BusinessMagazin

Tag: context

  • Opinie Lavinia Raşca: Planul afacerii şi succesul în antreprenoriat (2)

    Am invitat doi absolvenţi ai programului EMBA la cursul meu de antreprenoriat din weekendul trecut. I-am rugat să le împărtăşească studenţilor din experienţa lor antreprenorială. Ei se numără printre cei peste 40% de absolvenţi care, după ce finalizează programele noastre, îşi înfiinţează propria afacere.

    În cazul lor, este vorba despre o activitate de comerţ electronic, a cărei idee s-a conturat ca temă a lucrării de disertaţie, apoi s-a materializat în câteva luni prin înfiinţarea unei companii care s-a dezvoltat cu paşi siguri. Invitatul a vorbit, printre altele, despre importanţa elaborării şi urmăririi business plan-ului, chiar şi atunci când realitatea aduce modificări substanţiale la gândirea iniţială. Invitatul şi-a terminat expunerea cu un citat al lui Eisenhower: „Planurile nu înseamnă nimic, dar planificarea este totul“.

    Într-adevăr, elaborarea business plan-ului suscită opinii pro şi contra. Am dezbătut chestiunea asta acum două săptămâni, la conferinţa de educaţie antreprenorială organizată de European Foundation for Management Development.
    Eu sunt de partea celor care consideră ca elaborarea planului afacerii este utilă, în special în faza de start-up. Iar experienţa prezentată de absolventul EMBA a adus un nou argument. De aceea, am luat decizia să duc mai departe articolul anterior despre planul de afaceri, considerând că acest lucru este util pentru unii dintre cititori.

    Planul afacerii este un document care precizează în ce constă afacerea, ce resurse şi strategii se vor folosi şi ce rezultate sunt aşteptate într-un anumit orizont de timp.

    Procesul de redactare a planului afacerii este o experienţă utilă pentru antreprenor, obligându-l să se gândească într-o manieră sistematică la conceptul căruia intenţionează să-i dea viaţă. Schema pe care trebuie să o respecte în procesul de redactare a documentului îl ajută să ia în considerare toate detaliile afacerii. Astfel, poate descoperi aspecte pe care le-a trecut cu vederea în fazele anterioare şi care pot determina eşecul afacerii sau, dimpotrivă, pot fi exploatate pentru creşterea competitivităţii viitoarei companii.
    Planul scris le permite cititorilor (finanţatori, potenţiali parteneri, furnizori sau angajaţi importanţi) să-şi formeze rapid o impresie despre ideea de afacere a antreprenorului.

    CONŢINUTUL ŞI MODUL DE REDACTARE A BUSINESS PLAN-ULUI

    Este necesar ca planul să conţină informaţiile care îi interesează pe cei cărora le este adresat (antreprenorul însuşi sau finanţatori şi potenţiali colaboratori). Să prezinte atât argumentele pentru succesul afacerii (piaţa favorabilă, preţul avantajos cu care se pot vinde produsele/serviciile, existenţa forţei de muncă cu calificarea necesară etc.), cât şi riscurile anticipate. Să detalieze cum se vor exploata oportunităţile pentru creşterea avantajului competitiv şi cum vor fi contracarate efectele riscurilor identificate. Cititorii vor fi cu atât mai precauţi cu cât antreprenorul are mai puţină experienţă, neputând lua ca referinţă performanţe anterioare. De aceea, în acest caz, rigurozitatea în elaborare este esenţială.

    Este important ca planul să fie concis, clar, logic şi atractiv, ţinând seama de faptul că se adresează unor persoane ocupate, dar şi că nu toţi cititorii cunosc domeniul de activitate prezentat.
    Este bine ca, în vederea definitivării, antreprenorul să roage o persoană avizată apropiată şi de încredere (un alt antreprenor, un consultant, un investitor) să citească forma aproape finală a documentului, verificând astfel dacă răspunde cerinţelor de mai sus.

    CAPITOLELE MARI ale planului de afaceri sunt scrisoarea de introducere, rezumatul, planul propriu-zis şi anexele.

    INTRODUCEREA este adaptată pentru fiecare cititor în parte şi explică într-un mod atractiv despre ce afacere este vorba şi ce tranzacţie reciproc avantajoasă îi propune antreprenorul cititorului, lăsând loc pentru negocieri ulterioare.

    REZUMATUL. Cei interesaţi citesc în primul rând rezumatul, pentru a-şi forma o impresie generală asupra afacerii. De aceea este bine ca antreprenorul să acorde multă atenţie redactării lui, pentru a prezenta, în două – trei pagini, cele mai importante aspecte, care să capteze interesul pentru lectura întregului material. Cititorii caută aici informaţii despre etapa de dezvoltare în care se află afacerea, produsele/serviciile oferite şi beneficiile distincte şi valoroase pe care le aduc utilizatorilor, piaţa şi concurenţa înregistrată pe piaţa respectivă, detalii despre antreprenor şi angajaţii săi importanţi, care să demonstreze competenţa, credibilitatea şi implicarea lor, dar şi încrederea şi hotărârea de a reuşi.

    Deşi este plasat la începutul materialului, rezumatul va fi elaborat după finalizarea planului propriu-zis.

    PLANUL PROPRIU–ZIS. Este cea mai importantă parte a documentului. Conţinutul său este prezentat în Tabelul I.
    Pentru a putea lua decizia de a finanţa sau colabora cu antreprenorul sau de a nu o face, cititorii – investitori, sau potenţiali parteneri – cântăresc cu atenţie următoarele aspecte: competenţa şi credibilitatea antreprenorului şi a echipei sale, rentabilitatea investiţiei, avantajele anticipate în schimbul riscului de finanţare sau de colaborare asumat. De aceea, este indicat ca acestea să reiasă clar din conţinutul planului.

    ANEXELE. Această parte permite prezentarea unor documente de interes dar care, incluse în corpul propriu-zis al planului, ar îngreuna lectura lui. Ele trebuie bine structurate, numerotate, astfel încât să se poată face trimitere către ele în conţinutul planului. Este vorba despre: planuri, schiţe sau fotografii ale produselor, organigrame, documente financiare, documente legale, scrisori de apreciere de la clienţi sau de la furnizori, curriculum vitae ale membrilor cei mai importanţi ai echipei manageriale şi personalului-cheie etc. Este la latitudinea antreprenorului să decidă ce documente să anexeze planului.

  • Ce întrebări nu ar mai trebui folosite la interviul de angajare

    În România încă se mai practică metode perimate la interviul de angajare, potrivit informaţiilor Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR.

    Interviul este probabil cea mai importantă etapă a procesului de recrutare, pentru că atunci recrutorii trebuie să identifice omul potrivit la locul potrivit. Iar pentru a face alegerea corectă, este nevoie de un dialog cât mai eficient, în care să nu îşi aibă locul întrebări care pun candidatul în situaţia de a fi pur şi simplu inventiv, fără o bază reală.

    În contextul globalizării, al apariţiei unor noi tipuri de joburi, în special în domeniile digital, IT, social media, este necesar ca specialiştii în resurse umane să îşi actualizeze metodele de recrutare în timp real, în pas cu evoluţia tehnologică, dar şi cu realitatea pieţei muncii, care devine tot mai efervescentă.

    Una dintre cele mai perimate întrebări care încă se folosesc în cadrul anumitor interviuri este ”Cum te vezi peste 5 ani?”.
    ”În actualele condiţii ale economiei de piaţă, ne este destul de dificil să preconizăm evoluţia noastră din punct de vedere profesional. Consider că această întrebare trebuie adaptată pentru fiecare candidat în parte, în funcţie de experienţa, profilul şi studiile sale. Putem apela în schimb la întrebarea ’Cum ţi-ai dori să evoluezi profesional?’ sau ’Care consideri că sunt următoarele etape în cariera ta’?”, explică Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    O altă întrebare destul de perimată, încă întâlnită frecvent de către candidaţi, este “Care sunt punctele tale forte şi care sunt cele slabe?”. Este o întrebare rigidă, ruptă de orice fel de context, care nu îl ajută nici pe candidat, nici pe recrutor.
    ”Pentru a obţine informaţii cât mai realiste şi corecte legate de capacităţile şi abilităţile candidatului, se poate face referire la proiectele în care acesta a fost implicat în trecut, indiferent că sunt pe plan personal sau profesional. Il putem întreba care a fost aportul său în dezvoltarea şi derularea acestor proiecte”, exemplifică Raluca Peneş.

    De asemenea, întrebarea “Ce poţi schimba la tine?” nu trebuie să se mai regăsească la interviul de angajare. Făcând referire la punctele slabe, este oarecum legată de întrebarea anterioară. În schimb, putem întreba despre planurile candidatului din perspectiva dezvoltării sale atât pe plan profesional, cât şi pe plan personal.

    ”Întrebările de mai sus se regăsesc pe multe site-uri de specialitate, împreună cu sugestii de răspunsuri. De aceea, candidaţii vin deja pregătiţi la interviuri cu răspunsuri standard, pe care în realitate nu şi le asumă. Aceste întrebări nu mai sunt relevante în procesele de recrutare, ele trebuie adaptate de către specialiştii de HR în funcţie de fiecare candidat în parte”,  mai spune specialistul Smartree.
    Ce se ascunde în spatele întrebării ”Ce hobby-uri ai?”

    Mai există o  întrebare despre care s-ar putea crede că este perimată, părând la prima vedere mai puţin pertinentă – ”Ce hobby-uri ai?” – dar care are în spate o motivaţie relevantă. Întotdeauna întrebările cu referire la hobby-uri ascund în spatele răspunsurilor informaţii utile pentru recrutor.

    ”De exemplu, o persoană care are drept hobby să meargă cât mai des în vacanţe exotice va căuta întotdeauna joburi bine plătite care să-i susţină acest hobby. Dacă practicăm sporturi de echipă, cu siguranţă că ne vom putea adapta unei echipe ai cărei membri colaborează în mod direct. În cazul în care preferăm sporturile individuale, vom tinde către joburi care nu presupun relaţionarea cu colegii”, adaugă Raluca Peneş.

  • Controalele, respectarea noilor norme şi legea antifumat schimbă piaţa restaurantelor

    Acum este o piaţă excepţională pentru investitorii în HoReCa“, sintetizează Dragoş Petrescu, proprietarul grupului City Grill, oportunităţile pe care le oferă acum piaţa ospitalităţii. Restaurantele, cafenelele şi barurile din Bucureşti au trecut cu bine peste criza economică, dar multe nu au reuşit să treacă de anul 2015, când costurile administrative în creştere au dus la închiderea multor afaceri din domeniu. Estimările HORA (Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România) spun că anul trecut s-au închis cu 20% mai multe restaurante decât s-au deschis.

    Schimbările au început cu trecerea la casele de marcat cu rolă electronică, la care au recurs toţi operatorii din domeniu începând cu februarie 2015 şi terminând cu noiembrie 2015, şi au culminat cu tragedia din toamna lui 2015, când incendiul de la Colectiv a atras atenţia asupra nerespectării normelor ISU de către mulţi agenţi economici din domeniu, care au închis imediat afacerile. Dragoş Petrescu admite că problemele legate de respectarea normelor ISU sunt o situaţie generalizată în piaţă şi că a alocat în ultimele două luni din 2015 peste 400.000 de euro pentru a face toate modificările solicitate de normele ISU la nivelul reţelei City Grill. Reţeaua controlată de Dragoş Petrescu are acum 16 localuri, dintre care trei sunt City Grill, trei sunt City Cafe, cinci sunt Trattoria Buongiorno, două sunt Hanu’ Berarilor şi câte un restaurant se află sub brandul Caru’ cu Bere, Pescăruş şi Hanul lui Manuc.

    Regularizarea pieţei are mai multe părţi bune, după cum spune Dragoş Petrescu, care se ocupă în prezent şi de conducerea Asociaţiei Patronatelor din industria HoReCa (HORA). Una dintre ele este regularizarea în sine, iar HORA a cerut de la autorităţi un termen de graţie de şase luni pentru ca toate unităţile să poată aduce la zi investiţiile aferente. Dragoş Petrescu estimează că un restaurant de dimensiuni medii a derulat investiţii de 20.000 euro numai pentru a se alinia cu normele solicitate pentru obţinerea avizului ISU. O altă parte bună este reaşezarea pieţei pe principii corecte: „Faptul că toate unităţile de alimentaţie publică vor respecta normele referitoare la fiscalizare sau siguranţă va curăţa piaţa de concurenţa neloială şi ne vom putea raporta la cifrele adevărate din această piaţă, aşa cum este corect pentru toată lumea“. În consecinţă, o altă parte bună este „curăţarea pieţei“: „Cei care nu aveau intenţii serioase în HoReCa au închis primii şi s-au retras, astfel că cei care am rămas avem gânduri mari“.

    De aici derivă însă şi faptul că nu toate restaurantele cu intenţii bune mai au şi forţa să reziste pe piaţă, iar multe dintre reţelele mici existente au ieşit deja la vânzare, ceea ce creează o zonă de oportunitate pentru reţelele mai mari sau pentru potenţialii investitori instituţionali.
    Peste toate solicitările cu care s-a confruntat piaţa anul trecut, 2016 începe cu o nouă schimbare importantă: intrarea în vigoare a legii antifumat. Dragoş Petrescu estimează că vânzările din restaurante, cafenele şi baruri vor scădea cu 10% în primele trei luni de la intrarea în vigoare a legii antifumat şi vor reveni în trimestrele III şi IV ale anului. „Va fi un şoc pentru piaţă, dar nu atât de mare încât lumea să nu mai iasă să mănânce în oraş. Este adevărat că, pe lângă că nu se mai fuma, toată regularizarea pieţei se va regăsi în preţul mesei la restaurant, dar, în timp, clienţii vor înţelege că odată ce intră în restaurant siguranţa lor depinde de agentul economic şi vor accepta mai uşor schimbările“, crede Dragoş Petrescu, care se bucură însă că aceste schimbări ale pieţei au venit cumva simultan: „Faptul că în restaurante nu se va mai fuma, că totul va fi fiscalizat, că sunt controale susţinute şi că trebuie respectate nrome va ridica bariera de intrare în HoReCa şi vor intra în piaţă numai jucătorii interesaţi de business. Este cu atât mai bine, deoarece în acest moment avem o piaţă cu cerere în creştere (pe fondul scăderii TVA) şi cu ofertă în scădere“. Cea mai bună parte este însă, după cum concluzionează Dragoş Petrescu, că restaurantele sale vor avea o concurenţă loială.

    În contextul în care se uită la achiziţii, Dragoş Petrescu nu a bugetat multe deschideri pentru acest an. Doar două: vrea să deschidă un nou restaurant Buongiorno în Centrul Vechi, în locul celui închis imediat după incendiul de la Colectiv, şi, de asemenea, a bugetat şi deschiderea unui restaurant City Grill în zona Pipera sau Barbu Văcărescu. Se mai uită şi la Piaţa Cosmonauţilor-Amzei (care a preluat mult business din închiderea Centrului Vechi), dar încă nu a planificat nimic în acea zonă. Nu ştie încă unde va mai deschide, dar ştie ce anume vrea neapărat să deschidă: prima berărie Pilsner Urquell, aflată în portofoliul gigantului SABMiller. Pilsner Urquell este singura bere din lume care se produce în acelaşi loc, la Plzen, în Republica Cehă, din 1842 – loc care a dat şi numele celui mai băut tip de bere din lume, pilsner.

    De la Plzen berea se transportă proaspătă, în containere, la toate berăriile Pilsner Urquell din lume şi are un termen de garanţie de două săptămâni. „Este un business un pic riscant, cu costuri cam mari, dar care va aduce o experienţă cu totul diferită iubitorilor de bere, iar pentru mine este un proiect de suflet“, spune Dragoş Petrescu. Crede că piaţa va accepta modelul, mai ales modul cum vrea să îl marketeze – ca un muzeu al berii.
     

  • ZF: Cele 6 evenimente care au marcat săptămâna

    Dacă în 2008 gazul rusesc reprezenta aprope un sfert din con­sum, anul trecut ponderea importurilor de la Gazprom nu mai reprezenta nici măcar 2%. Ce a determinat reducerea uneia dintre cele mai complicate dependenţe de importuri? Colapsul industriei.

    Potrivit datelor livrate de Gazprom Export, braţul de ex­porturi de gaze al gigantului Gazprom, cel mai mare produ­că­tor de gaze la nivel global, anul trecut România a mai avut nevoie de numai 0,17 miliarde de metri cubi de gaze ruseşti, cu aproape 50% mai puţin faţă de 2014.
     
    Citiţi mai multe www.zf.ro

  • Opinie Lavinia Raşca: Planul afacerii şi succesul în antreprenoriat

    Opiniile despre planul afacerii sunt foarte diferite. Unii consideră că este indispensabil succesului, alţii, dimpotrivă, că este inutil. Sigur, sunt şi păreri mai nuanţate. Am întâlnit persoane mi-au spus: „nu pot lansa businessul, pentru că nu mi-am terminat business planul”  – o scuză.

    În ultimii ani, în România s-au finanţat programe care să-i înveţe pe tineri să întocmească planuri de afaceri şi să-i stimuleze să-şi înfiinţeze, pe baza lor, întreprinderi. Tot mai mulţi antreprenori maturi şi specialişti le vorbesc începătorilor despre importanţa şi conţinutul acestui document. Sunt disponibile nenumărate publicaţii şi softuri despre cum se scrie un business plan.

    Planul afacerii este doar în mică măsură o condiţie obligatorie sau o garanţie a succesului antreprenorial. Iar când antreprenorul paralizează în demersul de a-l întocmi, devine chiar o frână. Cred însă că elaborarea acestui document sporeşte şansele de reuşită a afacerii şi că este bine ca antreprenorul să-l întocmească cu atenţie, înainte de a pune în joc fonduri, timp şi emoţii.
    În timp ce majoritatea antreprenorilor scriu planul ca să-l citească alţii, în general finanţatori sau furnizori de resurse, eu consider că principalii destinatari şi beneficiari ai acestui demers sunt, de fapt, chiar ei înşişi. Iată doar câteva motive:

    • Scriind planul, antreprenorii sunt obligaţi să se gândească la toate detaliile importante ale afacerilor lor, la clienţii vizaţi şi la factorii cheie ai succesului.
    • Documentul scris va putea fi arătat unor persoane apropiate, pricepute şi binevoitoare. Citindu-l, acestea îşi vor forma opinii obiective şi vor da sfaturi valoroase şi pentru rezolvarea unor eventuale puncte nevralgice, fără să ceară bani.
    • Planul este un ghid pentru primul sau primii doi ani de activitate, ajutându-i pe antreprenori să menţină în limitele prevăzute cheltuielile de personal, marketing, operaţiuni etc. De asemenea, să-şi  canalizeze energia spre atingerea obiectivelor pe care şi le-au propus şi să se concentreze asupra strategiei stabilite.


    În urma analizei atente a afacerilor avute în vedere, antreprenorii se lămuresc dacă pot crea premisele bunei lor funcţionări: (1) Echipe formate din persoane cu aptitudini şi experienţă relevantă, care, ideal, au mai lucrat împreună, se înţeleg bine şi se completează reciproc. (2) Un model de business atractiv şi durabil, care să conducă la avantaj competitiv. (3) Asigurarea resurselor prin atragerea de finanţatori, parteneri, furnizori, cu ajutorul unor tranzacţii avantajoase pentru toate părţile implicate.

    Aşa cum arăta profesorul William Sahlman de la Harvard Business School, cititorii cunoscători ai planurilor de afaceri se uită atent la câteva elemente, aşteptându-se ca ele să fie bine puse în evidenţă:

    (1) persoanele care vor face afacerea să funcţioneze,
    (2) oportunitatea care stă la baza ei,
    (3) contextul extern în care va funcţiona aceasta,
    (4) riscurile şi recompensele previzionate.

    Este indicat ca antreprenorii şi viitorii antreprenori care le scriu să le analizeze serios, nu doar pentru a răspunde aşteptărilor în cauză, dar şi pentru propriul succes.

    (1) Secţiunea referitoare la întreprinzători şi echipele lor este cea mai importantă. Fără oamenii potriviţi, nicio oportunitate, oricât de promiţătoare, nu va putea fi transformată într-o afacere durabilă, care să se dezvolte. Planul trebuie să dea răspunsuri la întrebări esenţiale:

    • Ce experienţă relevantă pentru afacere au antreprenorii şi echipele lor?
    • Cât de bine cunosc ei concurenţii şi dinamica industriei?
    • Au mai lucrat împreună?
    • Sunt cunoscuţi în industrie?
    • Au aptitudini care prezic o execuţie excelentă?

    A devenit deja bine cunoscută declaraţia lui Arthur Rock, simbolul investitorilor americani: „Eu investesc în oameni, nu în idei. Chiar dacă apar probleme în privinţa produselor/serviciilor, oamenii competenţi vor şti să facă schimbările necesare”. De aceea, calitatea oamenilor este o condiţie esenţială a succesului. Dacă nu o îndeplinesc, e bine ca antreprenorii să se mai gândească dacă pornesc la drum. Un mare plus îl reprezintă notorietatea şi reputaţia lor în domeniul respectiv.

    (2) Referitor la oportunitate, un business plan bun răspunde la mai multe întrebări:

     

    • Piaţa produsului sau serviciului avut în vedere este suficient de mare? Va creşte?
    • Cine sunt clienţii şi cum iau ei decizia să cumpere?
    • De ce ar considera produsul atractiv şi cât ar fi dispuşi să plătească pentru el?
    • Cât de uşor vor putea fi păstraţi clienţii?
    • Care va fi costul atragerii unui client? Dar al păstrării lui?
    • Cât timp va trece din momentul când antreprenorii plătesc furnizorul şi până la primirea banilor de la clienţi?
    • Care este valoarea capitalului pe leu vândut?
    • Cine sunt concurenţii actuali şi cât de uşor vor apărea şi alţii?
    • Ce resurse controlează concurenţii?
    • Vor fi agresivi faţă de nou-intraţi sau vor fi dispuşi la alianţe? În ce condiţii?
    • Ce vor avea de făcut antreprenorii pentru a se proteja faţă de concurenţii actuali? Prin ce vor fi diferiţi de aceştia?

    Pentru antreprenori, cele mai favorabile sunt afacerile cu cerere în creştere şi competiţie mai puţin acerbă, care nu impune reducerea preţurilor, permiţând obţinerea unor  marje atractive. Planul va prezenta în detaliu produsele/serviciile, preţurile şi costurile lor unitare, precum şi modalităţile de lansare pe piaţă şi costurile aferente. Analizând aceste informaţii, antreprenorii vor putea stabili cu mai multă certitudine dacă clienţii vor fi interesaţi de produsele/serviciile lor şi dacă-şi vor acoperi costurile. Cititorii vor dori să se lămurească dacă antreprenorii sunt conştienţi de aspectele favorabile ale oportunităţii, dar şi de pericolele care pot apărea.

    (3) Orice oportunitate se manifestă într-un anumit context extern. Este vorba despre macromediul care influenţează oportunitatea, industria şi competiţia. Contextul poate fi favorabil apariţiei de noi oportunităţi sau dimpotrivă; el poate influenţa în bine sau în rău performanţele companiilor. Se vor analiza:

    • Mediul politic, economic, social, tehnologic, ecologic, legislativ.
    • Ramura cu forţele sale: competiţia, clienţii, furnizorii, produsele substituibile, concurenţii potenţiali.
    •  Concurenţii direcţi.
    • Planul afacerii trebuie să demonstreze că antreprenorul este conştient de aspectele favorabile şi defavorabile şi că este pregătit să acţioneze în consecinţă. Este un plus dacă antreprenorul ştie şi poate să influenţeze favorabil contextul, prin alianţe şi lobby.

    (4) Howard Stevenson, profesor  de antreprenoriat la Harvard Business School şi investitor, arăta că antreprenorii adevăraţi vor să se bucure de toate recompensele pe care le pot aduce afacerile, dar pe cât posibil să transfere către alţii riscurile. Cum nu există afaceri fără riscuri, antreprenorii trebuie să demonstreze în business planuri că le anticipează şi ştiu cum să le minimizeze sau să le ocolească. De asemenea, să precizeze recompensele celor care-şi asumă aceste riscuri şi să-şi exprime disponibilitatea de a le negocia. Antreprenorii vor prezenta următoarele aspecte:

     

    • În ce interval de timp se va atinge punctul de echilibru şi când va deveni fluxul de numerar pozitiv?
    • Care va fi profitul estimat?
    • Când şi cum îşi vor recupera banii investiţi şi care va fi randamentul investiţiei?

    atunci când îşi riscă fondurile în afaceri antreprenoriale, investitorii doresc tranzacţii (deals) simple, corecte – din care să câştige toate părţile implicate, bazate pe încredere reciprocă şi care pot fi rediscutate, când se schimbă contextul. Riscul este inevitabil şi de aceea investitorii sunt mai încrezători atunci când business planul demonstrează că antreprenorii şi echipele îşi asumă responsabilitatea de a acţiona proactiv pentru a-l gestiona. Ei nu acceptă să investească în afacerile unor antreprenori care fie că nu sunt conştienţi de riscuri, fie încearcă să le ascundă. Şi, în definitiv, le fac astfel un bine, pentru că în felul acesta îi determină să evite un dezastru.

    În încheiere, reiau ideea care mi se pare importantă: elaborarea planului de afaceri nu reprezintă o garanţie pentru dezvoltarea durabilă a viitoarelor afaceri, dar îi ajută pe antreprenori să evite anumite greşeli, dintre care unele pot fi fatale. Iar dacă business planul demonstrează că antreprenorii pot gestiona corect întregul proces antreprenorial, de la observarea oportunităţii până la fructificarea rezultatelor afacerii, investitorii pot decide să-i finanţeze.

  • Dobânzile la lei vor creşte. Isărescu: Revenirea inflaţiei poate duce la înăsprirea politicii monetare mai rapid decât se anticipa

    Banca Naţională a României (BNR) ar putea înăspri politica monetară mai devreme decât avea în vedere anterior, în contextul revenirii inflaţiei după prima scădere generalizată a preţurilor din perioada postcomunistă, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru Bloomberg.

    Creşterea cererii de consum a impulsionat creşterea economică a României, printre cele mai rapide din UE, şi ar putea compensa în totalitate efectul deflaţionist al celor mai recente reduceri de taxe operate de Guvern, a spus Isărescu.

    Primul răspuns al băncii centrale la revenirea pe creştere a preţurilor va fi să îngusteze coridorul de dobândă, utilizat pentru managementul lichidităţii, măsură care ar putea fi luată în acest an, a spus el.

    “Vom reacţiona mai rapid, dar nu cu rata de politică (monetară, n.r.). După mutarea coridorului, ar putea urma şi rata de politică”, a afirmat Isărescu, în interviul acordat Bloomberg.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Industria europeană a oţelului a ajuns la limita puterilor

    Ca şi pentru întregul sector al materiilor prime, ultimele 12 luni au fost dramatice pentru industria oţelului, preţurile prăbuşindu-se la minime pe 12 ani din cauza ofertei excedentare şi diminuării cererii, context ce a antrenat reduceri masive de locuri de muncă în sector, scrie CNBC.
    În acest context, şapte ţări, printre care Franţa, Marea Bri­tanie şi Germania, au făcut apel la Uniunea Europeană pentru acce­lerarea măsurilor de susţinere a industriei serios afectată de im­por­turile ieftine din China şi Rusia.

    Miniştrii celor trei ţări, îm­preună cu oficiali din Italia, Po­lonia, Belgia şi Luxemburg, au trimis Comisiei Europene o scri­soare comună în acest sens, potrivit Reuters.

    „Industria europeană a oţelului, deja slăbită de criza economică din 2008, se confruntă cu practici comerciale neloiale într-un context de competiţie internaţională dură, intensificată de supracapacitate la nivel mondial“, se arată în scrisoarea iniţiată de ministrul francez al economiei Emmanuel Macron.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Fiecare român a alocat doar 2 lei pe lună pentru educaţie, dar a lăsat 10 lei în cafenele şi restaurante

    Educaţia este ultima pe lista de priorităţi a românilor, care au alocat acestui domeniu doar 0,2% din totalul cheltuielilor lunare de consum, în vreme ce mai mult de o treime s-au îndreptat către produse agroalimentare şi băuturi nealcoolice, după cum arată un studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS) privind nivelul de trai.

    Datele sunt aferente tri­mes­trului al treilea din 2015, respectiv lunilor iulie-septembrie.

    La un nivel mediu al cheltu­ielilor de consum pe gospodărie de 2.351 de lei, înseamnă că într-o gospodărie s-au alocat aproape 5 lei lunar pentru educaţie, media pe cap de locuitor fiind de nici 2 lei, în contextul în care o gospodărie numără 2,6 locuitori, iar cheltuiala medie per capita este de 886 de lei.

    În schimb, românii au cheltuit mai mulţi bani pentru ieşirile în oraş, acelaşi studiu arătând că un român a alocat, în medie, aproape 10 lei pentru distracţie şi viaţă socială, bani direcţionaţi către hoteluri, cafenele şi restaurante, adică un procent de 1,1% din totalul cheltuielilor lunare de consum. Pentru cultură şi recreere au revenit 5,9%, ceea ce înseamnă aproximativ 52 de lei pe cap de locuitor pe lună.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Topirea clasei de mijloc americane. Unul din cinci adulţi din Statele Unite trăieşte în sărăcie

    Unul din cinci adulţi din Statele Unite trăieşte în sărăcie sau este pe punctul de a sărăci. Mulţi dintre oameni au sărăcit chiar în perioada redresare economică, după criza din 2008. Numai puţin de 5.7 milioane de oameni se află la limita sărăciei, dintre care 45% (2.5 mil adulţi) au dobândit acest statut din 2011, la mult timp după recesiune. În acest context, se aşteaptă ca Rezerva Federală a SUA să mărească ratele dobânzilor pentru prima data în ultimii 10 ani, scrie Financial Times.

    Un raport al Pew Research Center dezvăluie cât de inegală a fost recuperarea după criza economică şi ilustruează modul în care mulţi americani au fost lăsaţi în urmă chiar în mijlocul creşterii locurilor de muncă puternice, care, daca mutarea Fed se va face, este la baza argumentului pe care cei de la Fed îl au pentru a creşte ratele.
    „Există un nou vis american”, spune Torrey Easler, predicator baptist care ajută populaţia săracă din oraşul Eden, Carolina de Nord. „Dacă până acum visul american era să deţină o casă şi două maşini, noul vis american este acela de a avea o slujbă”, continuă el.

    Un motiv pentru reducerea drastică a clasei de mijloc din Statele Unite este creşterea bogăţiei ţării, conform Pew Research. Pentru prima dată în ultimele decenii clasa de mijloc este formată din mai puţin de o majoritate din populaţia adultă a ţării.

    Grupul cu cel mai mic venit din Statele Unite, definit de Pew ca o gospodărie cu trei persoane, câştigă mai puţin de 31.402 de dolari pe an. Acest grup de oameni a crescut uimitor în ultimii ani. În această categorie se află 48.9 mil de adulţi, faţă de 43.2 mil în 2008 şi 21.6 în 1971. Iar din această categorie, potrivit Pew, nu mai puţin de 23 de milioane de adulţi se află sub pragul sărăciei (câştigă mai puţin de 18.850 de dolari pe an pentru o gospodărie de 3 persoane).

    Kathryn Edin, sociolog în cadrul Universităţii John Hopkins, care a scris recent o carte despre cei care trăiesc cu mai puţin de 2 dolari pe zi în Statele Unite, susţine că diminuarea protecţiei sociale după reformele din anii 90 a făcut ca SUA să fie un loc mai dur pentru săraci.

    Automatizarea mai multor locuri de muncă a făcut, de asemenea, ascensiunea din sărăcie şi mai grea „Locurile de muncă proaste de ieri au fost mult, mult mai bune decât locurile de muncă proaste din ziua de azi”, spune ea. Şi educaţia clasei de mijloca s-a schimbat foarte mult în ultimii ani. În 1971, 76% din adulţii din gospodăriile clasei de mijloc aveau abosolvit doar liceul. Astăzi această cifră ajunge la 40%, în timp ce doar 12% dintre adulţi din gospodăriile cu venituri mici au diplomă universitară.

    În Dallas, sărăcia în rândul copiilor a crescut cu aproape 60% din 2000 până în 2014, potrivit Universităţii Texas din Dallas. Unul din patru din totalul populaţiei din Dallas este sărac, mulţi dintre ei fiind hispanici sau africani-americani.

    Regina Montoya, care conduce echipa primăriei Dallas ce luptă împotriva sărăciei, spune că Dallas este ca un „oras gogoaşă”, cu un centru înfloritor înconjurat de sărăcie. „Multi oameni lucrează pe salariu minim şi este foarte greu să supravieţuieşti aşa aici, în special dacă ai copii”, declară Montoya. Mulţi dintre cei care apelează la ajutor de la diferte organizaţii din oraş o fac nu pentru că nu au o sursă de venit, ci pentru că acea sursă de venit este prea mică.

  • Cum va arăta lumea în 2025

    Digitalizarea şi automatizarea rapidă a societăţii vor revoluţiona viitorul reţelelor, iar volumul recent lansat The Future X Network: A Bell Labs Perspective detaliază prespectiva Bell Labs asupra contextului în care se va produce una dintre cele mai importante şi de anvengură schimbări de paradigmă în tehnologie de până acum.

    Cartea The Future X Network este editată de Bell Labs, care în 90 de ani de existenţă a fost recompensat cu 8 premii Nobel, şi coordonată de Marcus K. Weldon, preşedintele Bell Labs şi CTO. 

    Volumul lansat surprinde tendinţele din tehnologie până în 2025. Se estimează că 47% din traficul de date va fi folosit de servicii video în IoT, faţă de 1% în prezent. Rata de utilizare a dispozitivelor per persoană va creşte de 10 ori în Statele Unite, iar plăţile mobile se vor creşte de 12 ori. Însă nu fără risc deoarce atacurile cibernetice vor creşte de 180 ori!

    De asemenea, numărul de date brute, colectate pentru a fi analizate, va exploda, de la 7 ZB, la 133 ZB, iar traficul în reţea va creşte de 13 ori.

    În plus, se aşteaptă o dezvoltare a tehnoligiei de printare 3D şi livrările cu drone vor creşte de 30 de ori la nivel internaţional.