Tag: emag

Ce
afaceri pornite de la zero ofera cel mai bun potential de
dezvoltare in urmatorii ani? Marele secret este ca nu exista o
activitate anume care sa garanteze, singura, succesul unei tinere
companii. Ar fi insa si cateva mici secrete. Primul: mizati pe
Internet si servicii. Al doilea: ignorati granitele. Ultimul:
ignorati, pe cat puteti, si regulile; mai bine le rescrieti.

Revista americana Business 2.0 oferea in septembrie 2006 cateva
idei celor dornici sa-si deschida afaceri. Era vorba acolo de
retele ieftine Wi-Fi pentru turismul brazilian, de productia de
biodiesel in Argentina, de o retea sociala exclusivista pe Internet
pentru milionarii din Rusia, de un restaurant in stil american
intr-un mare oras chinez, despre decoratiuni occidentale pentru
clasa de mijloc chineza sau despre comertul cu ceea ce pare a fi
noul hit pe piata vinurilor, cele produse in Grecia.

Ideile par cosmopolite si ciudate, insa globalizarea le justifica.
Iar romanii care ar putea cauta idei de afaceri in astfel de
publicatii straine nu-s deloc prea mici pentru un razboi asa de
mare; in ziua de astazi esti atat de mare pe cat vrei sa fii si ai
anvergura pe care ti-o construiesti. Timp de un deceniu si
jumatate, intrebarea „ce domeniu sa aleg“ pentru un potential
intreprinzator n-a fost necesara in Romania, o piata care a primit
firesc, fara probleme, cam orice produs i-a fost propus, de la
napolitane la servicii de consultanta. Maturizarea pietei,
deschiderea acesteia in fata competitiei europene in urma
integrarii in UE, schimbarile de pe piata fortei de munca,
rafinarea gusturilor clientilor, imbunatatirea nivelului de trai
sunt insa acum noile coordonate de care afacerile aflate in stadiul
de proiect trebuie sa tina cont.

Asadar, care sunt cele mai profitabile si potential de succes idei
de afaceri ale momentului, cu o valoare a investitiei care sa plece
de la 50.000 de euro? Un numar de 16 oameni de afaceri si analisti
au raspuns intrebarilor BUSINESS Magazin legate de succes, spirit
intreprinzator, piete promitatoare si solutii de finantare. Si in
majoritatea raspunsurilor oferite, Internetul si serviciile legate
de online in special, dar si de tehnologia informatiei in general
au tinut capul de afis. „Productie independenta de software, comert
online si media online, call-center,
help-desk sau network operations center“, raspunde scurt Marius
Ghenea, directorul general al PCFun (distributie online de
echipamente IT si electronice), fost director executiv la Flamingo
si fost director general la Flanco. Sorin Stoica, fondator al
grupului Dasimpex, preluat de fondul de investitii GED, crede ca
domeniul IT va creste in urmatorii trei ani cu cel putin 30%, atat
pe partea de software si hardware, cat si in zona comunicatiilor
integrate.

Analistul economic Radu Limpede crede ca serviciile bazate pe
Internet, cu precadere in zonele in care valoarea este adusa de
utilizatori, isi pot gasi rapid audienta globala si clienti de
oriunde. Pornind de la exemplul Google, care a intrecut Coca-Cola
in capitalizare bursiera si in notorietate a brandului in anumite
tari ale lumii, si continuand cu Softpedia.com si Soft32.com,
site-uri de servicii online dezvoltate in Romania, dar unde 95% din
clienti sunt straini, Limpede crede ca zonele de Internet si
software asigura un teren propice succesului: „Ceva inovator isi
gaseste imediat audienta globala, pentru ca Internetul este privit
drept «noul continent», in care nu exista granite dictate de
distanta, iar cele lingvistice se pot parcurge cu costuri minime“,
spune Limpede.

Serviciile IT vor avea mai mare cautare decat in anii anteriori, pe
masura ce firmele romanesti se vor dezvolta si vor avea nevoie sa
isi externalizeze o buna parte din activitatile care nu fac parte
din nucleul afacerii, spune Radu Georgescu, presedintele GeCAD, cel
care a vandut, in urma cu cativa ani antivirusul RAV companiei
Microsoft. „Noi mizam mult pe serviciile de securitate IT“,
precizeaza Georgescu.

Radu Apostolescu, director executiv la magazinul online Emag,
completeaza lista domeniilor despre care crede ca sunt de viitor
pentru o afacere noua: „Servicii logistice integrate, cu
transparenta informationala maxima, real-time catre clienti.
Servicii online de furnizare de informatii, pentru ca sunt zeci,
sute de domenii de la administratie centrala si locala pana la
turism in care e necesara transparenta si viteza mare de circulatie
a informatiei“.

Un punct de vedere diferit are Vladimir Sterescu, directorul
executiv al EasyCall: „Personal, as investi in zona de creare de
continut pentru diverse industrii conexe celei a comunicatiilor.
Romania sta bine la capitolul infrastructuri, toti ne dorim sa avem
acces la diverse retele de comunicatii, insa cand cauti un continut
de calitate, versiunile in limba romana reprezinta o mica parte din
ceea ce gasesti in strainatate“, spune Sterescu, a carui afacere de
debut, call-center-ul EasyCall, a fost recent cumparata de compania
americana CGS.

Cei mai putin familiarizati cu Internetul si productia de software
se pot orienta spre activitati cu un grad ridicat de concret.
„Reciclarea aparatelor electronice, electrocasnice, IT & C.
Daca n-as avea alte preocupari, as investi in turism de tip
wellness sau de aventura, mici hoteluri in locuri pitoresti, cu
facilitati de spa si activitati in aer liber, sau intr-o firma de
amenajari interioare“, spune Lorand Szarvadi, directorul executiv
al retelei de magazine Domo.

Francisc Bodo, director de investitii la fondul GED Capital,
extinde lista: „Consultanta in afaceri, training, servicii privind
protectia mediului, inclusiv audit si consultanta, forme speciale
de turism, inclusiv cel rural, petrecerea timpului liber
(spectacole, sport), ingrijirea sanatatii, retail specializat,
fast-food, cafenele, catering, administrarea imobilelor. In general
orice servicii care se preteaza la outsourcing – contabilitate, IT,
evidenta si administrare personal, paza si securitate, call
centers, professional cleaning“. Si pentru a fi si mai precis, Bodo
ofera si variantele finantarii: „Cu experienta si finantare, orice
activitate din lista; cu experienta si fara finantare, activitati
care nu presupun investitie initiala mare, cum sunt consultanta sau
trainingul; fara experienta si cu finantare, turism rural; fara
experienta si fara finantare, greu de spus, poate doar cleaningul,
insa si acolo este necesar un minim de know-how sau macar sa ai un
client de inceput“.

Mai spre zona hard-pragmatica inclina Gelu Lupas, patronul firmei
clujene Solara: „Constructii si instalatii pentru case individuale,
instalatii si sisteme cu consum redus de energie, case low-energy.
Productie de materiale de constructie si pentru izolatie bazate pe
materiale naturale, obtinute din produse agricole. Biodiesel,
izolatii termice si fonice, srot de seminte pentru brichete de
combustibil“.

La granita dintre Internet si concret se afla Andrei Georgescu,
directorul companiei de marketing White Image: „In prezent pe piata
exista un mare vid de informatii si ar fi cazul sa inceapa sa apara
integratorii de date, nu in sensul de a colecta informatii din zeci
de surse, ci de a aduce valoare adaugata, prin crearea de modele de
analiza a acelor date si crearea de previziuni“.

In fine, Dragos Dinu, CEO al A&D Pharma, vede dezvoltarea in
spatiul „serviciilor de consultanta in domeniul aducerii
reglementarilor din diverse domenii in acord cu legislatia Uniunii
Europene“.

Asadar, servicii si Internet. Care ar fi, prin comparatie,
potentialele succese pentru creatorii de start-up-uri din
strainatate? CNN ofera exemplul unui start-up multinational – o
firma americana de mobilier pentru copii, ElevateHome, care detine
doua fabrici, una in Thailanda si una in India. La 18 luni de la
infiintare, firma, cu birouri in locuinta proprietarului si numai
trei angajati in SUA, asteapta primele profituri si o cifra de
afaceri de 750.000 de dolari in 2006. O alta afacere dezvoltata de
la zero, Bulbs.com – un retailer online din Massachusetts – vinde
pur si simplu becuri; trimite si in strainatate comenzi mai mari de
100 de dolari, iar cifra de afaceri i-a crescut cu cate 50% anual
in ultimii trei ani.

O
alta companie, cu numai 10 angajati, este interfata prin care 90 de
fabrici din China, Malaiezia si Singapore vand pe piata americana
produse ce pornesc de la banale lupe pentru filatelisti si ajung la
lasere industriale. Crema prajiturii o reprezinta cinci studenti de
la Rensselaer Polytechnic Institute, cea mai veche universitate
tehnologica din SUA, care au creat in 2004 un program de training
pentru folosirea eficienta a stingatoarelor pentru incendii;
vanzarile au crescut in primul an de doua ori mai repede decat au
estimat intreprinzatorii.

Setul de intrebari trimis celor 16 oameni de afaceri si analisti
romani a cuprins si o mica capcana: i-am intrebat spre ce tip de
afacere s-ar orienta in prezent, daca ar fi sa o ia de la inceput.
Am vrut sa vedem in ce masura coincid raspunsurile la aceasta
intrebare cu ceea ce au recomandat in materie de start-up de
succes. Internetul si comertul online tin capul de afis si la acest
capitol, urmate de prestarile de servicii, turism, energie verde,
consultanta si training; apar imobiliarele si constructiile,
domenii ce implica finantari serioase. Putem deci conchide
linistiti ca interlocutorii n-au cazut in capcana.

Mai departe, am solicitat interlocutorilor sa numeasca o piata, un
domeniu de activitate unde produsele romanesti sa poata spera la
recunoasterea mondiala, la un succes cel putin asemanator cu cele
inregistrate in software de antivirusii RAV al lui Radu Georgescu
sau BitDefender produs de Softwin. Francisc Bodo si Gabriel
Mardarasevici, directorul Ness Technologies, joaca pe cartea
turismului. „Promovarea trebuie sa fie insa organizata si finantata
de catre Guvern“, spune Bodo. „Succesul va aparea in anii viitori,
in masura in care se va investi masiv in infrastructura“, adauga
Mardarasevici.

Marius Ghenea de la PCFun introduce insa o nota de scepticism
inclusiv in privinta exemplelor noastre de produse romanesti cu
succes in strainatate. „Atat RAV, cat si BitDefender sunt produse
remarcabile, ca si companiile care se asociaza acestor nume de
marca ale industriei software. Dar cred ca, fara a parea
condescendent, nici unul din ele nu a ajuns la consacrarea
mondiala, deci nici macar aici nu cred ca putem spune ca «dominam»
piata mondiala“, considera Ghenea, recunoscand insa ca productia de
asemenea programe poate fi in continuare un punct forte al
economiei romanesti. „Piata pe care putem spera sa fim recunoscuti
in viitorul apropiat pe plan european si, de ce nu, mondial ar
putea fi cea de outsourcing. Pentru putin timp, insa, trei-patru ani, din cauza evolutiei costurilor fortei
de munca“, atrage atentia Marius Ghenea.

Lorand Szarvadi de la Domo se arata insa mult mai optimist: „Eu
cred ca tot IT-ul romanesc, industria de software, va produce si
urmatoarele surprize. Categoric, intrarea noastra in Europa ofera
sanse si celorlalte domenii sa intre in competitie cu toata lumea“.
Radu Georgescu are un punct de vedere asemanator, dar si o
precizare de facut: „Putem fi recunoscuti in piata de software,
pentru ca noi, romanii, suntem capabili sa cream programe foarte
inovatoare, care pot avea succes pe piata internationala. Piata de
software insa este o notiune destul de larga. La GeCAD, ne-am
orientat catre aplicatii pentru comunicarea electronica, pentru
comert electronic si solutii de securitate IT“.

Pentru un bun inceput al afacerii, in afara de idei trebuie
finantare si un spatiu. Pentru cei ce cred ca originalitatea ideii
lor poate impresiona un posibil finantator mai mult decat detaliile
planului de afaceri, cea mai potrivita finantare in actualele
conditii din Romania pare sa vina din partea unui „business angel“
– un capitalist cu vechime dispus sa acorde, in schimbul unui
procent din afacere, banii necesari dezvoltarii. La banci, oamenii
de afaceri pe care i-am consultat recomanda mai degraba accesarea
unui credit pentru nevoi personale. Este mai scump, dar este si mai
usor de obtinut si nu necesita garantiile cerute de banca pentru un
credit IMM.

Spatiile comerciale si industriale ceva mai mici sunt o problema
mai delicata, in special in Bucuresti, dar si in orasele mari din
tara. „Spatii mai mici inseamna circa 500 de metri patrati, pentru
depozitare, eventual productie. Dar atat timp cat exista cerere
pentru spatii de peste 1.000 mp, proprietarii vor opta sa satisfaca
in primul rand acest segment“, spune Costel Alecu, director la
Regatta. Daca intreprinzatorul este bucurestean, sansa doritorilor
de spatii mai mici pare sa tina clar de zonele limitrofe Capitalei:
„Proprietarii situati la 20-30 km de Bucuresti au o presiune mai
mica la inchirieri, fiind de acord sa ofere si suprafete mai mici.
Chiria pe metrul patrat poate varia intre 6,5 si 8 euro/mp“.

Idee, finantatori, tendinte. Ce mai trebuie ca afacerea sa mearga?
La inceput am promis cateva secrete, desi unii ati mai citit
probabil lucruri asemanatoare in cartile de afaceri. Asa ca nu
putem incheia fara inca un secret – ei da, aproape un secret al lui
Polichinelle: sa faci ceea ce-ti place, ce te atrage, la ce te
pricepi cu adevarat.