BusinessMagazin

Tag: crestere economica

  • Spania s-a afundat şi mai mult în recesiune în primele trei luni ale anului

    Economia Spaniei s-a contractat pentru al patrulea trimestru consecutiv, iar recesiunea economică pare că se va extinde şi anul următor, conform datelor preliminare emise marţi de Institutul Naţional de Statistică, scrie Reuters.

    PIB-ul Spaniei s-a contractat cu 0,5% în primele trei luni ale acestui an faţă de ultimul trimestru al lui 2012, din cauza micşorării cererii pe piaţa domestică, conform rapoartelor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, economia spaniolă s-a micşorat cu 2%.

    Guvernul spaniol şi-a revizuit vineri în scădere predicţiile economice pe acest an, deşi nu a anunţat nici o schimbare importantă în planul de reforme, menit să relanseze economia.

     “Recunoaştem că reformele guvernului spaniol au fost semnificative, dar problema este că Spania a pornit de pe o poziţie economică mult mai joasă decât alte ţări europene, iar ajustarea la climatul economic este un proces de durată. Abia anul viitor preconizăm că Spania va reveni la creştere economică”, a declarat Nomura Silvio Peruzzo, analist economic.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Faţa întunecată a scăderii costurilor de finanţare: investitorii se aşteaptă la ani buni de creştere economică slabă în Europa

    Costurile de finanţare ale ţărilor cu probleme sfidează cri­za din zona euro şi scad, ceea ce dă la prima vedere ima­gi­nea unei atmosfere de calm şi optimism, însă aceasta este în­şe­lătoare deoarece reflectă faptul că pieţele şi-au pierdut în­crederea în capacitatea liderilor europeni de a împulsiona creş­terea economică, scrie Bloomberg.

    Investitorii sunt încrezători că UE nu va lăsa guvernele să ajun­gă în situaţia de a nu-şi mai putea plăti datoriile, dar şi des­curajaţi să cumpere obligaţiuni de perspectiva unei ere de creş­tere economică slabă.

    Yieldurile obligaţiunilor italiene şi spaniole cu scadenţa la doi ani au atins în această săptămână minimul de după cel pu­ţin 1993, anul în care Bloomberg a început să le ţină evidenţa.

    Costurile de finanţare au urcat la cote periculoase în 2011 şi 2012, când investitorii s-au temut că guvernele unor eco­no­mii mari precum Spania şi Italia ar putea intra în incapacitate de plată. Dar acest risc s-a redus substanţial după ce pre­şe­din­tele Băncii Centrale Europene Mario Draghi a spus că va face „tot po­sibilul“ pentru a apăra euro, iar instituţia pe care o con­duce a implementat programe care să-i susţină anga­ja­men­tul.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Şi-a atins limitele modelul german de creştere economică? Analiştii de la Deutsche Bank spun că da

    Privită de la depărtare, economia Germaniei nu are probleme grave. Situaţia financiară este stabilă, şo­ma­jul se află la niveluri minime record, iar guvernul mi­zează pe creşterea salariilor pentru a stimula cere­rea internă. Dar exporturile, de care depind majorările sala­riale, încetinesc, perspectivele de creştere sunt slabe, iar săptămâna trecută cea mai mare conomie din Europa a intrat în centrul atenţiei din cauza zvonurilor că agenţia Moody’s îşi va retrage ratingul maxim, semn că modelul german şi-a atins limitele. Ideea este redată de economistul Gilles Moec, director de cercetare economică la cea mai mare ban­că europeană, Deutsche Bank, într-un interviu publicat de La Tribune.

    „Problema Germaniei este că piaţa internă ar trebui repornită prin creşteri salariale. Însă aceste creş­teri depind de perspectivele exporturilor. Iar efec­tul temerilor asupra exporturilor şi investiţiilor este pu­ternic. În aceste condiţii, cererea internă nu are des­tulă forţă pentru a compensa reducerea exporturilor, care depind de cererea externă“, explică Moec.Astfel, adevărata întrebare este dacă Germania poate continua cu acest model de creştere economică, spune economistul. El sibliniază că Germania are ca obiectiv stabilitatea şi competitivitatea economică, explicat prin demografia ţării. „Dar acest model şi-a atins limitele“, a spus Moec.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ambasadorul Greciei în România: Medicamentul a fost livrat, terapia s-a sfârşit. Grecia va vedea lumina de la capătul tunelului

    Primul trimestru al anului 2013 a adus veşti bune de la o serie de indicatori economici pentru Grecia, care ar putea ajunge la sfârşitul acestui an la stabilitate şi în final la creştere economică, consideră ambasadorul elen în România, Grigorios Vassiloconstandakis.

     “Cifrele sunt încurajatoare pentru economia Greciei iar schimbările sunt pozitive. Putem spune că vom vedea lumina de la capătul tunelului la sfârşitul acestui an, respectiv începutul anului viitor. Măsurile de austeritate au fost grele iar grecii au făcut sacrificii mari. Însă în urma acestui efort colectiv, putem spune că există speranţă pentru Grecia“, a spus Grigorios Vassiloconstandakis, la prima întâlnire cu presa română de la acreditarea sa în funcţia de ambasador de săptămână trecută.

    Indicatorii pe care i-a avut în vedere Vassiloconstandakis pentru susţinerea afirmaţiei sale sunt datoria publică, nivelul de solvabilitate dar şi cel de lichiditate, pe care l-a numit „motorul de creştere al sectorului privat”.

    “În ultimele şase luni, în special în primul trimestru al acestui an, cifrele privind datoria publică, fiscalitatea s-au îmbunătăţit. Sunt semne pozitive şi pentru solvabilitate şi lichiditate, care vor stimula în special sectorul privat. Toate aceste lucruri, precum şi faptul că Grecia a reuşit să respecte condiţiile impuse de creditorii internaţionali, mă determină să afirm că la sfârşitul anului 2013 vom ajunge la stabilitate şi în final la creştere economică “, a spus Vassiloconstadakis.

    Guvernul elen şi creditorii internaţionali au ajuns săptămâna trecută la un acord referitor la condiţiile de furnizare a următoarei tranşe de ajutor, inclusiv în ceea ce priveşte concedierea mai multor mii de angajaţi din sectorul de stat, potrivit Bloomberg.

  • Barroso: Politica austerităţii nu mai are susţinere. UE trebuie să pună accent pe creştere economică

     Austeritatea implementată de ţările UE în ultimii ani nu mai are susţinerea politică şi socială necesară pentru a funcţiona, a declarat, într-un discurs susţinut luni, preşedintele CE, citat de Wall Street Journal.

    Comentariile lui Barosso sunt ultimele dintr-o serie de declaraţii ale unor oficiali, care sugerează că se produce o schimbare la nivelul politicii economice europene.

    FMI a recomandat, săptămâna trecută, blocului comunitar să relaxeze măsurile de austeritate. Mai multe state din afara UE au transmis apeluri similare, susţinând că reducerile de cheltuieli din Europa trag în jos economia mondială.

    “Cred că această politică este fundamental corectă, dar şi-a atins limitele. Pentru a avea succes, o politică trebuie să fie bine planificată, dar trebuie să aibă şi o minimă susţinere politică şi socială”, a spus Barroso.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul reduce ţinta de creştere economică la doar 2,8% în 2015

    Guvernul a coborât dramatic în jos ţinta de creştere economică pentru 2015 de la 3,9% la 2,8%, conform programului de convergenţă trimis la Bruxelles.

    Executivul nu are nicio strategie ambiţioasă şi coerentă de stimulare a creşterii PIB şi ca atare nu are curajul să-şi propună o creştere economică de peste 3% în perioada 2013-2016. Toto­da­tă, autorităţile au renunţat şi la o ţintă pentru adoptarea euro.

    Noul program de convergenţă ajustează cu mai mult de un punct procentual creşterea economică din anii 2013-2015, avansul PIB urmând să atingă doar în 2016 pragul de 3%. Pentru recuperarea decalajelor, România are nevoie de o creştere economică mai mare decât media europeană, principala problemă fiind intervalul de timp în care am putea să prindem din urmă „campionii Europei“.

    Deşi prognozele de creştere economică par fezabile, creşterea reală medie a PIB de 2,6% în următorii 3 ani îndepărtează orizontul de aderare la zona euro, mai ales că România are de recuperat decalaje reale semnificative, spun unii analişti. Absorbţia mai bună a fondurilor UE, eficientizarea companiilor de stat, creşterea încasărilor bugetare şi investiţii publice mai mari sunt câteva dintre soluţiile avansate de analiştii care ar putea să ducă avansul PIB peste 3%.

    Anul trecut creşterea economică a fost de 0,7%, iar pentru acest an prognoza oficială este de 1,6%.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Cum ar putea deveni periculoasă inflaţia scăzută din zona euro

    Oficiul European de Statistică (Eurostat) a confirmat scăderea ratei anuale a inflaţiei în zona euro la 1,7% în luna martie, de la 1,8% în februarie. Astfel, rata anuală a inflaţiei a scăzut continuu de la 2,2% în decembrie 2012 până la 1,7% la sfârşitul primului trimestru din 2013. Ţinta de inflaţie pe termen mediu a Băncii Centrale Europene presupune o creştere anuală mai mică, dar apropiată de 2% a indicelui armonizat al preţurilor de consum pentru Zona Euro. “Din câte se vede în ultimele luni, inflaţia se depărtează de plafonul de 2%, menit să asigure atât o stabilitate a preţurilor, cât şi o marjă pentru evitarea riscurilor deflaţiei”, spune Cătălin Buşa.

    Între 2001 şi 2007, inflaţia în zona euro a avut o variaţie relativ redusă, între 2,3% şi 2,1% pe an. Apoi, în 2008 rata anuala a inflatiei a fost de 3,3%, dar în cea de-a doua parte a anului a înregistrat o scădere extrem de abruptă; în 2009, la nivelul zonei euro inflaţia a ajuns la 0,3%. Preţurile au intrat pe creştere în următorii ani, astfel încât în 2010 rata inflaţiei s-a ridicat la 1,6%, iar în 2011 s-a situat la 2,7%. În decembrie 2012, inflaţia zonei euro a fost de 2,2%, iar de atunci a intrat pe un trend de scădere.

    De ce ar fi periculoasă?

    Comisia Europeană a estimat că economia zonei euro se va contracta cu 0,3% în 2013 şi va reveni pe creştere abia în 2014. “O scădere accelerată a inflaţiei în continuare şi instabilitatea preţurilor ar putea avea urmări care ar întârzia chiar mai mult revenirea Zonei Euro pe creştere economică”, a precizat Cătălin Buşa. Inflaţia în scădere ar aduce cu sine riscul de a întări imaginea preţurilor în scădere, atât în ceea ce îi priveşte pe agenţii economici, cât şi în ceea priveşte populaţia.

    Astfel, atunci când vor fi luate în calcul achiziţiile sau investiţiile, ar apărea “speranţa” că preţurile ar putea scădea în continuare, iar planurile ar fi puse “în aşteptare”. “Amânarea investiţiilor (în bunuri mobile, mijloace de producţie, etc) şi a achiziţiei bunurilor de folosinţă îndelungată ar conduce în mod clar la scăderea producţiei şi a consumului general şi ar purta cu sine chiar riscul deflaţiei. Inflaţia şi preţurile în scădere sub un anumit nivel indică cerere în scădere, iar acesta ar fi un semnal negativ privind reluarea creşterii economice în regiune”, a precizat Cătălin Buşa.
     

  • FMI a înrăutăţit prognozele de creştere economică pentru SUA şi economia mondială

     Documentul a fost prezentat board-ului FMI săptămâna trecută şi ar putea fi modificat înainte de publicarea programată marţi, scrie Bloomberg.

    În Statele Unite, măsurile de austeritate fiscală intrate în vigoare în martie vor limita temporar consumul, se arată în raport.

    În zona euro, incertitudinile generate de impasul politic din Italia se adaugă dificultăţilor liderilor europeni în combaterea crizei datoriilor, afirmă Fondul.

    “Drumul recuperării din economiile avansate rămâne dificil. Trendul slab al economiei la sfârşitul anului trecut şi începutul lent din 2013 evidenţiază că persistă încă piedici majore”, se arată în documentul FMI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Chinei: Perioada de creştere economică ultrarapidă s-a încheiat probabil pentru noi

     “Nu cred că vom mai putea susţine o viteză ultrarapidă de creştere economică şi oricum nu este ceea ce dorim. Este totuşi posibil să avem o creştere rapidă. Economia Chinei este într-o formă bună”, a spus Xi.

    China a înregistrat un avans mediu anual al PIB de 9,9% după deschiderea economiei ţării, un ritm “rar întâlnit în istoria dezvoltării economice a lumii”, a spus preşedintele chinez.

    Xi a făcut declaraţiile la o reuniune organizată în cadrul Forumului Boao pentru Asia, o reuniune anuală de lideri politici şi economici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BERD: Problemele din Cipru ameninţă creşterea economică din Europa de Est

     O nouă rundă de incertitudine în criza datoriilor din Europa ar putea creşte costurile de finanţare pentru bănci şi ar putea declanşa ieşiri de depozite mari şi fonduri din ţările cu bănci mai slabe sau cu guverne aflate într-o poziţie fiscală mai dificilă, a declarat adjunctul economistului şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Jeromin Zettelmeyer, citat de Bloomberg.

    Europa de Est s-a bazat pe capitalul străin şi accesul uşor la credit şi pieţe de export pentru o creştere economică de peste 5% pe an înainte de criza din 2008. Acordul de ajutor financiar pentru Cipru, în care ţările zonei euro şi FMI au impus pierderi asupra depozitelor mari din băncile cipriote în schimbul unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro, ar putea conduce la ieşiri de capital şi creştere mai slabă în ţări precum Italia sau Spania, a spus Zettelmeyer.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro