanie, spune eurodeputatul. Va trebui să fim pregătiţi să gestionăm toate aceste lucruri. În plus, toată dezbaterea legată de viitorul Uniunii Europene – care sunt temele pe care se vor concentra cele 27 de state rămase, de la ce domenii aşteptăm mai mult – va avea loc sub preşedinţia noastră“, remarcă el.
Eurodeputatul spune că România ar trebui să pună pe agenda europeană şi alte teme regionale, de interes pentru noi. ”Eu cred că trebuie să abordăm şi relaţia cu Republica Moldova; acum, preşedinţia bulgară discută mult despre statele din Balcanii de Vest şi cum le putem ajuta să devină parte a Uniunii Europene – este o idee pe care şi noi ar trebui să o preluăm“, notează Siegfried Mureşan. ”Trebuie însă să prezentăm toate aceste teme dintr-o perspectivă europeană, pentru că dacă încercăm să folosim preşedinţia doar pentru a ne rezolva noi mici probleme, atunci vom eşua. Trebuie să le prezentăm într-o formă relevantă pentru Europa şi prin care să putem câştiga încrederea regiunii europene – dacă Europa nu are încredere în tine, nu vei putea face nimic pe durata celor şase luni.“
Poate România să-şi sporească influenţa în cadrul Uniunii Europene în timpul perioadei ianuarie-iunie 2019 sau problemele din justiţie, remarcate de instituţiile externe, vor umbri acest moment? La cum merg lucrurile în acest moment, şansa ca MCV (mecanismul de cooperare şi verificare – n.red.) este zero, spune Mureşan. ”Iar dacă guvernul insistă cu acest plânset, că nu putem executa preşedinţia cu MCV-ul în vigoare, va pierde încrederea şi nu va reuşi nimic. Acesta va fi ridicat doar în momentul la care ne vom fi împlinit toate obiectivele şi la care progresul din justiţie va fi suficient şi ireversibil. Rapoartele recente spun că instituţiile statului îşi fac tot mai bine treaba, dar politicienii reprezintă în continuare un risc pentru justiţie, încercând să folosească instituţii ale statului după bunul plac. Preşedinţia este însă o oportunitate de a te pune pe harta Uniunii Europene, de a te pune ca ţară cu toată diversitatea geografică, regională sau culturală. Eu sper că guvernul va «deschide» România cu ocazia preşedinţiei.“
În ceea ce priveşte capacitatea actualilor membri ai cabinetului Dăncilă de a prezida întâlnirile ministeriale, Siegfried Mureşan evită să comenteze situaţia, spunând doar că nu crede că aceştia sunt pregătiţi pentru o astfel de sarcină. ”Nu le-aş face cinste dacă aş spune cât este de mare diferenţa între dânşii şi miniştri din alte state, care într-adevăr au dus Europa înainte de-a lungul ultimilor ani“, remarcă el. ”Va trebui să organizăm o serie de întâlniri ministeriale, iar guvernul vrea ca toate să aibă loc la Palatul Parlamentului. Eu cred că acestea trebuie organizate în provincie, şi cred asta din două motive: în primul rând, toată România trebuie pusă pe harta Uniunii, nu doar Casa Poporului. Dacă se merge în oraşe necunoscute, lumea va cunoaşte România cu tot specificul ei. În al doilea rând, putem aduce Europa aproape de oameni. Oamenii din oraşe vor afla mai multe despre Uniunea Europeană, iar informarea este cea mai puternică armă împotriva populismului. Şi unde e mai bine să faci o reuniune a miniştrilor din zona de IT? La Casa Poporului sau la Cluj, unde ai un sector IT vibrant?“
A exercita pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene nu e simplu, lucru vizibil în prezent cu preşedinţia bulgară, spune eurodeputatul. ”Ar trebui însă să fie mai uşor pentru noi, fiind al şaptelea cel mai mare stat din Uniune, cu ministere suficient de mari – e mai dificil pentru Malta sau Cipru, state cu o populaţie de sub 2-3 miloane de oameni şi administraţie publică de mici dimensiuni. În mod normal, nu ar trebui să fie peste măsură de dificil. Sigur, întrebarea e şi cum priveşte guvernul această preşedinţie, şi sper să nu o vadă doar ca pe ceva organizat de câţiva diplomaţi şi politicieni, o preşedinţie de care să scăpăm repede şi ieftin. Eu sper să o ia ca o investiţie, ca o oportunitate de a discuta despre România, de a prezenta ţara aşa cum e, cu oameni care ies în stradă pentru dreptate şi justiţie şi care vor valori europene“, încheie Siegfried Mureşan.