BusinessMagazin

Tag: Elvetia

  • Traseul francului elveţian de la monedă sigură la explozie nucleară pe pieţele financiare

    “Nu a fost o decizie uşoară, dar am fost convinşi că este una corectă”, a comentat şeful Băncii Centrale Elveţiene, Thomas Jordan, măsura de eliminare a plafonului pentru franc, într-un interviu apărut în publicaţiile elveţiene Le Temps şi NZZ. El a explicat că Banca Naţională a Elveţiei a constatat că dacă ar fi continuat să menţină artificial cursul francului la un nivel scăzut ar fi riscat să piardă controlul asupra politicii monetare, pe termen lung.

    Jordan a spus că eforturile de controlare a francului nu mai sunt justificate, el insistând că economia este într-o situaţie mult mai bună decât era la momentul introducerii plafonului valutar.

    „Am dat timp economiei elveţiene să se adapteze la noua situaţie. O perioadă de trei ani nu este neglijabilă“, a spus bancherul, insistând că plafonul valutar a fost considerat de la început o măsură temporară, excepţională. El a recunoscut totuşi că situaţia economiei Elveţiei este mai dificilă după liberalizarea cursului francului.

    Analiştii apreciază că decizia a fost determinată de costurile mari presupuse de intervenţiile în piaţă pe care banca centrală le-a avut în ultimele luni. Presiunea pentru renunţarea la plafonul de schimb valutar a crescut în ultimele luni, odată cu deprecierea euro, pe fondul aşteptărilor tot mai mari ca Banca Centrală Europeană să înceapă un program de achiziţii de obligaţiuni, posibil în valoare de 550 de miliarde de euro. Majoritatea analiştilor anticipează că BCE va decide lansarea programului de suplimentare a lichidităţilor prin achiziţii de obligaţiuni guvernamentale la şedinţa de politică monetară din 22 ianuarie, pe fondul stagnării economice din zona euro şi al pericolului deflaţiei.

    „Intervenţiile Băncii Naţionale pe piaţa valutară din ultimele zile trebuie să fi costat destul de mult, împingând instituţia spre decizia surpriză. Date fiind presiunile puse pe cursul euro/franc, o încălcare accidentală a plafonului minim ar fi afectat mai serios credibilitatea băncii centrale“, a declarat Ipek Ozkardeskaya, analist al băncii Swissquote.

    Explicaţiile şefului băncii centrale nu sunt pe placul afaceriştilor elveţieni, care se aşteaptă la o scădere a exporturilor, şi nici al cumpărătorilor care trec deja graniţa în ţările vecine, în căutarea unor produse mai ieftine.

     „Impactul real al deciziei nu va fi cunoscut timp de luni de zile, dar este mai aproape de cel al unei explozii nucleare decât al unei bombe convenţionale de 1.000 de kilograme. Efectul este ca o gaură neagră care poate înghiţi cantităţi uriaşe de bani“, consideră analistul Javier Paz.

    Indicele SMI al bursei elveţiene a scăzut cu 12% pe 15 ianuarie, marcând cel mai mare declin din ultimii 27 de ani, după ce francul elveţian s-a apreciat la un nivel record faţă de euro în urma deciziei băncii centrale a Elveţiei de a renunţa la plafonul minim de curs valutar. Acţiunile băncii Credit Suisse au scăzut cu 15,1%, în timp ce titlurile producătorului de ciment Holcim au coborât cu 11,6%. De asemenea, acţiunile producătorului de bunuri de lux Richemont au scăzut cu 14,7%, iar cele ale producătorului de medicamente Actelion, cu 14,3%.

    Francul s-a apreciat cu până la 41%, la 85,17 centime pentru un euro, imediat după anunţul Băncii Naţionale a Elveţiei.

    Monedele şi acţiunile bancare din Europa de Est au înregistrat scăderi puternice. Zlotul polonez s-a depreciat cu 16% faţă de francul elveţian, forintul maghiar cu 15%, în timp ce în România cursul anunţat de BNR pentru francul elveţian a crescut cu 15,7%.

    Scăderile au fost provocate de îngrijorarea investitorilor că împrumutaţii în franci elveţieni vor avea probleme să ramburseze creditele, în urma aprecierii monedei. Polonezii, ungurii şi românii au contractat credite în franci elveţieni, înainte de criza financiară din 2008, pentru că erau mai ieftine, dar ulterior costurile au crescut semnificativ.

    „Va fi un an dureros pentru polonezii cu credite în franci elveţieni. Deprecierea zlotului ar putea alimenta temerile legate de stabilitatea financiară a Poloniei“, a avertizat Piotr Matys, analist la Rabobank International în Londra.

    Citigroup, Deutsche Bank şi Barclays, nume grele din industria bancară mondială, au înregistrat pierderi cumulate de 400 de milioane de dolari în urma deciziei băncii centrale elveţiene. „Pierderile vor fi de ordinul miliardelor de dolari – acestea sunt încă evaluate. Victimele vor fi de la bănci mari la brokeri, fonduri de hedge, fonduri mutuale şi speculatori valutari. Vor fi unde de şoc în sistemul financiar“, apreciază Mark T. Williams, specialist în managementul riscului la Universitatea Boston.

  • Tot mai multe bănci elveţiene cer dobânzi clienţilor pentru depozitele în franci

    Credit Suisse Group a anunţat că intenţionează să impună dobânzi clienţilor instituţionali şi companiilor mari pentru unele active, iar UBS analizează o măsură similară.

    Cea mai veche bancă din Geneva, Lombard Odier, a început joi să taxeze conturile în numerar pe care nu le administrează şi a căror valoare este de peste 100.000 de franci elveţieni (116.000 dolari). Banca a precizat că dobânda va fi de 0,75%, la acelaşi nivel cu dobânda la depozitele la vedere impusă săptămâna trecută de Banca Naţională a Elveţiei, care a intrat joi în vigoare.

    Zuercher Kantonalbank, cea mai mare instituţie bancară cantonală din Elveţia, va impune la rândul ei o dobândă de 0,75% pentru unele depozite mari şi ar putea modifica nivelul dobânzilor pentru economii şi alte conturi.

    Banca centrală a Elveţiei a şocat în urmă cu o săptămână pieţele valutare, prin eliminarea plafonului valutar de 1,2 franci pentru un euro, introdus acum trei ani, şi reducerea dobânzilor pentru depozitele la vedere ale băncilor.

    Banca centrală a Canadei a tăiat miercuri dobânda cheie pentru împrumuturile overnight, ca reacţie la scăderea preţurilor petrolului, iar Danemarca a redus de două ori dobânda de politică monetară, luni şi joi, de la 0,05% la -0,35%, pentru a micşora presiunile de apreciere a coroanei.

    Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a anunţat joi că instituţia va începe să cumpere lunar obligaţiuni în valoare de 60 de miliarde de euro, între care obligaţiuni guvernamentale, pentru a combate inflaţia prea scăzută şi a stimula creşterea economică.

    Unele bănci la nivel mondial au început să taxeze clienţii pentru depozitele mari în euro după ce BCE a aplicat dobânzi negative la depozite, în luna iunie. Între aceste bănci se află Credit Suisse, Bank of New York Mellon, JPMorgan Chase&Co. şi Commerzbank.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut, joi, dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, în linie cu aşteptările analiştilor.

    “Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%”, se arată într-un comunicat al instituţiei europene.

    Ultima modificare a ratei dobânzii de politică monetară a BCE a avut loc în septembrie anul trecut, când instituţia a coborât dobânda la minimul record de 0,05%, de la 0,15% anterior.

    Euro este tranzacţionat la Zurich la 99,38 centime pentru un franc elveţian, la ora transmiterii ştirii.

    Aprecierea francului afectează exporturile Elveţiei, întrucât produsele fabricate în această ţară devin mai scumpe pentru cumpărătorii străini.

  • Peste o treime din populaţia elveţiană cu vârsta de peste 15 ani provine din rândul imigranţilor

    În 2013, 2,4 milioane dintre cele 6,8 persoane în vârstă de 15 ani sau care aveau peste această vârstă proveneau din rândul imigranţilor, relevă studiul, în care se precizează că patru cincimi dintre ele s-au născut în străinătate, iar restul de o cincime s-a născut în Elveţia, însă provine din părinţi născuţi în străinătate.

    De zece ani, proporţia populaţiei care provine din rândul imigranţilor a crescut cu şase puncte procentuale, de la 29% la 35%. În 2003 se înregistrau 1,7 milioane de persoane în această situaţie.

    OFS precizează că “populaţia provenită din imigraţie este sensibil mai tânără decât populaţia care nu provine din imigraţie”. Vârsta medie a populaţiei care nu provine din rândul imigranţilor este de 49 de ani, iar a celei care provine din rândul imigranţilor este de 44 de ani.

    Printre naţionalităţile străine cele mai bine reprezentate, pe primul loc se află cele italiană şi germană (11% fiecare), urmate de cea portugheză (8%) şi franceză (4%).

    Biroul mai anunţă că dintre cei 1,212 milioane de copii cu vârsta sub 15 ani 90% sunt născuţi în Elveţia.

    Însă precizează că, pentru “observarea celor cu vârsta de până în 14 ani, sursa de date diferă de cea folosită pentru populaţia cu vârsta de 15 ani şi peste”, făcând imposibilă construirea unei “tipologii a populaţiei în funcţie de statutul migratoriu: variabilele despre locul de naştere al părinţilor lipsesc”.

  • De ce a abandonat Banca Elveţiei pragul franc/euro?

    “Sume de ordinul miliardelor erau cheltuite în fiecare zi de către banca centrală şi sfârşitul acestei situaţii nu se întrezărea”, a declarat Zurbruegg pentru publicaţia Blick, citată de Bloomberg.

    Oficialii băncii centrale a Elveţiei au luat în considerare mai multe opţiuni, printre care şi impunerea unui plafon minim şi faţă de dolar, nu doar faţă de euro, însă au decis că întoarcerea la flotarea liberă a cursului de schimb reprezintă cea mai bună soluţie, potrivit lui Zurbruegg.

    Banca centrală a Elveţiei a decis joia trecută să elimine plafonul minim de 1,2 franci/euro, măsură adoptată în luna septembrie 2011. Imediat, francul s-a apreciat cu până la 38% faţă de dolar şi 41% faţă de euro, ceea ce a făcut ca fonduri speculative şi case de brokeraj din întreaga lume să înregistreze pierderi masive.

    “Francul este, în mod evident, supraevaluat, iar reacţia pieţelor este exagerată. Ne aşteptăm că această situaţie nu va dura”, a declarat Zurbruegg.

    El a precizat că banca centrală elveţiană nu a luat decizia de a renunţa la plafonul minim franc/euro la cererea Băncii Centrale Europene (BCE), potrivit Reuters.

    Economia Elveţiei ar putea fi afectată de aprecierea record a francului faţă de dolar şi euro, a apreciat Zurbruegg, care a adăugat că este însă prea devreme pentru a face o estimare în acest sens.

    În luna decembrie a anului trecut, banca centrală a Elveţiei prognoza o scădere a preţurilor de consum de 0,1% în acest an şi o creştere economică de aproximativ 2%.

    Consiliul guvernatorilor BCE se întruneşte joi în prima şedinţă de politică monetară din acest an, iar analiştii anticipează că preşedintele Mario Draghi va anunţa un program de achiziţii de obligaţiuni guvernamentale în valoare de 1.100 de miliarde de euro.

  • Povestea lui Jorge Paulo Lemann, cel mai bogat om din Brazilia

    Aceasta se datorează acţiunilor pe care Lemann le deţine în cadrul Anheuser-Busch InBev, cel mai mare producător de bere la nivel mondial, dar şi altor companii achiziţionate prin fondul său privat de investiţii, 3G Capital, precum producătorul de sosuri H.J. Heinz Company şi Burger King.

    Jorge Paulo Lemann s-a născut în 1939, în Rio de Janeiro. Tatăl său, om de afaceri, emigrase din Elveţia, iar mama sa avea origine braziliană. Lemann a studiat la Harvard, de unde a absolvit cu o licenţă în economie în 1961. Imediat după absolvire, în 1961 şi 1962, a lucrat ca stagiar la Credit Suisse în Geneva. După stagiu, s-a angajat ca ziarist economic la Jornal do Brasil, dar a renunţat la gazetărie şi, la scurt timp după aceesa, a cumpărat o firmă de brokeraj.

    În 1971 a fondat împreună cu doi parteneri de afaceri Banco Garantia, care a fost construită după modelul de afaceri american şi a devenit una dintre cele mai mari bănci de investiţii din Brazilia, un „Goldman Sachs al Braziliei“, potrivit Forbes. În 1998, Lemann a vândut Banco Garantia către Credit Suisse, într-o tranzacţie evaluată la 675 de milioane de dolari. Anterior, el şi partenerii săi, alături de care a pus bazele fondului de investiţii GP Investimentos, au făcut o serie de achiziţii, dintre care cea mai importantă a fost preluarea producătorului de bere Cia Cervejaria Brahma, în 1989.

    11 ani mai târziu, cei trei au cumpărat un alt jucător de pe piaţa berii, Antarctia. S-a născut astfel AmBev, care s-a transformat în 2004, după fuziunea cu belgianul InterBrew, în InBev. Patru ani mai târziu, cei trei au achiziţionat fabricantul de băuturi Anheuser-Busch într-o tranzacţie controversată, de 46 milioane de dolari, devenind cel mai mare producător de bere la nivel mondial, Anheuser-Busch InBev (AB InBev). În acelaşi an, cei trei miliardari au înfiinţat compania de investiţii 3G Capital prin care au preluat, în 2010, reţeaua de fast food Burger King în schimbul a 3,8 miliarde de dolari.

    Trei ani mai târziu, sprijiniţi de patronul Berkshire Hathaway, Warren Buffett, 3G Capital a preluat şi producatorul de sosuri Heinz pentru 28 de miliarde de dolari. Anul trecut, guvernul canadian a aprobat şi o tranzacţie prin care Burger King Worldwide va cumpăra lanţul de cafenele şi gogoşi Tim Hortons Inc. pentru suma de 11,10 miliarde dolari. Jorge Paulo Lemann este de asemenea membru al consiliului director al lanţului de retail Lojas Americanas, fost membru al consiliului director al companiei Gillette, preşedinte al Consiliului Consultativ Americo-Latin al Bursei din New York, membru fondator al consiliului director al Fundação Estudar, fundaţie prin care oferă burse pentru studenţii  brazilieni, membru al Consiliilor Internaţionale Consultative ale Credit Suisse Group şi Daimler Chrysler.

    Afacerile nu reprezintă singurul domeniu în care Lemann a excelat: pasionat de sport, a fost de cinci ori campionul Braziliei la tenis, iar, în 1962, datorită dublei sale cetăţenii, a evoluat în Cupa Davis pentru Brazilia şi Elveţia. Din 1999, locuieşte în Elveţia împreună cu familia sa, după o încercare de răpire a copiilor săi.

  • Afacerile antreprenorilor români care închiriază brazi de Crăciun se îndreaptă spre faliment. În alte ţări, businessul este profitabil

    Închirierea unui brad în ghiveci costă doar 10% din preţul unui pom de Crăciun, spun proprietarii de pepiniere. De exemplu, un brad mare şi bogat care costă 400 de lei poate fi adus acasă pentru perioada Sărbătorilor pentru doar 40 de lei. Românii nu sunt însă tentaţi de ofertă.

    Printre firmele care includ astfel de servicii se numără bradcrăciun.ro sau brazidecrăciun.ro. Acestea oferă brazi de închiriat, aduc pomul acasă în Ajun şi după sărbători vin să îl ia înapoi. Până acum, românii nu au fost foarte interesaţi de această variantă, preferând să plătească în plus şi să păstreze pomul mai apoi în grădină.

    “Nu prea a mers, pentru că românii nu sunt obişnuţi cu îngrijirea plantelor”, susţine un proprietar de pepinieră, citat de Digi24. “Au fost cazuri în care s-au închiriat şi au fost aduşi înapoi într-o stare deplorabilă, jalnică.”

    Cei care vor să păstreze bradul de Crăciun şi după sărbători trebuie să plătească între 150 şi 180 de lei pentru un molid în ghiveci. Bradul normandian porneste în schimb de la 250 de lei şi un soi de 5 metri, poate ajunge de exemplu până la 2.800 de lei. Un brad argintiu de un metru costă în jur de 85 de lei, în timp ce un astfel de brad, mult mai înalt însă şi mult mai bogat în ramuri costă până la 2.500 de lei, notează sursa citată.

    Practicat deja în Canada, SUA şi Elveţia, obiceiul de a împodobi casa de Crăciun cu un brad viu plantat într-un ghiveci se răspândeşte tot mai mult şi în Franţa datorită unei firme care închiriază coniferele pe perioada sărbătorilor de iarnă, conform Agerpres. Se evită în acest fel tăierea unui mare număr de copaci, iar Crăciunul poate fi plin de farmec cu un brad ‘adoptat’, cum spune firma pariziană Treezmas, care promovează această practică ecologică.

    Bradul este comandat pe internet şi livrat acasă împreună cu un ‘manual de îngrijire’. După sărbători, firma îl preia şi îl transportă la pepiniera de la care provine. Dacă bradul se usucă, ceea ce se întâmplă în 20-30 % din cazuri din cauza temperaturii ridicate din locurile în care a fost amplasat, materialul lemnos este folosit drept combustibil sau este dat la reciclat.

    În 2012, când a fost lansată această firmă, numărul comenzilor a fost de 400, iar pentru 2014 se aşteaptă că va ajunge la 1.400. Cifra de afaceri estimată, de 80.000 de euro, este încă insuficientă pentru a face rentabilă mica afacere lansată de patru ingineri, care lucrează în alte părţi pentru a se întreţine. Ei susţin însă că vor să contribuie în acest fel la schimbarea obiceiurilor de consum şi, totodată, să câştige experienţă în afaceri, mai scrie sursa citată.

  • Aeroportul din Zurich a fost închis parţial în urma unei “ameninţări”. Activitatea va reveni la normal marţi

    “Totul este sub control, activitatea pe aeroport şi traficul aerian vor reveni la normal” marţi, a anunţat purtătorul de cuvânt al poliţiei din candtonul Zurich, Carmen Surber.

    Aeroportul din Zurich, cel mai mare din Elveţia, a fost închis parţial luni seara, în urma unei “ameninţări”, a anunţat poliţia, în timp ce presa relata despre o alertă cu bombă.

    “Aeroportul este vizat de o ameninţare”, a declarat Surber.

    Poliţia locală a anunţat marţi dimineaţa într-un comunicat că forţele de ordine “au efectuat căutări pentru a se asigura că niciun obiect periculos nu se află în incinta aeroportului”.

    Ghişeele de check-in 1 şi 2 au fost închise, însă niciun zbor nu a fost anulat. “Aproximativ zece zboruri au avut întârzieri de 5-30 de minute”, a precizat poliţia.

    Mai multe publicaţii locale au afirmat anterior că este vorba despre o “alertă cu bombă”, evocând un “apel anonim” care ar fi alertat autorităţile aeroportuare.

  • ANALIZĂ: Elveţienii, chemaţi să se pronunţe din nou prin referendum asupra imigraţiei

    Ei sunt chemaţi să spună “stop suprapopulării” de către Ecologie şi Populaţie (Ecopop), o organizaţie care se prezintă ca “nonpartizană” şi care vrea să limiteze soldul migratoriu anual al ţării la 0,2% din populaţie (aproximativ 16.000 de persoane) şi cere ca Elveţia să aloce 10% din fondurile de ajutorare pentru dezvoltare unor măsuri de control al naşterilor în partea de sud.

    “În ritmul în care betonăm peisajul în prezent – 1,1 metri pe secundă -, în 2050, dacă nu facem nimic, vom avea betonate” toate regiunile nemuntoase din Elveţia, declară pentru AFP Anita Messere, membră a comitetului Ecopop.

    Ea respinge acuzaţii de “xenofobie”. “Nu este o problemă de alteritate, este o problemă de nunmăr (…). Poluăm toţi la fel, indiferent de naţionalitate. Ţine de nivelul de viaţă”, a subliniat ea.

    Mediile economice, toate partidele politice, Guvernul şi sindicatele s-au opus acestei iniţiative şi au denunţat un comitet “rasist”. Inclusiv dreapta populistă (UDC), care se află la originea votului împotriva imigraţiei de la 9 februarie, consideră iniţiativa “excesivă”. Toţi subliniază că funcţionarea economiei, în care unele sectoare au o treime străini, va fi grav afectată în cazul unei victorii.

    – Populiştii, activi pe reţele de socializare

    Puţini susţinători ai taberei “da” îndrăznesc să se exprime cu faţa descoperită. Tabăra “da este mai puternică pe reţelele de socializare”, constată Claude Longchamp, care conduce Institutul de sondare gfs.bern. “Avem de-a face cu o nouă formă de populism, iar un nou lider nu mai este necesar”, subliniază el.

    “Suntem deja suficient de numeroşi. Trebuie să avem grijă de noi în loc să ne ocupăm de alţii”, afirmă Luzi Hitz, în vârstă de 84 de ani, un fost cadru de conducere la Nestlé, mobilizat în media în apărarea ideii sale de Elveţie.

    Alţii, ca Magrit Pfister, o interpretă pentru migranţi la Berna, consideră că nivelul de trai a fost afectat de creşterea imigraţiei. “Nu mai avem prosperitatea dinainte”, spune ea cu regret, evocând perioada în care tatăl ei a putut să crească o familie de şase copii cu un singur salariu.

    În schimb, în universităţi există temerea că, în cazul victoriei taberei “da”, Uniunea Europeană (UE) va retrage Elveţia din sistemul de credite europene şi de programe de schimb. “O victorie ar trimite un semnal extrem de negativ”, Elveţia “s-a decredibilizat deja destul de mult la ultimele scrutine”, îşi exprimă îngrijorarea Cécile Genoud, o studentă la Relaţii Internaţionale.

    Ultimul sondaj gfm.bern relevă o tendinţă clară în favoarea respingerii iniţiativei – 39% ar vota pentru, iar 56% împotrivă.

    – Referendum pe tema anulării scutirilor fiscale acordate străinilor bogaţi

    Şi alt vot provoacă dezbatere. Elveţienii, chemaţi pentru prima dată la nivel federal să se pronunţe în legătură cu suprimarea scutirilor fiscale acordate străinilor bogaţi, ar urma să respingă, potrivit sondajelor, şi această iniţiativă apărată de stânga.

    Aceste scutiri vizează 5.729 de milionari străini care preferă să plătească impozite în valoare de un miliard de franci elveţieni (830 de milioane de euro) în Elveţia, în locul taxelor din ţările lor de origine.

    Alegătorii ar urma să respingă şi o a treia iniţiativă – “Salvarea aurului Elveţiei” – care ar obliga Banca Naţională (BNS) să-şi păstreze 20% din rezerve în aur. În prezent, aurul reprezintă 7% din rezerve.

    Această iniţiativă, denunţată de către BNS şi Guvern, este foarte urmărită de pieţele financiare, din cauza impactului pe care-l poate avea asupra preţului aurului pe piaţă.

  • Un start-up româno-elveţian câştigă premiul “Newcomer Swiss ICT”

    Juriul concursului a apreciat sistemul patentat “OnAirCamera”, care combină camerele de filmat cu software-ul propriu dedicat evenimentelor sportive. Localizarea se realizează prin funcţiile unui smartphone, iar la final fiecare concurent primeşte un film cu parcursul său în competiţie, direct în aplicaţia mobilă. În România, iRewind™ a fost susţinută de Orange încă din 2012 şi este prezentă pe pârtiile Clăbucet din Predeal şi Cheile Grădiştei în timpul sezonului de schi.

    “Dezvoltarea pieţei video, creşterea conexiunilor la internet şi a numărului de smartphone-uri este exact direcţia în care ne îndreptăm. Considerăm că această soluţie are un mare potenţial de dezvoltare şi de a deveni un standard pentru sporturile cronometrate”, a explicat juriul, în motivare.

    Gala ICT Award este recunoaşterea activităţii companiilor elveţiene în materie de inovaţii în domeniul ITC. Juriul a ales câstigătorul din cei 5 finalişti care au trecut de probele preliminarii. Valoarea premiului este şi mai mare datorită faptului că în 2014 am avut parte de o ediţie aniversară, Swiss ICT Award împlinind zece ani de activitate. “Sunt mândru că la numai 7 luni după câştigarea marelui premiu la Salonul de Invenţii de la Geneva, iRewind™ primeşte cea mai mare recunoastere elveţiană în domeniul ITC. Acest lucru ma face încrezător că, la fel ca fiecare posesor de filmuleţ realizat de noi, suntem on track! Suntem aici să facem istorie şi nu ne ferim de pionerat. Mulţumim Orange pentru încrederea pe care a avut-o în noi de la început. Ne dorim să schimbăm lumea şi credem că, pas cu pas,  iRewind™ şi întreaga echipă care lucrează pentru acest produs fenomenal a început să o facă.” a declarat Bogdan Mănoiu – Fondator & CEO iRewind™.

     

    iRewind™ creează pentru paricipanţii la evenimente sportive din 8 ţări europene filme personalizate cu parcursul fiecăruia pe toata durata competiţiei respective. Evenimentele pe care le acoperă sunt din ce în ce mai diferite: maratoane, meciuri de golf, competiţii de schi. iRewind™ plasează camere de filmat pe traseul acestor evenimente şi generează automat filme în care participantul este vedeta. Filmele se pot distribui pe platforma web sau prin aplicaţia de smartphone. Compania iRewind™ este prezentă în 8 ţări din Europa şi are planuri de extindere până la sfârşitul anului 2014 în alte cel puţin 10.

  • Destinaţii turistice departe de lumea dezlănţuită (GALERIE FOTO)

    Un prim exemplu îl reprezintă Canvas Hotel din apropiere de Nissedal, Norvegia, care, aşa cum îl arată şi numele (hotel de pânză) este un complex de nouă iurte pe malul unui lac, unde turiştii pot ajunge pe un traseu de mountain bike. Odată ajunşi, aceştia se pot relaxa la o baie fierbinte pe malul lacului ori parcurge traseee cu bicicleta în zonă.

    Turiştii care vor să evite calea bătătorită de mulţi alţii spre Machu Picchu pot merge  la vechea cetate incaşă pe un traseu mai dificil prin Anzi, traseul Salkantay. Pe parcursul urcuşului de şase zile pot poposi la patru cabane decorate în stil tradiţional, unde să-şi refacă forţele cu preparate din bucătăria peruviană şi şedinţe de masaj.

    Cabana Monte Rosa de pe muntele cu acelaşi nume, în apropiere de localitatea elveţiană Zermatt, este şi ea una din destinaţiile unde se poate ajunge doar pe jos, în timpul iernii fiind necesară echiparea cu rachete de zăpadă sau schiuri şi chiar un ghid pentru cei mai puţin experimentaţi în parcurgerea traseelor  montane. Punctul forte al cabanei îl constituie situarea ei între gheţari, cu vedere la muntele Matterhorn din Alpii Penini.