Fondul estimeaza ca moneda euro va pierde pana in septembrie
avansul castigat din 7 iunie, cand se afla la minimul ultimilor
patru ani fata de dolar.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Fondul estimeaza ca moneda euro va pierde pana in septembrie
avansul castigat din 7 iunie, cand se afla la minimul ultimilor
patru ani fata de dolar.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“Pentru urmatorii cinci ani anticipam, pe baza fundamentelor
economice, ca dolarul ar putea sa se deprecieze moderat”, a
declarat David Robinson, director adjunct la FMI pentru Emisfera
Vestica. Robinson a aratat ca nu poate face o estimare mai exacta
din cauza marjei mari de eroare, dar a subliniat ca este vorba de o
debreciere moderata, nu uriasa. El a notat ca dolarul s-a apreciat
“destul de mult” in ultimele luni fata de euro, dar mult mai modest
fata de alte valute.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Yuanul a crescut in prima parte a sedintei de marti, dupa ce
Banca Populara a Chinei a afisat un curs de referinta neasteptat de
ridicat in debutul zilei, de 6,7980 yuani/dolar, nivel apropiat de
inchiderea de luni.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Banca Populara a Chinei a anuntat sambata, printr-un comunicat
difuzat si in chineza, si in engleza, ca de luni, 21 iunie, revine
la practica dinainte de 2008, de a stabili valoarea yuanului in
raport cu un cos de valute, nu numai in raport cu dolarul. A fost
clar o cedare fata de presiunile SUA, tinand cont ca in Congres
exista planuri de a impune limitari la importurile din China daca
Beijingul nu renunta la legarea yuanului de dolar, considerata
cauza de baza a excedentului comercial de ani de zile al SUA in
raport cu China.
Presedintele Obama, oficialii Bancii Centrale Europene si cei ai
FMI au salutat cu entuziasm comunicatul, sperand probabil ca el
semnaleaza disponibilitatea Chinei de a lasa yuanul sa se aprecieze
rapid si substantial, adica asa cum isi doresc americanii. Numai ca
duminica, aceeasi Banca Populara a Chinei a precizat, intr-un
alt comunicat difuzat numai in chineza, ca “nu exista nici o
baza pentru o apreciere substantiala a renminbi (yuanul)” si ca
banca “este decisa sa imbunatateasca administrarea cursului valutar
si sa mentina cursul renminbi la un nivel rezonabil de stabilitate,
pentru a mentine stabilitatea macroeconomica si financiara”.
Cu alte cuvinte, eliberarea yuanului urmeaza sa fie mai curand
simbolica, iar Beijingul n-are in nici un caz de gand sa-si puna in
pericol economia printr-un curs de schimb volatil. Unii
analisti au vazut si partea buna, temandu-se ca daca yuanul ar
deveni prea flexibil, China ar inceta sa mai cumpere obligatiuni de
trezorerie americane (instrument prin care pana acum a mentinut
raportul stabil intre yuan si dolar).
Cat despre analistii chinezi, ei prevad ca toate companiile
importante ale bursei chinezesti, de la companii aeriene la firme
financiare si banci, vor avea de castigat, fiindca activele lor se
vor scumpi odata cu eventuala apreciere a monedei. In ce ii
priveste pe exportatori, care evident ar fi afectati de o crestere
de valoare a yuanului, “scumpirea mainii de lucru si slabiciunea
pietelor de export inseamna ca nu ne vom mai putea baza pe
exporturi ca motor al cresterii, asa incat companiile concentrate
spre piata interna, ca bancile si firmele de investitii, vor avea
de castigat”, sustine
Cao Xuefeng, analist la Western Securities din Chengdu.
DAR DACA YUANUL SCADE?
Altii, intre care economistul Nouriel
Roubini sau Li Daokui, consilier al comitetului de politica
monetara al bancii centrale chineze, au atras atentia ca
liberalizarea cursului de schimb ar putea duce, dimpotriva, la
deprecierea yuanului, in lumina ingrijorarilor privind starea
economiei asiatice si a somajului intern, asa incat flexibilitatea
yuanului s-ar putea intoarce exact contra sperantelor SUA.
Intre 2005 si 2008, Beijingul a decis sa treaca de la cursul fix
la un regim de flotare controlata in care valoarea yuanului era
calculata in raport cu un cos de valute ce includea dolari, euro,
yeni, woni coreeni, dolari Singapore, ringgiti malaezieni, ruble
rusesti, dolari australieni, bahti thailandezi si dolari canadieni.
In iulie 2008 insa, China a legat yuanul de dolar (in raport cu
care putea varia zilnic cu pana la 0,5%), motivand prin necesitatea
de a apara economia de turbulentele pietei si prin efectele
negative ale influxurilor de capital din anii precedenti, care au
creat bule ale activelor pe piata chineza si au distorsionat
economia.
De atunci, autoritatea monetara a mentinut aproape neschimbata
valoarea monedei, in jur de 6,83 yuani/dolar, prin cumparari anuale
de miliarde de dolari si de euro. Finantarea acestor achizitii s-a
facut prin sistemul de banci de stat, care a devenit astfel foarte
greu accesibil pentru necesitatile de fonduri ale afacerilor mici
si mijlocii din tara.
Intre 2005 si 2008, yuanul
s-a apreciat cu 21% fata de dolar. Acum, economistii nu prevad
o miscare in sus sau in jos fata de dolar mai mare de 2-3% pana la
sfarsitul anului si 3-4% la anul, mai ales ca in compozitia cosului
de valute intra si euro, fata de care yuanul deja s-a apreciat cu
15% in ultimele doua luni. Daca euro va continua sa scada fata de
dolar, atunci si yuanul va fi lasat sa se deprecieze, a sugerat
Li
Daokui.
Numarul salariatilor din Romania a scazut cu 1,6% fata de
aceeasi perioada din 2009, cu 0,1% mai mult decat media UE,
contabilizeaza Gandul. Fondurile insuficiente pe care le-au
primit ministerele in acest an s-ar putea subtia si mai mult in
curand, odata cu
rectificarea bugetara de peste 2-3 saptamani, anuntata de
ministrul Sebastian Vladescu.
Victor Vadaneaux, cunoscut ca repatriatul care a castigat
administrarea platformei Tractorul, da un interviu Evenimentului
Zilei in care incearca sa explice ca oamenii de afaceri au o
reputatie proasta in Romania fiindca “trateaza oamenii foarte
prost”. Anul acesta, constata ziarul, chiar si pentru o piata auto
in criza, decapotabilele au facut figura aparte prin vanzarile
extrem de slabe.
Dolarul tare
scumpeste cosul zilnic, remarca Adevarul: tricotajele,
citricele, graul sau conservele de peste, importate pe dolari din
afara UE, domina deja topul inflatiei, iar mai nou se pregatesc si
produsele electronice. Daimler nu a renuntat la gandul de a avea o
uzina de piese auto in Romania; compania are o asociere la Cugir si
urmeaza ca in septembrie sa extinda activitatea la Sebes.
Constructorii de case vin cu
oferte aproape ireale ca pret pentru casele la periferia
orasului, insa in spatele unor preturi foarte bune se pot ascunde
neajunsuri, pe care le detaliaza Romania Libera. Ziarul
publica un reportaj de la hidrocentrala secreta de la Marisel,
construita sub Muntii Apuseni in timpul regimului comunist si care
acum produce energie electrica livrata pe piata europeana.
Bursa nu si-a jucat niciodata rolul de finantator al afacerilor.
Il poate descoperi acum? se intreaba Ziarul Financiar, in
deschiderea unei serii de articole in care isi propune sa afle de
la cei implicati pe piata de capital si de la antreprenori cum
poate fi repornit acest motor al economiei. Din acelasi ziar: cum
vede
dezvoltarea Ford Craiova unul dintre primii executivi adusi de
americani.
Temerile din piata s-au amplificat dupa ce agentia de evaluare
financiara Fitch a avertizat ca Marea Britanie se confrunta cu
dificultati “uriase” legate de reducerea gradului de
indatorare.
Aurul spot a fost cotat la 1.251,2 dolari pe uncie, iar la ora
11:37 GMT era tranzactionat la 1.246,45 dolari pe uncie.
La inchiderea de luni, aurul a atins 1.238,05 dolari pe uncie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Este posibil ca pretul benzinei cu cifra octanica mare sa ajunga
la 5,5 lei, mai ales daca mai creste dolarul, dar este destul de
greu de spus cand se va intampla asta si mai ales daca se va
intampla mai mult ca sigur”, a declarat pentru incont.ro directorul
general adjunct al LukOil Romania, Andrei Chirilescu.
“Mai exista un fenomen care se constata acum: creste dolarul, se
micsoreaza rata de schimb dolar/euro si scade cotatia
internationala a titeiului asa ca trebuie vazut cu atentie ce se
intampla si cum afecteaza pretul final al carburantilor”, a
continuat Chirilescu.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Pentru multi membri estici ai UE, criza financiara a fost “o
trezire la realitate care a venit la timpul potrivit”, intrucat
cresterea excesiva pe credit, favorizata de dobanzi mici, ducea la
supraincalzire economica si chiar la “bule” ale activelor in unele
tari, a
spus Nowotny, care este si guvernatorul Bancii Nationale a
Austriei, cu ocazia unei conferinte financiare franco-austriece la
Paris.
Criza a permis autoritatilor, in schimb, “sa recunoasca la timp
tendintele cu potential periculos” si sa le limiteze impactul.
Acum, politicile publice vor fi menite sa protejeze dinamicile
cresterii prin mentinerea la niveluri adecvate ale creditarii, in
conditiile evitarii “exceselor trecutului”, sustine bancherul
austriac. Gratie noilor reglementari bancare si unei supravegheri
macroprudentiale mai bune, nu vor mai exista rate de crestere a
creditelor de pana la 16% pe an, “ceea ce e un lucru bun”.
“Inseamna ca am invatat de la criza”, afirma Nowotny. De-acum,
adauga el, mai ramane si ca lectiile sa fie aplicate in politicile
guvernelor.
Impactul acestei scaderi a creditelor va fi mai mare in economia
austriaca decat in Franta, a sugerat reprezentantul BCE. Comertul
cu Europa Centrala si de Est se ridica la circa 20 de miliarde de
euro pe an pentru ambele tari, insa aceasta inseamna doar mai putin
de 1% din PIB in Franta, pe cand in Austria inseamna circa 6%.
Cotidianul New York Times a publicat luni un comentariu in
care remarca dezavantajele creditarii masive in valuta in tari ca
Romania sau Ungaria, unde imprumutul in alte monede era inainte de
criza mult mai accesibil din cauza inflatiei mai mari si a
dobanzilor mai mari la monedele locale.
Comentariul, prilejuit de recentele temeri de pe pietele
financiare privind situatia Ungariei si efectele ei in zona,
reaminteste ca orice depreciere semnificativa a monedelor nationale
loveste direct in cei ce s-au imprumutat in euro, yeni sau franci
elvetieni, ceea ce si explica de ce tarile mentionate au avut
nevoie de la inceputul crizei sa se imprumute cu sume mari de la UE
si FMI.
Riscul s-a redus pe parcursul lui 2009, insa caderea forintului
cu 6% vinerea trecuta, dupa ce liderii Fidesz au asemuit situatia
tarii cu cea a Greciei, a retrezit discutia privind
vulnerabilitatea la socuri a economiilor din Est. Banca Centrala
Europeana a avertizat recent ca imprumuturile in valuta inca
reprezinta mai mult de jumatate din totalul creditelor in Ungaria
si Romania si peste 90% in Letonia.
Pana acum, eforturile guvernelor de a descuraja creditul in
valuta a avut un “efect foarte limitat sau chiar nul”, conform BCE.
Piata creditelor pentru populatie in Est este dominiata de banci
occidentale ca UniCredit, Erste sau Raiffeisen, iar reglementarile
locale au doar un impact redus asupra acestor grupuri bancare
internationale, arata Banca Centrala Europeana.
Luni, cursul leu-euro a ajuns la un maxim nou pe ultimele cinci
luni, la 4,2180 lei/euro, iar cursul leu-dolar a atins recordul
ultimilor sapte ani, la 3,5243 lei/dolar. Bursa de Valori a scazut
cu 1,2%. Pesimista ca de obicei, Danske Bank remarca efectul de
contagiune, desi de foarte scurta durata, al situatiei din Ungaria
asupra altor piete europene si repeta, in analiza de luni, ca sunt
de urmarit cu atentie in urmatoarea perioada “tarile dintre Ungaria
si Grecia, adica Romania si Ungaria”. Pentru urmatoarele 3 luni,
Danske prevede un curs de 4,30 lei/euro si 3,58 lei/dolar, iar
peste 12 luni are in vedere un curs de 4,40 lei/euro si 3,46
lei/dolar.
Euro a ajuns deja vineri la un nou minim al ultimilor patru ani,
1,2090 dolari, si la minimul absolut fata de francul elvetian,
1,3865, in lipsa interventiilor de pana atunci ale bancii centrale
a Elvetiei. Bursele din Londra, Paris, Frankfurt si Madrid au cazut
si ele, ca si cele americane, influentate de un cumul de factori cu
efect psihologic negativ. Au fost comentariile post-electorale ale
oficialilor ungari ca tara se apropie de incapacitate de plata dupa
modelul Greciei, stirea ca economia americana a creat doar 431.000
de locuri de munca in luna mai, fata de estimarea de cel putin
500.000, dar si faptul ca diferentialul de dobanda cerut pentru
obligatiunile spaniole pe zece ani in raport cu cele germane a
crescut saptamana trecuta la 1,78%, cel mai mare de la infiintarea
monedei europene.
La acestea s-au adaugat
zvonul ca Societe Generale ar fi suferit pierderi mari din
operatiunile cu derivative (zvon neconfirmat de banca) si o
confuzie – declaratia premierului francez
Francois Fillon ca vede doar “vesti bune” in “paritatea”
euro-dolar, pentru ca ulterior sa-si clarifice declaratia ca
insemnand nu raportul de 1/1 intre monede, ci “paritatea” in sensul
de evolutie curenta a raportului intre euro si dolar.
Luni, valul de panica s-a repercutat si pe pietele asiatice,
care au scazut in corpore, iar euro a scazut si
fata de yen, ajungand la minimul ultimilor opt ani – 108,06
yeni.
TRICHET LAUDA REZISTENTA EURO
Intr-un interviu publicat luni de ziarul coreean JoongAng
Daily, presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude
Trichet, a comentat insa ca euro dovedeste o “remarcabila
rezistenta” si ca posibilitatea unei intoarceri a recesiunii (criza
in forma de W) ca efect al crizei datoriilor din Europa “nu este
credibila”. “Euro este o moneda care si-a mentinut valoarea timp de
11 ani si jumatate intr-un mod remarcabil. Daca luati inflatia
medie din acesti ani, veti avea exact 1,98%, ceea ce reprezinta
tocmai definitia stabilitatii preturilor in viziunea noastra”
(respectiv o inflatie sub 2% in zona euro).
Trichet, aflat in Coreea pentru reuniunea G-20, a declarat ca
“ritmul redresarii economice globale este chiar superior
previziunilor” si ca de-acum eforturile trebuie indreptate spre
consolidarea redresarii in mod coordonat. El a combatut
speculatiile despre o criza fiscala in Ungaria ca fiind “cumplit de
exagerate si generatoare de efecte adverse nenecesare pe piete”,
reamintind ca Ungaria beneficiaza de sustinerea FMI si a UE.
Economia zonei euro
a crescut cu 0,2% in primul trimestru al anului comparativ cu
trimestrul precedent, cu 0,2% in Germania si 0,1% in Franta. In
octombrie-decembrie 2009, economia zonei euro a crescut cu 0,1%,
peste previziunile care indicau o crestere zero. In primul
trimestru, Japonia si SUA au avut rate de crestere superioare,
conform Eurostat – 1,2% respectiv 0,8%.
PARIURI PENTRU 2010
De data aceasta, spre deosebire de aprilie-mai, multi analisti
financiari au renuntat sa vada eurozona destramandu-se ori moneda
euro ajungand la paritate cu dolarul sau chiar mai jos, iar aceasta
se intampla inclusiv in zona unor societati de brokeraj americane,
in mod obisnuit dispuse la previziuni rele privind activele tarilor
din eurozona. Urmatorul punct de rezistenta pentru euro se anunta
pragul de 1,1850 dolari, cu posibila tinta ulterioara 1,1825,
sustin traderii chestionati de
Reuters. Pentru lunile urmatoare, din 7 experti intrebati de
FXStreet, cinci prevad un viitor bun pentru euro, desi nu pe
termen scurt.
“Cred ca grosul declinului euro a avut deja loc, in faza
initiala a socului. Daca euro continua sa cada, il vad la
1,19-1,20, pentru ca apoi sa se intoarca spre sfarsitul anului spre
1,23-1,25, pe masura ce solutiile economice si politice pe termen
lung la problema datoriilor din zona euro se cristalizeaza”, afirma
expertul forex Rob Booker, fondatorul Piptopia.com, o comunitate
online pentru traderii de valute. “Traderul din mine spune ca e
bine sa consideram o directie contrara atunci cand euro se apropie
de asemenea minime istorice. Tendinta pe termen scurt e in jos,
insa cred ca euro va reincepe sa creasca, iar noi ne aflam probabil
aproape de punctul de inflexiune”, adauga Adam Rosen de la firma de
servicii forex 4xlounge, care crede in posibilitatea ca euro sa se
aprecieze in urmatoarele 6-9 luni, avand in vedere concentrarea
FMI, a UE si a guvernelor europene asupra masurilor de disciplina
fiscala.
Marco Annunziata, economist-sef al UniCredit, considera ca
slabiciunile in structura zonei euro pe care le-a evidentiat Grecia
sunt “nesustenabile, dar nu ireparabile. Eurozona asa cum este ea
acum poate sa nu fie capabila sa supravietuiasca, dar batalia nu e
pierduta. Liderii zonei euro trebuie sa accelereze reformele pentru
a face aceste tari mai competitive si mai productive si sa
inlocuiasca actualul Pact de Stabilitate si Crestere cu reguli
credibile, noi, aplicabile, ca sa redea increderea in moneda
unica”.
In privinta posibilitatii ca recesiunea sa se intoarca, Alan
Brown, chief investment officer al companiei britanice de
administrare a activelor Schroders, crede ca riscurile vin nu de la
o contagiune pan-europeana dinspre Grecia, ci de la insasi
perpetuarea volatilitatii pe pietele financiare. Nici Spania, nici
Irlanda sau alte tari din zona euro nu pornesc din acelasi punct ca
nivel al datoriei publice si ca amploare a masurilor de austeritate
necesare si, deci, comparatiile cu Grecia nu se sustin, declara
Brown pentru
Financial Times. “Ceea ce se intampla pe piete risca sa ajunga
o profetie care se autoimplineste. Daca vom continua sa avem
acelasi nivel de volatilitate a pietelor, increderea va avea de
suferit in continuare si ceea ce este acum o redresare economica
slaba sa se transforme intr-o intoarcere a recesiunii”, afirma
Brown.
Nouriel Roubini, economistul care a prezis venirea crizei, crede
ca singura sansa de supravietuire a monedei euro este deprecierea
ei la acelasi nivel cu dolarul, sau la un nivel mai scazut.
“O devalorizare ordonata a euro este singurul lucru care va
preveni destramarea uniunii monetare. In următoarele 12 luni, euro
va merge spre paritatea cu dolarul, sau chiar mai jos”, a afirmat
Roubini.
Mai multe amanunte pe
www.gandul.info