Tag: Cover story

  • Lectie in IT: fa-te frate cu competitia ca sa treci criza

    Modelul deja exista, nu a fost inventat de noi”, spunea
    saptamana trecuta Eugen Lepadatu (47 de ani), omul de afaceri care
    a infiintat in 1991 afacerea de distributie IT&C Tornado
    Sistems impreuna cu fratele sau Liviu (45 de ani), facand referire
    la alianta cu RHS Company. “In Polonia, cel mai mare distribuitor
    din domeniu este rezultatul fuziunii a patru firme, in timp ce in
    Italia si Elvetia, spre exemplu, in varful clasamentului
    distribuitorilor IT&C stau companii compuse din alianta a trei
    competitori”, explica Liviu Lepadatu.

    Pentru piata din Romania insa, un mariaj intre mai multi
    competitori din aceeasi industrie este o situatie nemaivazuta, in
    conditiile in care cele mai plauzibile scenarii sunt fie vanzarea
    afacerii, fie atragerea unui investitor care sa sustina
    necesitatile de dezvoltare ale companiei. Sau, cazul cel mai putin
    dezirabil, restrangerea consistenta a afacerii din cauza
    incapacitatii de a o sustine macar la nivelul curent, situatie care
    poate aluneca pana la intrarea companiei in insolventa si ulterior
    in faliment.

    “In orice moment, pe piata sunt foarte multe companii de
    vanzare, insa fuziuni nu prea am vazut. Pe de-o parte din lipsa
    unei dorinte a companiilor de a colabora, iar pe de alta parte din
    lipsa unei mase critice pentru o asemenea miscare”, spunea cu alta
    ocazie Eugen Schwab-Chesaru, managing director pentru Europa
    Centrala si de Est al companiei de cercetare si consultanta
    strategica pentru industria IT Pierre Audoin Consultants.


    Nuanta de luat in calcul in cazul de fata este insa faptul ca,
    din punct de vedere legal, la mijloc nu este o fuziune, ci o
    integrare operationala, cum o numeste Dragos Popescu, directorul
    general al RHS – o decizie deloc luata la intamplare in contextul
    actual. Schimbul de actiuni facut de actionarii celor doua companii
    care vor ramane in continuare entitati juridice separate, a avut ca
    scop cumularea resurselor – de la know-how si pana la furnizori,
    service sau logistica – concomitent cu reducerea cheltuielilor, asa
    incat din doi distribuitori IT&C, clasati anul trecut pe locul
    patru si cinci in piata, sa se contureze cea mai mare companie de
    distributie.

    “Tornado si RHS se completeaza la capitolele furnizori, gama de
    produse si clienti, ceea ce inseamna ca formam un business mai
    puternic, care acopera o portiune mai mare din piata”, sustine
    Popescu. “Cat despre cheltuieli, numai din logistica, spre exemplu,
    economisim 600.000 de euro pe an.” Si reducerea numarului de
    angajati pana la 200, cu 100 de oameni mai putin decat anul trecut,
    inseamna o cheltuiala considerabil mai mica.

    Povestea acestui mariaj a inceput in urma cu mai bine de un an.
    Primele discutii purtate la o masa rotunda intre sefii mai multor
    distribuitori IT&C avea drept argument faptul ca un asemenea
    parteneriat ar stabiliza competitia, in conditiile in care
    clasamentul actorilor din acest domeniu a fluctuat destul de mult
    in ultimii ani. Odata cu aparitia crizei, aceste discutii au
    inceput sa prinda contur. In industria de distributie IT&C,
    niciunul dintre competitori nu a intrat in acest an cu dreptul,
    intuind cat de mare va fi scaderea pietei IT de care depind.
    “Lucrurile s-au cernut mult in acest timp, iar castigatorii se vor
    alege strict datorita capacitatii oamenilor de la carma de a lua
    deciziile corecte”, apreciaza Iulian Stanciu, directorul general al
    Asesoft Distribution.

  • Povestea celui mai mare transportator roman

    Anul 2009 a inceput pe scadere pentru grupul Edy. La Hunedoara
    si Timisoara, declinul cererii l-a facut pe liderul
    transportatorilor romani sa revanda companiei de leasing 200 de
    camioane. Dupa o rentabilizare la sange a afacerii, dezvoltarea de
    noi segmente si atragerea de noi clienti, grupul a reintrat pe o
    panta ascendentA. Acum insa, Alin Popa, fondatorul si dezvoltatorul
    Edy, se uita la dezvoltarea pe orizontala, la vanzarea activelor
    din afara businessului de baza, la achizitii si la extinderea
    agresiva in strainatate. E momentul.

    “- Dar Edy cine e?
    – Edy e fiul patronului.
    – Nu e patronul?
    – Nu.
    – Eu asa am crezut.
    – Nu. Patronul este din judetul Hunedoara. La inceput firma s-a
    chemat Alin Trans, dupa numele patronului, si a avut doar cateva
    camioane, 2-3, a inceput de jos, cu putin, apoi a inceput sa se
    dezvolte si sa cumpere din ce in ce mai multe camioane. La un
    moment dat a inceput sa cumpere multe tiruri deodata. Mergeau
    soferii in grupuri mari si aduceau tiruri Volvo nou-noute. Un cap
    tractor Volvo e in jur de 70.000 de euro sau cel putin asa era.
    Semiremorca e mai ieftina.
    – Cam cat castiga oare Edy pe luna cu camioanele astea?
    – Ba, si 100 de euro daca ii raman pe luna de la un camion dupa ce
    scade toate cheltuielile si tot ramane cu 100.000 de euro pe luna,
    dar eu cred ca face mai mult.”
    “Cu Edy in Europa” este un subiect deschis pe forumul Softpedia de
    utilizatorul Florin37, care povesteste, de-a lungul a mai multe
    postari, experienta unui drum din Romania pana in Irlanda in cabina
    unui tir Edy, alaturi de un sofer al companiei. Istoria firmei prin
    ochii soferului este aproape exacta. Alin Popa a inceput de jos, ca
    multi dintre oamenii de afaceri care au incercat sa dezvolte ceva
    la inceputul anilor ’90.


    “Noi facem bine. Si vom face si mai bine.” Alin Popa are un
    zambet multumit. E intr-o zi de marti, la inceputul lui octombrie
    2009. Au trecut 18 ani de cand a parasit slujba pe care o avea in
    Coca-Cola pentru a intra, la 20 de ani, pe cont propriu in afaceri.
    Acum, pe cartea sa de vizita scrie “Chairman of the Board”. Nu mai
    e implicat de ceva timp in operatiunile de zi cu zi ale companiei.
    Mai precis de vreun an si mai bine, de cand a decis ca metoda de
    conducere antreprenoriala e deja insuficienta pentru dimensiunea la
    care ajunsese compania. A angajat atunci un board de directori cu
    experienta in multinationale si le-a cerut sa eficientizeze firma.
    A durut putin si au fost si decizii atipice. Insa EBITDA din 2009 a
    crescut fata de 2008, desi veniturile ar putea fi in scadere. Dar
    Alin Popa e in continuare Chairman al unei companii evaluate, la
    nivelul anului 2009, la 62 de milioane de euro.

  • Business Magazin împlineşte 5 ani şi grupează într-un cover story cele mai relevante poveşti de afaceri din istoria revistei până atunci

    Articolul a fost publicat pe coperta primului numar al revistei BUSINESS Magazin. Tot in urma cu cinci ani, in sala de sedinte a Consiliului de Administratie al BNR intra pentru prima data un fotoreporter, iar articolul rezultat in urma acestui demers aducea in lumina cateva dintre secretele celor mai puternici oameni din Romania, cei care influenteaza dobanzile, cursul euro sau al dolarului si modul de acordare a creditelor.

    Au urmat articole privind cele mai importante tranzactii din economia romaneasca de pana atunci, de la preluarea Connex pana la privatizarea BCR, dar si materiale despre antreprenorii locali, precum Ciolan (Ambient), Raul Ciurtin (Albalact), Gabriel Carlig (Jolidon) sau Nicolae Petrov (Carpatair), care au beneficiat din plin de anii de boom economic. Altii, precum Zoltan Prosszer (fondatorul grupului Paneuro) si Razvan Petrovici (Univers’all) isi inchideau afacerile. Esecurile povestite chiar de cei doi antreprenori pot constitui oricand studii de caz pentru scolile de afaceri.

    De fapt nu dupa cinci ani, ci poate mai corect BUSINESS Magazin la cinci ani – fiindca orice publicatie, la cinci ani de la aparitie, e intr-adevar la varsta copilariei, cand invata sa numere si se tine bine de ce-a invatat.

    Mai exact, ce am numarat vedeti in aceste pagini – procente de crestere a PIB, someri, magazine din reteaua unor firme, milioane de euro trimise in tara de capsunari, metri patrati de suprafata construita, ani de la inceputul unei afaceri care in timp a ajuns o forta in economie, procente de crestere a preturilor, megapixeli de camere foto performante, kilometri de autostrada (nu neaparat din Romania), milioane de dolari pierdute pe pietele financiare intrate in criza, cate 25, 50 sau 100 de firme in topul celor mai profitabile sau al celor cu cele mai mari cifre de afaceri, milioane de abonati la telefonia mobila, hectare de teren cumparate de dezvoltatorii imobiliari, sute de mii de masini vandute de dealeri, puncte de baza cu care BNR a crescut sau a scazut dobanda, MB de trafic pe internetul mobil, tone de marfa tranzitate prin porturi, sute de ordonante si legi schimbate sau promise. Adica (aproape) tot ce s-a intamplat in economie de cinci ani incoace.

    Si am mai numarat sferturi de ora consumate cu gasirea unui titlu de articol, ore de sedinte cu discutii aprinse intre redactori, zeci de tineri care au lucrat in aceasta redactie, zile de concediu petrecute tot cu ochii dupa subiecte, pagini de reclama in plus sau in minus de la o editie la alta, sute de oameni intervievati pentru articole, mii de poze de unde am incercat sa le alegem pe cele mai bune si, mai important decat toate, zecile de mii de cititori care ne-au cumparat, ne-au comentat, ne-au criticat si ne-au apreciat. Cam asa ne-am petrecut cinci ani din viata. Am incercat sa crestem. Şi o sa crestem si de-acum inainte.

    CARE CREZI CA A FOST CEL MAI IMPORTANT EVENIMENT AL ULTIMILOR CINCI ANI? COMENTEAZA PE BLOGUL BUSINESS MAGAZIN SI POTI CASTIGA O CARTE SAU UN CONT DE E-LEARNING

    Mai jos se afla o selectie a celor mai importante materiale publicate in BUSINESS Magazin in ultimii cinci ani.

    2004

    Cat costa Romania

    Culisele Bancii Nationale

     

     

     

    2005

    Codul lui Da Vinci

    Bancherii cuprului

    Invazia Vodafone

    Batalia pentru averea SIF

    Cel mai bogat roman din SUA

    Cum divorteaza avocatii

    Primul roman miliardar in euro

    Romania non-stop

    Viata pe datorie

    Un pret astral

     

     

     

    2006

    Fabrica de CEO

    Cand vom trai ca ei

    Paradisul expatilor

    E-Birocratia

    Garnizoana call-center

    Herr BCR

    Generatia multitasking

    100 de companii 2005

    IT-lionarii

    Marirea si decaderea Univers’all

    Upgrade de viata

    Radiografia unei fuziuni bancare

    A treia venire a lui Renault

     

     

     

    2007

    Ambient, gata de lupta

    YouTube de Romania

    Magia low cost

    Cum a ajuns Zuzu milionar

    Croitorul Jolidon

    Cine administreaza pensiile private

    Cum pilotezi trei miliarde de euro

    Bancnota de un baril

    Cat mai tine cursa importurilor auto

    Cea mai buna reteta de afacere imobiliara

    Stapanii internetului

    Bogat din bursa

    Personalitatea anului: capsunarul

     

     

     

    2008

    Bancherul Zapp

    Omul din umbra Carpatair

    Cel mai mare proprietar de hoteluri

    Castigatorii crizei

    Popoviciu, miliardarul tacut

    Lectii de afaceri cu Gica Popescu

    Cel mai puternic strain din Romania

    Cei mai mari vanzatori de credite

    Micii milionari din imobiliare

    Milionari dintr-o industrie falimentara

    America in faliment

    Cel mai mare petrolist independent

    Doi romani care au privit criza in direct

    Cei mai puternici romani de la Moscova

    Personalitatea anului: Isarescu

     

     

     

    2009

    Imobiliarele, pariul ratat

    Blocaj financiar

    Consum de criza

    Marirea si decaderea unui broker

    Trofeul eMag

    Cum vede criza un miliardar

    Adio Rompetrol

    Meciul Crizei

    Un an de la caderea Lehman Brothers

    Mostenitorii miliardarilor romani

     

     

     

    Bursa

    Lectia Bursei

    Bursa, masina facut de bani

    Ponturi pentru Bursa

    Bursa in picaj

    Ghid de investitii la Bursa

     

     

     

    Investitii

    Cand si cum se vinde o afacere?

    Gazonul cu milionari

    Think big

    De unde incepe bogatia?

    Afacerea ISO

    Cum faci fata succesului

    Mirajul eolian

    Idei de furat

    Averea din pivnita

    A sosit vremea sa cumperi?

    Cum am supravietuit esecului

    Cineva care sa ma cumpere

    Ghid de supravietuire pe timp de criza

  • Fabrica de CEO

    Modelul american arata, dimpotriva, ca pentru a ajunge Chief
    Executive Officer, un stagiu intr-o firma de consultanta de
    management e ideal. In cazul Romaniei, pepiniera cu pricina se
    numeste Roland Berger; de aici au plecat Valentin Radu si Anca Ioan
    (foto), ajunsi, in epoci diferite, CEO ai Tiriac Holding, Dragos
    Rosca, directorul fondului de investitii Gemisa Investments, sau
    Mihnea Mocanu, CEO al Estima Finance, compania de credit de consum
    a grupului de retail Domo.


    Click aici
    pentru a citi materialul.

  • Cum te invata consultantii sa platesti impozite mai mici

    Antreprenorii romani au fost prin traditie obisnuiti sa faca de
    toate, incepand de la strategia de afaceri si culminand cu
    declaratia fiscala, pentru ca, nu-i asa, cine poate sa rezolve
    treaba mai bine decat ei si contabilul lor? In afara de oameni de
    afaceri ca Ion }iriac sau Dinu Patriciu, care au lucrat cu marile
    firme de consultanta inca de la inceputul afacerilor lor, profilul
    antreprenorului roman a tradat mereu imaturitatea mediului de
    afaceri local. Drept e ca majoritatea proprietarilor si-au cladit
    singuri afacerile si sunt indreptatiti sa creada ca nimeni nu se
    pricepe la fel de bine cand vine vorba de propriul lor
    business.

    E deci lesne de-nteles de ce a durat mult pana cand omul de
    afaceri roman si-a numit un manager pentru propria firma, si a
    durat si mai mult pana cei doi au batut impreuna la usa
    consultantilor de business. O fi bine, o fi rau, e greu de spus. E
    mai usor sa vedem ca mentalitatile se schimba si multi dintre cei
    care n-au cerut ajutor sa-si dezvolte afacerile vor acum
    consultanta ca sa-si protejeze afacerile. Iar prima linie defensiva
    se cheama consultanta fiscala, pentru ca efectele ei sunt
    imediate.

    In ultimii ani, multi antreprenori au inceput sa delege
    responsabilitati, sa externalizeze servicii si chiar sa apeleze la
    consultanti. Si unul dintre argumentele principale ale schimbarii
    este ca tot mai multe afaceri au ajuns la un nivel de maturitate
    care nu le mai permite dezvoltarea fara consultanta specializata.
    De ce? Pentru ca urmatorii pasi pe care-i vizeaza (vanzare,
    restructurare, fuziune) au un grad de complexitate prea ridicat
    pentru expertiza lor. Criza economica a accelerat si ea
    desfasurarea evenimentelor, iar consultantii s-au adaptat si ei:
    multi au acceptat sa joace dupa noile reguli, sa reduca valoarea
    comisioanelor si sa fie platiti din economiile pe care reusesc sa
    le obtina pentru firma-client.


    In functie de sanatatea afacerii, clientul fie si-a rezolvat
    singur problema, la fel ca inainte de criza (si multi au facut-o si
    o fac bine si acum), fie a dat buzna in birourile consultantilor
    cautand solutii. “Eu sunt foarte constient de ceea ce stiu si ceea
    ce nu stiu. Tocmai de aceea, dincolo de antreprenoriat si de
    businessul IT am apelat dintotdeauna la consultanti, deoarece,
    pentru respectivele proiecte si probleme, ei au stiut mai bine ce-i
    de facut si cum trebuie procedat”, spune Radu Georgescu,
    presedintele Gecad Group. Antreprenorul a luat recent decizia de
    a-si reuni toate activitatile intr-o structura de holding,
    inregistrat ulterior in Cipru.


    Josef Goschy, Unita: Am simtit pentru
    prima oara nevoia sa vorbesc cu un specialist



    Iulian Dascalu, Iulius Group: Consider ca
    in business este foarte important sa externalizezi
    rational


    Marius Cristescu, Bega: Nu vom muta
    afacerile grupului Bega in jurisdictia altui stat



    Marcel Barbut, AdePlast: Voi continua sa externalizez serviciile de
    consultanta fiscala


    Adrian Mihai, Fan Courier: Nu am apelat la servicii de
    consultanta


    Radu Georgescu, Gecad: Specialistii pot face o diferenta de la cer
    la pamant


    Vasile Armenean, Betty Ice: Nu cred in
    consultanta

  • Top performing managers

    Almost two years ago, towards the end of the first year after EU accession, Liliana Solomon, head of the local branch of the Vodafone group issued a warning to the managers enthusing over consumer spending euphoria and the potential of a 21 million-people market with a rising purchasing power during a meeting organised by BUSINESS Magazin.

    ”Those that make a difference in business are the people who think of ”what if”, not those who say they will grow next year, anyway,” said Solomon, who has a financial background and had worked for major telecom operators in London for years, coming back home in 2005 to take the reins of Vodafone Romania.

    The only participant to that discussion that shared the same opinion was her good friend Mariana Gheorghe, a former EBRD banker, who had taken the reins of the biggest company in the country, Petrom, in 2006. On the other side of the fence were executives in consumer goods, financial services, IT and real estate industries, all of them enthusiastic about the higher than expected results that were about to be achieved in 2007, Romania’s first year of EU membership.

    Less than two years on, the Romanian economy is in full recession, the Gross Domestic Product fell by 7.6% in the first quarter and by 8.8% in the second, heading towards the first annual decline since 2000, a period during which it has tripled (in nominal value). The total number of the unemployed will exceed 800,000 at the end of the year (according to official estimates), compared with only 400,000 last year, whereas arrearage and the acute lack of cash have become ordinary components of the Romanian business landscape.

    Against this background, BUSINESS Magazin intends to bring into the spotlight the managers of the most profitable companies and their business networks, in an attempt to analyse the structure of the Romanian economy, as shown by the ranking of the top performing private companies.

    More than half of the 100 biggest private companies in the country saw their profits increase in 2008, according to data on the Finance Ministry’s website, even though in the second half of the year some star industries of recent years such as real estate, automotive and consumer goods froze, as a result of the deepening global financial crisis and spreading of that turmoil to emerging markets like Romania.

    How much of this trend was because of managers and how much was because of a well-oiled organisation? Radu Furnica, LDS Korn/Ferry Romania and the man who has discovered and recruited some of the most important executives in the country in the course of time, believes it is very hard to establish an immediate causality between profitability of a corporation and its top management.
    ”Simple logic says that those that made the biggest profit also had the best managers. This is not a rule though! On the contrary, most of the top 25 companies by profit are in the upper end of the ranking because they are very large companies, which are hard to beat and which were helped by the market,” Furnica says.

    Consultants, however, say that the personal touch of the person who runs the business is very important in the long run, too, though. Codrut Pascu, head of the local office of management advisory firm Roland Berger says that in order to determine the contribution of the manager, one must look at the extent to which the targets (market share growth, profit, cash flow) were reached, but especially at how the company developed compared to its direct competitors and how prepared the respective companies are to deal with hardships.

  • Ce sefi de companii au facut cei mai multi bani

    In plina recesiune, profiturile de zeci sau chiar sute de milioane de euro inregistrate in 2008 incep parca sa semene cu amintirile frumoase din concediu. Desi aproape toate domeniile sunt lovite mai aspru decat asteptarile initiale, sunt totusi manageri care se asteptau la o corectie a pietei. In urma cu aproape doi ani, spre sfarsitul primului an dupa aderare, Liliana Solomon, sefa filialei locale a grupului Vodafone lansa in cadrul unei intalniri organizate de BUSINESS Magazin un avertisment pentru managerii entuziasmati de euforia consumului si de potentialul reprezentat de o piata de 21 de milioane de locuitori cu o putere de cumparare in crestere.

    „Diferenta in business se face de catre acei oameni care se gandesc la «daca» si nu de catre cei care spun ca vor creste si la anul oricum”, spunea Solomon, un finantist care lucrase ani buni in Londra pentru mari operatori telecom si care revenise in tara la sfarsitul anului 2005, pentru a prelua operatiunile Vodafone Romania. Singurul participant la discutie care o sustinea era buna ei prietena, Mariana Gheorghe, un fost bancher al BERD, care preluase din 2006 conducerea celei mai mari companii din tara, Petrom. De cealalta parte se aflau executivi din industria bunurilor de larg consum, a serviciilor financiare, IT si imobiliare, care de care mai entuziasmati de rezultatele peste estimari care se profilau pentru 2007, primul an de aderare.

    La nici doi ani distanta, economia romaneasca se afla in plina recesiune. Pro¬du¬sul Intern Brut a scazut cu 7,6% in primul trimestru si cu 8,8% in al doilea, indrep¬tandu-se spre prima scadere anuala din 2000 incoace, perioada in care s-a triplat (in valori nominale). Numarul total de someri va depasi 800.000 la finalul anului (conform estimarilor oficiale), fata de numai 400.000 anul trecut, iar lipsa acuta de lichiditati si blocajul financiar au devenit elemente obisnuite ale peisajului de afaceri romanesc. Pe acest fundal, BUSINESS Magazin isi propune sa ii aduca in prim-plan pe managerii celor mai profitabile companii si retetele lor de afaceri si, mai ales, incearca o dezbatere privind structura economiei romanesti, asa cum rezulta ea din topul celor mari performante firme private.

    Septembrie, primul hop

    Mai mult de jumatate dintre cele mai mari 100 de firme private din tara si-au crescut in 2008 profiturile, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finante. Acest lucru s-a intamplat chiar daca a doua parte a anului a adus primele blocaje in domenii vedeta in ultimii ani precum imobiliare, auto si in general in piata bunurilor de larg consum, pe fondul adancirii crizei financiare globale si a extinderii acestor turbulente spre piete emergente precum Romania.

    Cat din aceasta evolutie s-a datorat managerilor si cat unei organizatii bine puse la punct? Radu Furnica, presedintele LDS Korn/Ferry Romania si omul care a descoperit si recrutat de-a lungul timpului unii dintre cei mai importanti directori executivi din tara, crede ca este foarte greu de stabilit o cauzalitate imediata intre profitabilitatea unei corporatii si top managementul sau. “Logica primara spune ca aceia care au avut profitul cel mai mare au avut si cei mai buni manageri. Dar nu e obligatoriu! Ba chiar dimpotriva, din primele 25 de companii, dupa profit, majoritatea se afla in acest top pentru ca sunt firme foarte mari, greu de intrecut si au fost ajutate si de piata”, spune Furnica.

    Producatorul de tigari British American Tobacco este poate cel mai sugestiv exemplu. Desi si-a schimbat de mai multe ori directorul general, BAT a reusit sa ajunga cel mai mare jucator de pe piata locala de tigari, fiind una dintre cele mai profitabile din tara cu cele aproape 100 de milioane de euro obtinute anul trecut sau 370.000 de euro pe angajat, conform datelor Ministerului Finantelor. “Este nevoie de cel putin 3 ani pentru a vedea efectiv rezultatele muncii mele, ca director general”, recunostea intr-o discutie cu BUSINESS Magazin David Waterfield, seful BAT, venit in Romania anul trecut.

  • VIDEO: Cum faci bani in plina criza? Pe Bursa!

    Panica excesiva care a cuprins pietele de capital ale lumii incepand din octombrie trecut, dupa prabusirea bancii americane Lehman Brothers, a dus actiunile romanesti la niveluri cu pana la 95% mai scazute decat maximele istorice din iulie 2007, iar revenirea care a urmat a adus castiguri si de peste 200% investitorilor de la Bursa de Valori Bucuresti intr-un interval de doar cateva luni. Paradoxal, primul semestru al acestui an, care a coincis cu intrarea economiei romanesti in cea mai rea perioada de dupa 2000, a adus la Bursa unele dintre cele mai mari castiguri din ultimii ani. Indicele general al Bursei, BET-C, a inregistrat de la inceputul anului pana la 9 iulie o crestere de 5,4%, in timp ce indicele celor mai importante zece companii listate, BET, a crescut cu 17%, iar SIF-urile au castigat in medie 28%. In acelasi interval, sapte actiuni de la Bursa au adus castiguri de peste 100%, iar alte cinci – intre 50% si 100%.

    Cine ar fi investit, de exemplu, 10.000 de lei in actiuni Rompetrol Rafinare (RRC), compania care controleaza rafinaria Petromidia, sau in actiuni ale producatorului de medicamente Zentiva – fosta Sicomed (SCD) – ar fi obtinut un castig net de peste 14.000 de lei, de zece ori mai mare decat dobanda medie oferita de un depozit bancar in lei pe un an. Un plasament similar in actiuni SIF Oltenia (SIF5) ar fi adus un castig de 4.200 de lei, de trei ori peste dobanda bancara, desi actiunile SIF Oltenia scazusera in ianuarie si februarie cu 40% fata de inceputul lui 2009. Pentru cei ce nu s-au speriat de caderea dramatica de la inceputul anului si au intrat in piata, castigurile au fost chiar mai mari decat in prima jumatate a lui 2007, cand economia era in plin avant, ca si piata de capital. “Priveste fluctuatiile pietei ca pe un prieten si nu ca pe un dusman.

    Profita din nebunia celorlati in loc sa te alaturi ei”, este unul dintre sfaturile celebre ale miliardarului american Warren Buffett, poate cel mai cunoscut investitor de pe pietele de capital. El a facut achizitii de miliarde de dolari in ultimul an, profitand tocmai de frica exacerbata a investitorilor, care a prabusit cotatiile tuturor companiilor, indiferent de domeniu, de perspective sau de rezultatele financiare si a condus la aparitia unor chilipiruri nesperate in urma cu doi ani. Pe piata romaneasca, retragerea unor fonduri straine de investitii si mai ales vanzarile din panica ale investitorilor locali au facut ca actiunile sa scada si mai mult, poate nejustificat in unele cazuri.

    Asa s-a ajuns in situatia ca aproximativ jumatate din actiunile listate pe piata principala a Bursei de la Bucuresti sa fie evaluate in prezent la mai putin de 20% din pretul din iulie 2007, cand au atins maximele istorice, chiar si dupa cresterile spectaculoase din ultimele luni. De asemenea, particularitatea pietei romanesti, lichiditatea foarte scazuta, considerata de majoritatea brokerilor un handicap, a facut ca actiunile locale sa scada mai mult decat cele de pe pietele din jur, devenind astfel subevaluate la nivel regional. Aceeasi lichiditate redusa poate conduce la o revenire mai puternica in momentul intoarcerii fondurilor de investitii.

    “Dupa parerea noastra, piata de capital din Romania este evaluata atractiv, raportat la alte piete, avand in vedere rata de crestere (descrestere) economica asteptata pentru urmatorii doi ani si riscul de tara din acest moment”, considera Marius Muresan, directorul general adjunct al STK Financial, societatea care administreaza fondul de investitii STK Emergent, care este de asemenea listat la Bursa. Muresan apreciaza ca firmele cu capitalizare bursiera mare se tranzactioneaza in medie cu un discount de peste 30% in raport cu un nivel rezultat din comparatia cu alte tari. “Din acest motiv, raportata la riscul asumat, investitia in actiuni cu capitalizare bursiera mare pare atractiva comparativ cu investitia in firme mai mici (la care, pe langa un risc mai mare de lichiditate, exista si riscul sa fie afectate mai puternic de evolutia macroeconomica)”, explica el.

    Dupa Muresan, un portofoliu ar trebui sa fie format acum din firme care au scazut puternic in ultimul an – eventual peste media pietei – fara sa fi inregistrat insa o deteriorare majora a situatiei financiare, cu un grad redus de indatorare relativ la media pe industrie si cu randamentul capitalului propriu al firmei in ultimii ani constant ridicat. Identificarea unor actiuni listate care sa satisfaca toate aceste criterii este foarte dificila, insa exista companii, dintre cele care au scazut puternic in ultimii doi ani, aflate in aceasta situatie. De exemplu, constructorul de conducte magistrale pentru gaze Condmag Brasov (COMI) a inregistrat in primul trimestru o crestere cu 240% a profitului net fata de aceeasi perioada din 2008, in timp ce afacerile companiei s-au majorat cu aproape 80%.

    Cititi in continuare ce spun specialistii Raiffeisen Centrobank despre potentialul SIF-urilor

    Leonard Visan, Investica: “Cred ca explozia Bursei s-a consumat in lunile precedente, iar contractia economica face ca perspectiva sa fie negativa”

    Cum a ajuns Comnord Bucuresti (COSC), cea mai mare companie de constructii de la Bursa

    Andreea Gheorghe, Intercapital Invest: "Nu as recomanda in acest moment nimanui strategii de investitii in actiuni pe termen mediu"

  • Idei de furat pentru o afacere de la zero

    Ce
    afaceri pornite de la zero ofera cel mai bun potential de
    dezvoltare in urmatorii ani? Marele secret este ca nu exista o
    activitate anume care sa garanteze, singura, succesul unei tinere
    companii. Ar fi insa si cateva mici secrete. Primul: mizati pe
    Internet si servicii. Al doilea: ignorati granitele. Ultimul:
    ignorati, pe cat puteti, si regulile; mai bine le rescrieti.

    Revista americana Business 2.0 oferea in septembrie 2006 cateva
    idei celor dornici sa-si deschida afaceri. Era vorba acolo de
    retele ieftine Wi-Fi pentru turismul brazilian, de productia de
    biodiesel in Argentina, de o retea sociala exclusivista pe Internet
    pentru milionarii din Rusia, de un restaurant in stil american
    intr-un mare oras chinez, despre decoratiuni occidentale pentru
    clasa de mijloc chineza sau despre comertul cu ceea ce pare a fi
    noul hit pe piata vinurilor, cele produse in Grecia.

    Ideile par cosmopolite si ciudate, insa globalizarea le justifica.
    Iar romanii care ar putea cauta idei de afaceri in astfel de
    publicatii straine nu-s deloc prea mici pentru un razboi asa de
    mare; in ziua de astazi esti atat de mare pe cat vrei sa fii si ai
    anvergura pe care ti-o construiesti. Timp de un deceniu si
    jumatate, intrebarea „ce domeniu sa aleg“ pentru un potential
    intreprinzator n-a fost necesara in Romania, o piata care a primit
    firesc, fara probleme, cam orice produs i-a fost propus, de la
    napolitane la servicii de consultanta. Maturizarea pietei,
    deschiderea acesteia in fata competitiei europene in urma
    integrarii in UE, schimbarile de pe piata fortei de munca,
    rafinarea gusturilor clientilor, imbunatatirea nivelului de trai
    sunt insa acum noile coordonate de care afacerile aflate in stadiul
    de proiect trebuie sa tina cont.

    Asadar, care sunt cele mai profitabile si potential de succes idei
    de afaceri ale momentului, cu o valoare a investitiei care sa plece
    de la 50.000 de euro? Un numar de 16 oameni de afaceri si analisti
    au raspuns intrebarilor BUSINESS Magazin legate de succes, spirit
    intreprinzator, piete promitatoare si solutii de finantare. Si in
    majoritatea raspunsurilor oferite, Internetul si serviciile legate
    de online in special, dar si de tehnologia informatiei in general
    au tinut capul de afis. „Productie independenta de software, comert
    online si media online, call-center,
    help-desk sau network operations center“, raspunde scurt Marius
    Ghenea, directorul general al PCFun (distributie online de
    echipamente IT si electronice), fost director executiv la Flamingo
    si fost director general la Flanco. Sorin Stoica, fondator al
    grupului Dasimpex, preluat de fondul de investitii GED, crede ca
    domeniul IT va creste in urmatorii trei ani cu cel putin 30%, atat
    pe partea de software si hardware, cat si in zona comunicatiilor
    integrate.

    Analistul economic Radu Limpede crede ca serviciile bazate pe
    Internet, cu precadere in zonele in care valoarea este adusa de
    utilizatori, isi pot gasi rapid audienta globala si clienti de
    oriunde. Pornind de la exemplul Google, care a intrecut Coca-Cola
    in capitalizare bursiera si in notorietate a brandului in anumite
    tari ale lumii, si continuand cu Softpedia.com si Soft32.com,
    site-uri de servicii online dezvoltate in Romania, dar unde 95% din
    clienti sunt straini, Limpede crede ca zonele de Internet si
    software asigura un teren propice succesului: „Ceva inovator isi
    gaseste imediat audienta globala, pentru ca Internetul este privit
    drept «noul continent», in care nu exista granite dictate de
    distanta, iar cele lingvistice se pot parcurge cu costuri minime“,
    spune Limpede.

    Serviciile IT vor avea mai mare cautare decat in anii anteriori, pe
    masura ce firmele romanesti se vor dezvolta si vor avea nevoie sa
    isi externalizeze o buna parte din activitatile care nu fac parte
    din nucleul afacerii, spune Radu Georgescu, presedintele GeCAD, cel
    care a vandut, in urma cu cativa ani antivirusul RAV companiei
    Microsoft. „Noi mizam mult pe serviciile de securitate IT“,
    precizeaza Georgescu.

    Radu Apostolescu, director executiv la magazinul online Emag,
    completeaza lista domeniilor despre care crede ca sunt de viitor
    pentru o afacere noua: „Servicii logistice integrate, cu
    transparenta informationala maxima, real-time catre clienti.
    Servicii online de furnizare de informatii, pentru ca sunt zeci,
    sute de domenii de la administratie centrala si locala pana la
    turism in care e necesara transparenta si viteza mare de circulatie
    a informatiei“.

    Un punct de vedere diferit are Vladimir Sterescu, directorul
    executiv al EasyCall: „Personal, as investi in zona de creare de
    continut pentru diverse industrii conexe celei a comunicatiilor.
    Romania sta bine la capitolul infrastructuri, toti ne dorim sa avem
    acces la diverse retele de comunicatii, insa cand cauti un continut
    de calitate, versiunile in limba romana reprezinta o mica parte din
    ceea ce gasesti in strainatate“, spune Sterescu, a carui afacere de
    debut, call-center-ul EasyCall, a fost recent cumparata de compania
    americana CGS.

    Cei mai putin familiarizati cu Internetul si productia de software
    se pot orienta spre activitati cu un grad ridicat de concret.
    „Reciclarea aparatelor electronice, electrocasnice, IT & C.
    Daca n-as avea alte preocupari, as investi in turism de tip
    wellness sau de aventura, mici hoteluri in locuri pitoresti, cu
    facilitati de spa si activitati in aer liber, sau intr-o firma de
    amenajari interioare“, spune Lorand Szarvadi, directorul executiv
    al retelei de magazine Domo.

    Francisc Bodo, director de investitii la fondul GED Capital,
    extinde lista: „Consultanta in afaceri, training, servicii privind
    protectia mediului, inclusiv audit si consultanta, forme speciale
    de turism, inclusiv cel rural, petrecerea timpului liber
    (spectacole, sport), ingrijirea sanatatii, retail specializat,
    fast-food, cafenele, catering, administrarea imobilelor. In general
    orice servicii care se preteaza la outsourcing – contabilitate, IT,
    evidenta si administrare personal, paza si securitate, call
    centers, professional cleaning“. Si pentru a fi si mai precis, Bodo
    ofera si variantele finantarii: „Cu experienta si finantare, orice
    activitate din lista; cu experienta si fara finantare, activitati
    care nu presupun investitie initiala mare, cum sunt consultanta sau
    trainingul; fara experienta si cu finantare, turism rural; fara
    experienta si fara finantare, greu de spus, poate doar cleaningul,
    insa si acolo este necesar un minim de know-how sau macar sa ai un
    client de inceput“.

    Mai spre zona hard-pragmatica inclina Gelu Lupas, patronul firmei
    clujene Solara: „Constructii si instalatii pentru case individuale,
    instalatii si sisteme cu consum redus de energie, case low-energy.
    Productie de materiale de constructie si pentru izolatie bazate pe
    materiale naturale, obtinute din produse agricole. Biodiesel,
    izolatii termice si fonice, srot de seminte pentru brichete de
    combustibil“.

    La granita dintre Internet si concret se afla Andrei Georgescu,
    directorul companiei de marketing White Image: „In prezent pe piata
    exista un mare vid de informatii si ar fi cazul sa inceapa sa apara
    integratorii de date, nu in sensul de a colecta informatii din zeci
    de surse, ci de a aduce valoare adaugata, prin crearea de modele de
    analiza a acelor date si crearea de previziuni“.

    In fine, Dragos Dinu, CEO al A&D Pharma, vede dezvoltarea in
    spatiul „serviciilor de consultanta in domeniul aducerii
    reglementarilor din diverse domenii in acord cu legislatia Uniunii
    Europene“.

    Asadar, servicii si Internet. Care ar fi, prin comparatie,
    potentialele succese pentru creatorii de start-up-uri din
    strainatate? CNN ofera exemplul unui start-up multinational – o
    firma americana de mobilier pentru copii, ElevateHome, care detine
    doua fabrici, una in Thailanda si una in India. La 18 luni de la
    infiintare, firma, cu birouri in locuinta proprietarului si numai
    trei angajati in SUA, asteapta primele profituri si o cifra de
    afaceri de 750.000 de dolari in 2006. O alta afacere dezvoltata de
    la zero, Bulbs.com – un retailer online din Massachusetts – vinde
    pur si simplu becuri; trimite si in strainatate comenzi mai mari de
    100 de dolari, iar cifra de afaceri i-a crescut cu cate 50% anual
    in ultimii trei ani.

    O
    alta companie, cu numai 10 angajati, este interfata prin care 90 de
    fabrici din China, Malaiezia si Singapore vand pe piata americana
    produse ce pornesc de la banale lupe pentru filatelisti si ajung la
    lasere industriale. Crema prajiturii o reprezinta cinci studenti de
    la Rensselaer Polytechnic Institute, cea mai veche universitate
    tehnologica din SUA, care au creat in 2004 un program de training
    pentru folosirea eficienta a stingatoarelor pentru incendii;
    vanzarile au crescut in primul an de doua ori mai repede decat au
    estimat intreprinzatorii.

    Setul de intrebari trimis celor 16 oameni de afaceri si analisti
    romani a cuprins si o mica capcana: i-am intrebat spre ce tip de
    afacere s-ar orienta in prezent, daca ar fi sa o ia de la inceput.
    Am vrut sa vedem in ce masura coincid raspunsurile la aceasta
    intrebare cu ceea ce au recomandat in materie de start-up de
    succes. Internetul si comertul online tin capul de afis si la acest
    capitol, urmate de prestarile de servicii, turism, energie verde,
    consultanta si training; apar imobiliarele si constructiile,
    domenii ce implica finantari serioase. Putem deci conchide
    linistiti ca interlocutorii n-au cazut in capcana.

    Mai departe, am solicitat interlocutorilor sa numeasca o piata, un
    domeniu de activitate unde produsele romanesti sa poata spera la
    recunoasterea mondiala, la un succes cel putin asemanator cu cele
    inregistrate in software de antivirusii RAV al lui Radu Georgescu
    sau BitDefender produs de Softwin. Francisc Bodo si Gabriel
    Mardarasevici, directorul Ness Technologies, joaca pe cartea
    turismului. „Promovarea trebuie sa fie insa organizata si finantata
    de catre Guvern“, spune Bodo. „Succesul va aparea in anii viitori,
    in masura in care se va investi masiv in infrastructura“, adauga
    Mardarasevici.

    Marius Ghenea de la PCFun introduce insa o nota de scepticism
    inclusiv in privinta exemplelor noastre de produse romanesti cu
    succes in strainatate. „Atat RAV, cat si BitDefender sunt produse
    remarcabile, ca si companiile care se asociaza acestor nume de
    marca ale industriei software. Dar cred ca, fara a parea
    condescendent, nici unul din ele nu a ajuns la consacrarea
    mondiala, deci nici macar aici nu cred ca putem spune ca «dominam»
    piata mondiala“, considera Ghenea, recunoscand insa ca productia de
    asemenea programe poate fi in continuare un punct forte al
    economiei romanesti. „Piata pe care putem spera sa fim recunoscuti
    in viitorul apropiat pe plan european si, de ce nu, mondial ar
    putea fi cea de outsourcing. Pentru putin timp, insa, trei-patru ani, din cauza evolutiei costurilor fortei
    de munca“, atrage atentia Marius Ghenea.

    Lorand Szarvadi de la Domo se arata insa mult mai optimist: „Eu
    cred ca tot IT-ul romanesc, industria de software, va produce si
    urmatoarele surprize. Categoric, intrarea noastra in Europa ofera
    sanse si celorlalte domenii sa intre in competitie cu toata lumea“.
    Radu Georgescu are un punct de vedere asemanator, dar si o
    precizare de facut: „Putem fi recunoscuti in piata de software,
    pentru ca noi, romanii, suntem capabili sa cream programe foarte
    inovatoare, care pot avea succes pe piata internationala. Piata de
    software insa este o notiune destul de larga. La GeCAD, ne-am
    orientat catre aplicatii pentru comunicarea electronica, pentru
    comert electronic si solutii de securitate IT“.

    Pentru un bun inceput al afacerii, in afara de idei trebuie
    finantare si un spatiu. Pentru cei ce cred ca originalitatea ideii
    lor poate impresiona un posibil finantator mai mult decat detaliile
    planului de afaceri, cea mai potrivita finantare in actualele
    conditii din Romania pare sa vina din partea unui „business angel“
    – un capitalist cu vechime dispus sa acorde, in schimbul unui
    procent din afacere, banii necesari dezvoltarii. La banci, oamenii
    de afaceri pe care i-am consultat recomanda mai degraba accesarea
    unui credit pentru nevoi personale. Este mai scump, dar este si mai
    usor de obtinut si nu necesita garantiile cerute de banca pentru un
    credit IMM.

    Spatiile comerciale si industriale ceva mai mici sunt o problema
    mai delicata, in special in Bucuresti, dar si in orasele mari din
    tara. „Spatii mai mici inseamna circa 500 de metri patrati, pentru
    depozitare, eventual productie. Dar atat timp cat exista cerere
    pentru spatii de peste 1.000 mp, proprietarii vor opta sa satisfaca
    in primul rand acest segment“, spune Costel Alecu, director la
    Regatta. Daca intreprinzatorul este bucurestean, sansa doritorilor
    de spatii mai mici pare sa tina clar de zonele limitrofe Capitalei:
    „Proprietarii situati la 20-30 km de Bucuresti au o presiune mai
    mica la inchirieri, fiind de acord sa ofere si suprafete mai mici.
    Chiria pe metrul patrat poate varia intre 6,5 si 8 euro/mp“.

    Idee, finantatori, tendinte. Ce mai trebuie ca afacerea sa mearga?
    La inceput am promis cateva secrete, desi unii ati mai citit
    probabil lucruri asemanatoare in cartile de afaceri. Asa ca nu
    putem incheia fara inca un secret – ei da, aproape un secret al lui
    Polichinelle: sa faci ceea ce-ti place, ce te atrage, la ce te
    pricepi cu adevarat.