BusinessMagazin

Tag: clienti

  • Care sunt ingredientele unei cariere de succes, în opinia Laviniei Ivas, şefa companiei Douglas. „Munca trebuie să fie şi distractivă”

    „Anul trecut, ne-am canalizat atenţia asupra dezvoltării serviciilor de frumuseţe, a extinderii portofoliului cu brandurilor inovatoare şi asupra consultanţei oferite clienţilor de o echipă Douglas experimentată, pentru a-i ajuta să îşi descopere frumuseţea individuală”, descrie Lavinia Ivas, country manager, Parfümerie Douglas, realizările sale recente.

    Ea spune că unul dintre momentele speciale ale anului trecut, din punctul său de vedere, a fost modernizarea şi redeschiderea unuia dintre magazinele din Timişoara ale companiei. „Am relocat magazinul într-o zonă atrăgătoare, alocându-i un spaţiu de circa 600 de metri pătraţi, în care branduri şi concepte noi de prezentare creează mediul perfect pentru a oferi clienţilor noştri o experienţă unică de shopping.”

    Anul acesta principalul său obiectiv este să îşi canalizeze în continuare eforturile pentru oferirea celei mai bune experienţe omni-channel clienţilor companiei, având totodată în plan continuarea expansiunii reţelei de magazine fizice în paralel cu dezvoltarea magazinului online. La nivel global, în anul fiscal 2018/2019 grupul Douglas a generat vânzări în valoare de 3,5 miliarde de euro, în timp ce EBITDA a crescut cu 40,1%, la 283 de milioane de euro. 

    Sfatul său pentru tinerele aflate la începutul carierei este: „Fiţi creative, încercaţi să faceţi alegeri inteligente, asumaţi-vă responsabilitatea pentru ce faceţi şi învăţaţi din greşeli. Munciţi bine şi nu vă opriţi din învăţat. Şi nu uitaţi că munca trebuie să fie şi distractivă, atât pentru voi, cât şi pentru echipa voastră.”

    Profilul Laviniei Ivas a fost inclus recent în anuarul 105 Cele mai puternice femei din  business, realizat de Business MAGAZIN.

  • Tânăra care merge împotriva curentului şi se întoarce în România renunţând la salariul de mii de euro pentru a face o afacere în ţara sa

    Pe Cătălina Mihai antreprenoriatul a găsit-o la Londra, în urmă cu doi ani, pe vremea când lucra pentru Phillip Jeffries, un brand american care produce tapet de lux. Ajunsese să cunoască bine piaţa londoneză, iar în vara anului 2018, întoarsă în concediu în România, a vrut să testeze şi piaţa locală. De aici până la Moftapet a mai fost nevoie doar de câţiva paşi şi de o asociată în echipă – Tatiana Maria Gheorghioiu.

    În România, Cătălina Mihai a stabilit întâlniri cu studiouri de design şi a încercat să facă brandul cunoscut pe plan local. S-a întors în Londra, iar peste câteva luni a constatat că distribuţia de tapet Phillip Jeffries în România ajunsese la o valoare de 25.000 de lire (aproape 28.000 de euro). Cu primele semnale pozitive la orizont, a îndrăznit la mai mult.
    „După acest experiment, am vorbit cu prietena mea Tatiana Gheorghioiu, să lucrăm împreună la un business, plan care s-a şi concretizat. Am investit în acest concept aproximativ 5.000 de euro până acum şi am reuşit să finalizăm formalităţile anul trecut în septembrie”, povesteşte Cătălina Mihai. De atunci şi până acum, au vândut pe plan local tapet de
    20.000 de euro, ca reprezentanţi ai Phillip Jeffries în România. Cine sunt clienţii? De la arhitecţi la designeri de interior, toţi cei care pot găsi formula perfectă în care tapetul să ajungă pe pereţii clientului final.
    „Ca angajaţi, momentan, suntem doar eu şi Tatiana şi avem şi suportul biroului din Londra, pentru logistică”, mai spune Cătălina Mihai. La fel ca Moftapet, şi brandul Phillip Jeffries pornea tot cu paşi mici, în urmă cu patru decenii, într-un garaj din New Jersey, pus pe picioare de Eric şi Susan Bershad. Portofoliul număra pe atunci zece tipuri de tapet din fibre naturale. Din garajul american, tapetul Phillip Jeffries a ajuns din Sao Paolo până în Dubai şi din Jakarta până în New York. Apoi şi în România.
    Preţurile pornesc de la 40 de euro pe metru liniar şi variază în funcţie de material şi de munca depusă pentru creaţie. Tapetul poate avea tente de cânepă, de vinil care imită foiţa de aur, de frunză de bananier sau, pentru pretenţioşi, poate veni chiar cu o foiţă de aur lucrată manual de artizani. Cele mai scumpe variante ajung la 289 de euro pe metru liniar.
    „Pentru 2020, avem în plan să facem cunoscut brandul, iar designerii să acceseze prin intermediul nostru instrumentele pentru un design deosebit şi rapid. Din experienţa mea la Londra, am văzut că, odată ce designerii reuşesc să ne cunoască pe noi, dar şi produsele, ajungem să facem echipă bună împreună.”
    Cătălina Mihai spune că, în calitate de colaboratori ai producătorului american, produsele Phillip Jeffries se vând cu acelaşi preţ către designeri, şi nu la preţuri mai mari.
    „Momentan, ne desfăşurăm activitatea doar online, însă pe viitor avem în plan să deschidem un showroom şi să oferim designerilor şi arhitecţilor o varietate mai mare de produse la preţuri de producător”, spune Cătălina Mihai.
    Cum pentru orice detaliu de design interacţiunea directă este primordială, pandemia şi izolarea cu care aceasta a venit au frânat puţin din evoluţia Moftapet. Însă luxul are viaţă mai lungă decât coronavirusul, aşa că businessul merge mai departe.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Wieb Toys – producător de jucării robot (Sfântu Gheorghe)
    Fondatoare: Mihalcz Szende şi Kristo Kinga
    Investiţie iniţială: 42.000 de euro

    Roserry – brand de rochii (Bucureşti)
    Fondatoare: Carmen Dascălu
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    BBU restore – restaurări de clădiri şi mobilier (Cluj-Napoca şi Bucureşti)
    Fondatori: Vladimir şi Tudor Buburuzan
    Investiţii: 80.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    The Gentle Dentist – două clinici stomatologice (Bucureşti)
    Fondatoare: Beatrice Pătraşcu
    Investiţie iniţială: 650.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 1,4 mil. euro
    Prezenţă: în zonele Unirii şi Dorobanţi din Bucureşti

    Bere à la Cluj – producţie de bere artizanală (Cluj-Napoca)
    Fondator: Ferencz Vigh
    Investiţii: 200.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 120.000 de euro
    Prezenţă: HoReCa

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Lanţul de magazine care a vândut în perioada pandemiei cât pentru tot anul. Câte magazine vrea sa mai deschidă

     ​De la primul hipermarket deschis în românia, în 2005, retailerul german Kaufland a ajuns în prezent la o reţea de 132 de unităţi, aflată în continuă expansiune. Lucrurile par să evolueze bine şi în continuare, în contextul în care businessul pare a fi unul dintre câştigătorii crizei generate de COVID-19. Care este strategia companiei în context pandemic?

    „Online-ul a crescut enorm: în aprilie am ajuns la o cifră care reflectă planul pentru tot anul”, descrie Marco Hößl, directorul general al Kaufland România, într-o conferinţă de presă organizată recent, ultimele rezultate ale companiei, fără să ofere valoarea exactă a vânzărilor înregistrate în context pandemic.

    În 2019, Kaufland România a înregistrat o cifră de afaceri de peste 11,8 miliarde de lei şi un profit net de 847 de milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. În ceea ce priveşte investiţiile realizate, acestea s-au ridicat anul trecut la 142 de milioane de euro, iar la începutul acestui an reprezentanţii businessului au anunţat un buget de 300 de milioane de euro, despre care Marco Hößl spune că nu a suferit modificări.

    Compania are în portofoliu 132 de magazine, dintre care patru au fost deschise în acest an, două în Capitală, unul în municipiul Dej şi un altul în localitatea Moreni, un oraş cu aproximativ 18.000 de locuitori, deschidere cu ocazia căreia retailerul şi-a făcut intrarea şi în comunităţile urbane mici.

    Până la sfârşitul anului, reprezentanţii companiei intenţionează să deschidă alte nouă unităţi, iar pentru următorii ani Hößl spune că au în vedere menţinerea unui ritm de circa zece deschideri anuale. Cu toate că zilnic peste 500.000 de clienţi trec magazinelor unităţilor companiei, reprezentanţii afacerii remarcă un trend de migrare spre online din ce în ce mai accentuat.

    Cât despre modul în care a evoluat echipa businessului de-a lungul celor 15 ani, dacă în 2005 Kaufland a pornit la drum cu 500 de angajaţi, în prezent aceasta numără peste 15.000 de persoane. Angajaţii şi-au continuat activitatea şi în perioada stării de urgenţă, niciunul dintre ei nefiind trimis în şomaj tehnic.

    Pentru departamentele care nu îşi puteau exercita activitatea în perioada de blocaj, precum cel de evenimente, s-a hotărât reconversia acestora, una dintre noile linii de activitate fiind cea de teleshopping, destinată persoanelor care nu deţin spartphone-uri sau carduri de credit.

    „A fost o experienţă foarte bună pentru angajaţi, de pildă pentru cei din home office, care nu au avut o ocupaţie şi pe care nu am vrut să îi trimitem în şomaj tehnic”, spune executivul. Potrivit lui, Kaufland creează direct şi indirect circa 60.000 de joburi în piaţa locală, adică un procent de 1,2% din totalul locurilor de muncă, iar salariul minim net al angajaţilor companiei este cu 60% mai mare decât salariul minim pe economie din România.

    Din rândul furnizorilor cu care compania colaborează, 85%, reprezentând un număr de 2.300 sunt  furnizori locali, faţă de 50%, în urmă cu trei ani. Anul acesta, pe fondul greutăţilor generate de pandemie, una dintre măsurile luate de reprezentanţii businessului a fost scurtarea termenelor de plată către companiile locale partenere, o altă măsură fiind plata cu trei luni mai devreme a taxelor în valoare de 69 de milioane de lei către bugetul de stat şi bugetele locale.
    Directorul general al Kaufland spune că noua criză, care a schimbat lumea, a schimbat şi modul de lucrul al companiei pe care o conduce.

    „La început a fost greu, şi pentru mine personal, nu a fost un mers normal al businessului, am luat multe măsuri, am învăţat repede, am simţit că a fost foarte emoţionant să iau decizii grele. A fost un spagat între business şi oameni, pentru mine a fost foarte greu. Suntem o companie, trebuie să acţionăm ca întreprindere, dar trebuie să luăm şi măsuri pentru angajaţi, clienţi, furnizori, de aceea a fost un spagat. Am simţit ce important este să fim alături de angajaţi, de clienţi şi parteneri”, a fost feedbackul executivului asupra ultimei perioade.

    Explozia retailului alimentar din online, un trend internaţional

    Potrivit unui sondaj al Coresight Research, vânzările online de alimente din SUA au crescut cu 22% în 2019, iar anul acesta, impulsionate de cererea ridicată din timpul blocajelor impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 la nivel naţional, vor creşte cu aproximativ 40%. Acest lucru ar echivala cu aproape 38 de miliarde de dolari din vânzările online, cheltuiţi pe produse alimentare şi băuturi în 2020, adică aproximativ 3,5% din piaţa totală, în creştere de la 2,6% în 2019, potrivit supermarketnews.com. 
    Şi în Asia se remarcă acelaşi trend: Coreea de Sud, de pildă, a înregistrat o creştere de peste 90% a vânzărilor de produse alimentare online în timpul focarului de COVID-19, scriu cei de la foodnavigator-asia.com. Un alt exemplu vine din Marea Britanie: CEO-ul retailerului Sainsbury’s, Mike Coupe, a declarat, citat de barrons.com, că pandemia de COVID-19 va accelera rapid digitalizarea magazinelor şi migrarea clienţilor spre online, obicei care se va menţine probabil şi în perioada postpandemie. „Presupun că odată ce oamenii îşi formează un obicei din a-şi cumpăra alimentele online, îl vor menţine.” În ultimele luni, Sainsury’s şi-a dublat volumele de produse destinate platformei online şi a înregistrare o dublare a vânzărilor pe acest canal. 

  • Start-up-ul românesc care se pregăteşte pentru o finanţare de peste jumătate de milion de euro

    Ce şi-ar putea dori mai mult în această perioadă brandurile, care se confruntă cu o mare de incertitudine şi un climat de business volatil, decât să obţină din campaniile de promovare rezultate mai bune la costuri mai mici? Tehnologia face posibile aceste lucruri, iar start-up-ul local ProductLead demonstrează acest lucru.

     

    „Un brand are foarte multe date şi îi este imposibil să le proceseze doar cu un Excel, spre exemplu. Este foarte greu să proceseze tot volumul de date din offline, online şi social media cu instrumente rudimentare şi să înţeleagă care este cel mai bun conţinut, care sunt produsele şi zonele în care trebuie să ducă campaniile şi să îşi optimizeze  bugetele”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Bocai, cofondator al ProductLead. El a adăugat că platforma analizează toate aceste date prin intermediul unor algoritmi de inteligenţă artificială oferind o serie de informaţii relevante pentru un suport decizional mai bun al echipei de marketing. „Astfel, echipa poate vedea mult mai repede şi mai limpede direcţia pe care să meargă. Ne uităm în principiu la social media, dar distribuţia asset-urilor pe care le generează platforma poate fi făcută oriunde.”
    Start-up-ul ProductLead a pornit ca un spin-off din agenţia digitală Evonomix, ideea dezvoltării platformei venind în 2017.  „Ideea a venit din proiectele de e-commerce pe care le desfăşuram la acea perioadă, iar de atunci tot lucrăm la ea. Însă de atunci şi până acum am pivotat de minimum cinci ori produsul ca urmare a interacţiunilor cu piaţa şi a
    feedback-ului pe care l-am avut de la clienţi şi de la parteneri precum Facebook, LinkedIn şi TikTok”, a povestit Mihai Bocai.
    Ce este însă în prezent şi ce face ProductLead? „ProductLead este o platformă de adTech şi social analytics. Este o platformă cu care ne propunem să ajutăm echipele de marketing să obţină rezultate mult mai bune, de zece ori mai bune, cu o fracţiune din costul pe care îl au în acest moment – atât timpul şi oamenii pe care îi alocă acelor procese, cât şi bugetele pe care le au pentru publicitate.“
    Practic, platforma ProductLead ajută echipele de marketing să scaleze zona de conţinut generând conţinut relevant pentru consumatorii lor, să automatizeze procesul de distribuţie a conţinutului şi în acelaşi timp să îşi automatizeze modul de lucru cu cei care produc acel conţinut – creatori de conţinut sau microinfluenceri.
    Platforma ProductLead este vândută în regim SaaS (Software as a Service), companiile plătind un abonament lunar pentru utilizarea acesteia. Tariful abonamentelor variază între 1.000 euro şi 6.000 euro pe lună în funcţie de nivelul de complexitate al platformei care se implementează la client.
    „Modelul nostru de monetizare se bazează pe un abonament lunar pentru a avea acces la platforma noastră. Nu este o platformă propice pentru o activare unică, ci este o platformă cu care trebuie să lucrezi pe termen lung, să o setezi în interiorul organizaţiei tale şi să culegi date astfel încât să avem date pe care să optimizăm deciziile.”
    Start-up-ul are clienţi din două zone – enterprise, zonă pe care o defineşte ca fiind formată din top 10 cei mai mari jucători dintr-o geografie şi dintr-o anumită industrie, şi zona de companii mijlocii, care trebuie să aibă minimum 1,5 milioane euro venituri din vânzări online.
    „Avem clienţi din România, cât şi din străinătate – Europa, Asia, America. În prezent, circa 65% din clienţi provin de pe piaţa locală, iar restul din străinătate. Acum trecem în perioada de scalare pe pieţe externe, ţinta noastră actuală fiind zona Europei Centrale şi de Est – Ungaria, Polonia, România şi Cehia. Ne uităm şi la Europa de Vest şi prin parteneri ne uităm şi la pieţele din Asia şi America”, a menţionat Mihai Bocai.
    Printre clienţii ProductLead se numără branduri precum Samsung, Colective, Coca-Cola, Lensa, Douglas, Watchshop, BCR, Answear, Notino, Marionnaud, Henkel, Diageo, Fitbit sau F64.
    Anul acesta, start-up-ul şi-a propus să îşi crească veniturile de patru ori faţă de 2019, ţinta fiind revizuită în contextual actual al crizei cauzate de pandemia de COVID-19. „Ne-am revizuit ţinta la creşteri de patru ori, faţă de cinci ori, ca urmare a condiţiilor  actuale. Toată lumea a fost afectată de pandemie. În martie-aprilie am avut scăderi, iar la final de aprilie şi mai am început să creştem din nou. Totul este foarte volatil în această perioadă, nimeni nu ştie exact ce plan să îşi facă pentru următoarele luni”, a subliniat antreprenorul.
    Până acum, start-up-ul a atras o investiţie de la fondul local de investiţii Sparking Capital, iar în prezent se află în discuţii avansate pentru atragerea unei noi runde de finanţare, care se va ridica la circa 600.000-750.000 euro.
    „Ne pregătim pentru următoarea rundă de finanţare. Este tot o rundă de tip, iar în prezent nevoia noastră de finanţare este între 600.000 şi 750.000 euro, sumă care să ne ajungă pentru a dezvolta planul pe care îl avem pentru următoarele 18 luni. Suntem deja în discuţii avansate cu mai multe fonduri de investiţii, nu doar din România“, a precizat cofondatorul ProductLead. El a adăugat că în prezent caută un fond care să aibă în portofoliu businessuri complementare cu cel al ProductLead. „Ne uităm la fonduri care să vină şi cu altceva în afară de bani. Sincer, în acest moment în piaţă, chiar dacă este criză, nu este greu să faci rost de astfel de sume dacă ai un produs bun, o echipă bună, în schimb este mai greu să găseşti un fond care să vină cu know-how, cu sinergii – să aibă în portofoliu investiţii cu care să poţi face parteneriate şi să creşti împreună cu acele businessuri. Ne uităm şi la acest aspect, nu doar la bani.“
    Până în prezent, fondatorii start-up-ului au discutat cu peste 25 de fonduri, majoritatea din străinătate, faţă de circa 10 fonduri în cazul primei investiţii atrase. „În prima rundă de investiţii nu ne-am uitat foarte atent la portofoliul de investiţii, ci la partenerii din fondul respectiv – ce au făcut, ce background au şi cum ne pot ajuta. De data aceasta ne uităm însă foarte atent la portofoliul de investiţii. Degeaba mă duc spre exemplu să iau bani de la un fond care a investit strict pe agricultură, sau în altfel de businessuri care sunt cu totul diferite faţă de zona în care activăm noi.“
    În ceea ce priveşte echipa ProductLead, aceasta este formată în prezent din 10 oameni, iar start-up-ul recrutează acum activ pe zona de dezvoltare software şi vânzări. „Echipa a pornit ca un spin-off din agenţia digitală, dar acum este formată 65% din angajaţi noi.”

    ProductLead
    Ce face? Platformă software pentru marketing
    Necesar de finanţare: circa 600.000-750.000 euro
    Invitat: Mihai Bocai, cofondator al ProductLead

    Jobful
    Ce face? Platformă online de recrutare
    Finanţare primită până acum: 250.000 euro
    Necesar de finanţare: 500.000 euro
    Invitat: Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful 

    XeoSmartHome
    Ce face? Soluţii IoT pentru activităţi casnice
    Invitat: Claudiu Neamţu, fondator al XeoSmartHome

    Medicalo
    Ce face? Sistem de management al pacienţilor externaţi
    Finanţare atrasă până acum: 200.000 lei
    Necesar de finanţare: minimum 200.000 lei
    Invitat: Andreea Porumb, fondator şi CEO al Medicalo 

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

  • Angajament fără precedent obţinut de Consiliul Concurenţei de la RCS&RDS. Ce promite compania că o să facă pentru o parte dintre clienţi

    Consiliul Concurenţei a obţinut de la RCS&RDS un angajament fără precedent pentru piaţa locală de telecom pentru a oferi companiei undă verde pentru preluarea clienţilor grupului AKTA / Digital Cable Systems: gigantul din cablu se angajează să migreze toţi clienţii preluaţi la o infrastructură de fibră optică şi să le reducă tarifele cu aproximativ 10-15%, conform unui document publicat de instituţie.

    RCS&RDS a fost nevoit să îşi asume aceste angajamente pentru a finaliza tranzacţia în condiţia în care are o cotă de piaţă de peste 50% pe internet fix şi cablu TV, dominând astfel autoritar cele două segmente cheie din piaţa de telecom.

    Trecerea la reţeaua RCS&RDS ar urma să fie finalizată în 3 ani de la primirea acordului pentru finalizarea tranzacţiei. “Preţurile standard ale RCS&RDS sunt în medie cu 10-15% mai mici decât preţurile standard practicate de AKTA/DCS”, conform documentului citat. RCS&RDS se mai angajează şi să nu majoreze tarifele în următorii 3 ani pentru clienţii preluaţi de la AKTA/DCS.

    Conform datelor ZF este vorba de aproximativ 300.000 – 400.000 de clienţi (cu un număr mai mare de abonamente la TV şi internet fix în principal).

    Concurenţa a mai obţinut de la RCS&RDS şi angajamentul că dacă în viitor negocierile cu furnizorii de conţinut video eşueză (posturi TV în esenţă), aceştia vor primi posibilitatea de a vinde în pachete separate conţinutul către clienţii RCS&RDS la un preţ care să includă o marjă de profit pentru RCS&RDS în limita de 10%.

  • Prof. Axel Polleres, WU Executive Academy: „IMM-urile şi big data: un impact mare pentru companii mici”

    „Cine va extrage aurul din big data?“, a fost titlul unui articol din publicaţia Zeit Online, din anul 2013. De atunci, numărul „minerilor” de big data a fost în creştere, incluzând start-up-urile disruptive care destabilizează pieţele prin platformele lor, dar şi giganţi digitali precum Facebook şi Google, care au adoptat noua tehnologie încă de la începuturi. Corporaţiile şi autorităţile au, în prezent, departamente întregi dedicate analizării fluxurilor de date de la clienţi şi cetăţeni.
    Big data nu este importantă doar pentru firmele mari, nu este doar pentru cei „puternici şi cool”. În era internetului, datele sunt o resursă valoroasă şi o potenţială cheie a succesului pentru companiile din aproape toate industriile şi, în special, pentru IMM-uri. În general, termenul big data nu rezonează cu companiile mici, dar totul este
    relativ. Întreprinderile mici deţin, de asemenea, date pe care nu le exploatează, fie pentru că sunt prea multe pentru a le prelucra, fie pentru alte motive care nu au legătură cu tehnologia. Volumele mari de date nu sunt caracterizate atât de mult prin dimensiunea gigantică pe care o au, cât prin faptul că sunt dinamice, provocatoare şi complexe.
    Întreprinderile mici şi mijlocii adesea ignoră potenţialul economic imens al datelor lor. Nereuşind să se folosească de această resursă preţioasă, ele pierd teren în faţa competiţiei.
    Iată 5 lecţii pentru IMM-uri atunci când au de-a face cu big data:


    1. Colectarea de date fără un scop este inutilă
    Datele unei companii pot fi substanţiale, dar foarte rar aceste seturi de date sunt prelucrate în mod sistematic. În special în rândul IMM-urilor acest lucru este, din păcate, realizat în mod haotic. Nu are sens să colectaţi la întâmplare date pentru o viitoare aplicaţie dacă nu aveţi nicio strategie de utilizare a acestora şi nu le prelucraţi în consecinţă. Rezultatul va fi un set de date simple, de bază, care nu pot fi utilizate pentru prognoze şi analize de înaltă calitate. Este important să se definească în mod clar criteriile de calitate şi scopul colectării de date, înainte de toate. Colectarea targetată şi procesarea adecvată a datelor sunt esenţiale. Din perspectiva IMM-urilor, acest lucru înseamnă că ar trebui să existe cel puţin unul sau, în mod ideal, mai mulţi angajaţi în funcţii cheie care să deţină abilităţi de bază de gestionare a datelor. În caz contrar, companiei îi va fi imposibil să folosească datele în mod sistematic şi în avantajul său.

    2. Datele sunt utile oriunde
    Urmărirea comportamentului consumatorilor online şi pe social media este un instrument de marketing extrem de valoros, care ajută companiile să-şi înţeleagă mai bine clienţii, să dezvolte noi servicii şi să optimizeze preţurile. O astfel de abordare poate fi foarte eficientă pentru IMM-uri în dezvoltarea de noi strategii, înaintea concurenţei. Totuşi, aspectele juridice, precum şi posibilităţile tehnologice, rămân încă factori incerţi. Nu este vorba doar despre datele personale ale clienţilor, o problemă frecvent adusă în discuţii despre protecţia datelor. Seturile mari de date sunt cruciale în marketing şi vânzări, dar pot fi utilizate şi pentru producţie, prelucrare şi optimizarea proceselor, în orice domeniu de activitate, pentru a evita perioadele de întrerupere şi blocajele sau pur şi simplu a economisi timp. Datele despre maşini/utilaje ar putea servi, de exemplu, la prevenirea defecţiunilor acestora în viitor.
    Totuşi, ar fi ideal dacă IMM-urile ar fi sfătuite să nu se concentreze doar pe big data. Datele care structurează cunoştinţele companiei şi le fac să fie uşor aplicabile, aşa-numitele smart data, sunt, de asemenea, valoroase şi pot conţine informaţii importante. Acestea ar putea include, de exemplu, experienţa angajaţilor în relaţia cu utilajele folosite.

    3. Asumă-ţi responsabilitatea datelor descentralizate
    Faptul că start-up-urile destabilizează întregi industrii nu mai este de mult un secret. De asemenea, este un lucru cunoscut şi că întreprinderile pot utiliza date despre clienţi, procese de lucru sau despre lanţul valoric pentru a obţine un avantaj competitiv. Ceea ce ne interesează sunt modele de afaceri perturbatoare, bazate pe date (data-driven), care se ocupă de procesarea, analizarea şi interpretarea acestor date folosind metode inovatoare, de ultimă oră. Aceste modele ar putea pune în pericol inclusiv IMM-urile.
    Am văzut modele de afaceri disruptive care se lansează pe pieţe prin uşa din spate, oferind aplicaţii şi sisteme care sunt noi pentru o anumită industrie. Însă ceea ce fac, de fapt, este să extragă date, obţinând astfel un avantaj competitiv sau, eventual, chiar controlul domeniilor în cauză.
    Întreprinderile mici şi mijlocii trebuie să devină independente de dezvoltatorii de aplicaţii inovatoare.
    Este mai logic să îşi alăture forţele cu alte companii sau industrii pentru a dezvolta aplicaţii împreună; un exemplu ar putea fi fermierii care creează o aplicaţie pentru a colecta date privind cultivarea terenului. În acest fel, companiile ar păstra controlul şi proprietatea asupra datelor. Astfel de sisteme descentralizate s-au dovedit a fi mai rezistente.
    Pentru prognoze mai exacte bazate pe cantităţi mari de date, care pot fi utilizate pentru a instrui inteligenţa artificială, cum ar fi algoritmii, este necesară cooperarea cu alte părţi. Datele publice deschise (open data), o abordare în care datele sunt partajate pentru a crea un beneficiu reciproc, au mult mai multe de oferit decât multe companii realizează în prezent: ar fi un început bun să împărtăşim şi să ajustăm orele de deschidere sau alte date de bază, fără caracter sensibil, în retail, de exemplu. Guvernul austriac a emis un raport în care a prezentat concluziile unor considerente privind elaborarea unui plan strategic pentru inteligenţa artificială, recomandând companiilor locale să creeze pieţe pentru soluţii digitale de AI şi huburi de date pentru schimbul de date şi cooperarea între companii.

    4. Depăşirea celor din jur
    Jobul de data scientist a devenit cea mai în trend profesie nouă. Aceşti experţi se ocupă de structurarea, analiza şi interpretarea fluxurilor de date. Dar nu sunt singurii care deţin acest tip de know-how. Gigantul în tehnologie Google solicită tuturor angajaţilor să aibă cunoştinţe de bază despre date şi IT. În special companiile mici şi mijlocii, ar trebui să se asigure că mai mulţi membri ai personalului pot oferi expertiză în date. Toată lumea trebuie să îşi extindă aria de cunoştinţe. Toţi angajaţii ar trebui să aibă o înţelegere şi abilităţi de bază de gestionare a datelor. Pentru a lua decizii corecte în marketing şi vânzări, dar şi în poziţii de conducere, aceste abilităţi nu sunt negociabile.
    În cadrul programului nostru cu durată scurtă Data Science, participanţii învaţă la ce să se uite în termeni de calitate a datelor, cum să analizeze fluxuri de date mai mari şi ce instrumente să folosească pentru a configura un flux de date şi procesarea lor. Orice măsuri de dezvoltare a competenţelor privind datele şi digitalizarea ar trebui să înceapă cu managementul mediu şi superior, deoarece transformarea într-o companie de tip data-driven este aproape întotdeauna dependentă de cultura companiei, impusă de management. Acest lucru este valabil în special pentru IMM-uri.


    5. Fără teamă de reacţiile clienţilor IMM-urile sunt
    adesea reticente în utilizarea fluxurilor de date pentru management şi optimizarea relaţiilor cu clienţii, de teama unor potenţiale reacţii negative ale clienţilor. Însă este important de punctat că clienţii nu au o problemă în sine cu companiile care îşi folosesc datele, ci se îngrijorează de abuzul legat de datele cu caracter sensibil. De aceea este esenţial
    să fiţi la curent cu condiţiile legale, tipul de date colectate şi scopul utilizării acestora şi să puteţi informa clienţii despre modul în care datele lor sunt utilizate la un moment dat. Dacă folosiţi AI, trebuie să puteţi explica pentru ce scop.

  • Complexul rezidenţial din Capitală care a vândut în pandemie 120 de apartamente

    PSC Group a anunţat vânzarea a încă 120 de apartamente din complexul rezidenţial WIN Herăstrău în perioada martie-mai, atingând astfel un grad de vânzare de 90% din totalul de 252 de apartamente ale proiectului situat pe Şos. Nordului, în Cartierul Francez (faza I) şi totodată, demararea vânzărilor apartamentelor din faza II, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Complexul rezidenţial este dezvoltat de PSC Contractor & Developer, companie membră a PSC Group, pe o suprafaţă de aproximativ 11.500 mp, incluzând în prima sa fază de construcţie 5 clădiri (2S+DS+P+5E), cu un termen de predare estimat pentru Martie 2021. Apartamentele au între 2 şi 5 camere, o înălţime utilă de 2,75 m, zone vitrate largi, finisaje şi instalaţii premium şi ultra-moderne.

    În cea de a doua fază a proiectului, PSC Contractor & Developer va construi cea de a 6-a clădire, aducând un plus de 50 de apartamente celor 252, din prima fază.

    Întregul complex rezidenţial WIN Herăstrău oferă clienţilor o experienţă unică de locuire, care se traduce prin bun-gust, o arhitectură modernă şi o bogată suită de facilităţi oferite locuitorilor complexului, printre care: două niveluri de parcare subterană ce asigură locuri de parcare pentru proprietari şi vizitatori, zone pentru sport-fitness, loc de joacă indoor pentru copii, salon înfrumuseţare, zonă pentru servicii de curăţătorie a articolelor vestimentare, zonă servicii de spălatorie auto.­

    „Mă bucură nespus recunoaşterea muncii noastre, prin încheierea acestor tranzacţii, mai ales într-o astfel de perioadă. Este o confirmare binevenită din partea clienţilor a modului sănătos în care suntem construiţi şi funcţionăm ca dezvoltator imobiliar. În ceea ce priveşte pandemia noului coronavirus, suntem perfect conştienţi că vor exista schimbări ale parametrilor economici şi sociali, cu influenţe şi asupra sectorului de real estate. Noi ne-am recalibrat orarul de lucru pentru a nu pune în pericol sănătatea angajaţilor noştri şi ai antreprenorului general, ne-am concentrat eforturile să identificăm soluţii pentru a menţine ritmul execuţiei, am asumat costuri suplimentare şi am considerat că este firesc să fie aşa. Rezultatele obţinute de întreaga echipă în aceste 3 luni sunt chiar peste aşteptările mele. Indiferent de acest context însă, cheia succesului nostru rămâne aceeaşi şi cred că este la îndemâna oricui: respectul faţă de clienţi; fără clienţi mulţumiţi, nu există business sănătos. Noi am înţeles să arătăm respect  faţă de clienţii  noştri în fiecare proiect dezvoltat, prin tot conceptul gândit, prin atenţie şi analiză consistentă privind sutele de detalii ale unui astfel de proiect, prin atenţie în execuţie şi nu în ultimul rând, prin raport corect calitate-preţ. Aceasta  este explicaţia faptului că ei ne-au ales şi ne sunt alături în orice vremuri. Am trecut cu bine ca dezvoltator imobiliar prin criza din 2008-2012. Şi acum ca şi atunci, am rămas fideli scopului nostru primordial, de a aduce plus valoare modului de a locui, de a genera pentru clienţi un standard ridicat de locuire. Să oferi clienţilor doar un spaţiu interior finisat frumos, cu metri pătraţi mai mulţi sau mai puţini nu este suficient”, a declarat Cristian Pascu, CEO al PSC Group.

  • Încă un domeniu afectat de pandemie: „Bugetele în sine au scăzut cu aproximativ 45%, iar orele lucrate au crescut cu 25%.

    Milk and Cookies (Lapte şi prăjituri – trad.) nu este, cu siguranţă, o alăturare de cuvinte care să te poarte cu gândul la o firmă de branding digital. Şi totuşi, la asta se referă. Claudiu Jojatu şi Cristina Tupiţă au ales acest nume pentru că vor să sugereze că ce fac ei, deşi e treabă serioasă, este suficient de relaxată cât să-şi transforme clienţii în amici sau măcar parteneri.

    „Povestea micului şi eficientului nostru studio de branding digital şi design de conţinut merge mână în mână cu proiectul nostru de suflet, viatadefreelancer.ro. Totul s-a întâmplat după eşecul unui business şi închiderea lui, alături de un burnout destul de greu, prin decembrie 2017. Eram, ca orice clişeu şi poveste de succes, în Thailanda, pe o barcă, şi acela a fost primul moment în care mi-am spus că nu vreau să mă mai întorc la un birou convenţional, la un business monoton şi care nu aduce niciun fel de valoare nici mie, nici clienţilor noştri”, povesteşte Claudiu Jojatu, astăzi cofondator şi digital strategist la Milk & Cookies.

    Alături de Cristina Tupiţă şi, din a doua jumătate a lui 2018, şi de Irina Botnari, au început să tatoneze ideea de a crea un proiect pentru nomazii digitali din România. După şase luni şi peste 200 de interviuri avute cu freelanceri din industrii creative şi nomazi digitali, atât din România, cât şi internaţionali, au constatat că ce le lipsea acestora era capacitatea de a gestiona singuri afaceri mici, pe cont propriu, şi de a se pricepe la mai multe lucruri.

    „În paralel, am început să oferim servicii de comunicare digitală, digital branding şi content design pentru o serie de clienţi, în primă fază ca echipă de freelanceri. Următorul pas logic a fost să ne unim şi oficial, sub acoperişul unui studio cu acte în regulă. Ne-am spus Milk & Cookies pentru că ne dorim ca relaţia noastră cu clienţii să fie una cât mai confortabilă, lejeră şi bună pentru toată lumea. Vrem să oferim homemade digital branding.”

    Între timp, în portofoliul lor s-au adunat, rând pe rând, clienţi ca dezvoltatorul imobiliar Ceetrus România, conferinţele TEDx Bucharest, producătorul şi distribuitorul de produse din tutun BAT România, start-up-ul de tehnologie MedicAI şi alţii. Echipei principale care gestionează businessul i se adaugă aproximativ o sută de colaboratori cu care proiectele se pun în practică. Fondatorii – Claudiu Jojatu, Cristina Tupiţă şi Irina Botnari – au toţi experienţă în mediul digital, antreprenoriat şi publicitate. Investiţiile lor iniţiale au fost de circa 6.000 de euro în aparatură şi software.

    „Singurele surse de finanţare au fost banii noştri din conturile de economii şi încasările de la clienţi. Ne adresăm acelor clienţi care au viziune şi care înţeleg că lucrurile făcute pe repede înainte sunt rareori bune. Sunt clienţi care ne tratează ca pe nişte parteneri, nu ca pe nişte oameni care trebuie să implementeze şi atât”, spune Claudiu Jojatu.

    Practic, Milk & Cookies oferă trei tipuri de servicii: strategie, digital branding şi content design. Strategia incluse tactici şi poziţionarea în piaţă, digital brandingul este despre identitate, logo şi mesaje, iar content designul – despre direcţii creative, design grafic, copywriting şi prezenţa în social media. Toate acestea pe scurt. Pentru că, în realitate, lucrurile sunt mai complexe de atât.

    Pandemia şi-a făcut simţită prezenţa şi în agenţia celor trei antreprenori, însă volumul de muncă nu s-a micşorat. „Bugetele în sine au scăzut cu aproximativ 45%, iar orele lucrate au crescut cu 25%. Asta înseamnă o eficienţă financiară orară mai mică. Însă avem proiecte şi ne ţinem pe linia de plutire suficient de bine încât să ne plătim taxele la stat la timp şi să putem şi să facem proiecte probono.”

    În 2018, primul lor an de activitate, cifra de afaceri a fost de aproximativ 38.000 de euro, urmând ca în 2019 să înregistreze o creştere de aproximativ 35%, datorită diversificării pieţelor şi a nişării serviciilor oferite. Ce va urma rămâne de văzut. Cert e că de Milk & Cookies, deci de lapte şi de prăjituri, nimeni nu se poate sătura vreodată.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Pufrelax – brand de fotolii (Craiova)
    Fondator: Mihai Dicu
    Investiţie iniţială: câteva mii de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 2,2 mil. lei (460.000 de euro)
    Prezenţă: România şi Bulgaria

    Made with love – proiect de promovare a covoarelor româneşti tradiţionale (jud. Dolj)
    Fondatoare: Alina Mitrică
    Prezenţă: online, un magazin fizic lângă hotelul Hilton din Bucureşti şi în curând la Paris

    byCodru – brand de cosmetice (Reghin, jud. Mureş)
    Fondatoare: Codruţa Rânciog
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 120.000 de lei (peste 25.000 de euro)
    Prezenţă: online

    Ken Academy – program de educaţie antreprenorială şi financiară pentru copii (Bucureşti)
    Fondatori: Carmen Iorgulescu şi Liviu Lepădatu
    Cifră de afaceri: peste 100.000 de euro anual
    Prezenţă: Bucureşti

    Zahra – cosmetice naturale
    (Bocşa, jud. Sălaj)
    Fondatoare: Andreea Costina
    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de lei (5.300 de euro)
    Prezenţă: online, magazine fizice pentru producătorii locali, saloane de înfrumuseţare

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Britanicii de la Kingfisher, proprietarii magazinelor Brico Dépôt: Dacă unele lucrări se făceau înainte cu ajutorul unor meşteri, în perioada de izolare clienţii au ales să bricoleze ei înşişi

    ♦ Britanicii de la Kingfisher au avut anul trecut în România vânzări totale de 216 milioane de lire (234 milioane de euro), în creştere cu 2,6% comparativ cu anul anterior, potrivit datelor de pe site-ul grupului.

    Izolarea pentru aproximativ două luni i-a făcut pe români să se preocupe mai mult de activităţile din gospodărie şi să întreprindă ei înşişi mici lucrări pentru care, în mod normal, ar fi chemat meşteri, este de părere Cătălin Mazilu, director operaţional în cadrul grupului Kingfisher, care deţine pe piaţa locală magazinele de bricolaj Brico Dépôt.

    „Modul de a cum­păra s-a schim­bat în ultimele două luni. Clienţii au pre­ferat să achizi­ţio­neze pro­duse online pen­tru a păstra re­co­man­darea de dis­tan­ţare. De ase­me­nea, în pe­ri­oada amin­­tită, mi­cile pro­iecte au fost făcute mai des în regim de DIY (do it yourself – engl.). Dacă unele lucrări se făceau cu ajutorul unor meşteri, în perioada de izolare mai mulţi clienţi au ales să bricoleze ei înşişi, solicitând sfaturile maga­zi­nelor sau asis­ten­ţă online“, spune Cătălin Mazilu. Astfel, micile reparaţii, rea­mena­jarea unor spaţii pentru a oferi loc pentru joaca sau şcoala copiilor, amenajarea unor spaţii de depo­zitare s-au regăsit printre preo­cupările din această perioadă.

    Chiar şi în perioada de stare de urgenţă, toate cele 35 de magazine Brico Dépôt de pe plan local au continuat să funcţioneze, cu res­pec­tarea măsurilor de distan­ţare socială şi de siguranţă. În alte ţări în care grupul este prezent cu magazine – Marea Britanie, Fran­ţa, Spania, Rusia, acestea au fost închise total sau parţial. „Cate­go­ria grădină a fost una dintre cele mai căutate începând cu luna martie, pe de o parte pentru că oricum începea sezonul atât de pregătire, cât şi de ame­na­jare a grădinii, iar pe de altă parte pentru că, nea­vând posi­bilitatea să iasă la plimbare sau să călă­torească, mulţi clienţi şi-au investit energia şi resurse supli­mentare în amena­jarea grădinilor şi a bal­coanelor, astfel încât să se simtă mai confortabil. Trambulinele pentru copii au avut succes“, mai spune Cătălin Mazilu.

    Britanicii de la Kingfisher au avut anul trecut în România vânzări totale de 216 milioane de lire (234 mil. euro), în creştere cu 2,6% comparativ cu anul anterior, potrivit datelor de pe site-ul grupului.

    Kingfisher are în România 35 de magazine, toate sub numele Brico Dépôt, după ce oficialii britanici au luat decizia de a trece şi fostele unităţi Praktiker sub acest nume. Britanicii au intrat pe piaţa locală în 2013, prin achiziţia magazinelor Bricostore, rede­nu­mite ulterior Brico Dépôt. 

    În 2017, Kingfisher a cumpărat şi reţeaua de magazine Praktiker de la omul de afaceri Omer Susli, iar anul trecut a luat decizia de a trece toate unităţile Praktiker sub brandul Brico Dépôt.

    Grupul Kingfisher deţine brandurile de magazine de bricolaj Brico Dépôt (în Franţa şi România), B&Q (în Anglia), Screwfix (tot în Anglia) şi Castorama (în Franţa şi Polonia).

    Pe piaţa locală de bricolaj, Kingfisher concurează cu retaileri precum Dedeman, Leroy Merlin, MatHaus sau Hornbach. În total, cele mai mari cinci reţele de bricolaj de pe piaţa locală au împreună 116 magazine şi afaceri cumulate de peste 12,1 miliarde de lei, potrivit bilanţurilor din 2018, anul din care datează cele mai recente informaţii financiare pentru toate companiile.

     

     

  • Încă un domeniu afectat de pandemie: „Bugetele în sine au scăzut cu aproximativ 45%, iar orele lucrate au crescut cu 25%.

    „Povestea micului şi eficientului nostru studio de branding digital şi design de conţinut merge mână în mână cu proiectul nostru de suflet, viatadefreelancer.ro. Totul s-a întâmplat după eşecul unui business şi închiderea lui, alături de un burnout destul de greu, prin decembrie 2017. Eram, ca orice clişeu şi poveste de succes, în Thailanda, pe o barcă, şi acela a fost primul moment în care mi-am spus că nu vreau să mă mai întorc la un birou convenţional, la un business monoton şi care nu aduce niciun fel de valoare nici mie, nici clienţilor noştri”, povesteşte Claudiu Jojatu, astăzi cofondator şi digital strategist la Milk & Cookies.

    Alături de Cristina Tupiţă şi, din a doua jumătate a lui 2018, şi de Irina Botnari, au început să tatoneze ideea de a crea un proiect pentru nomazii digitali din România. După şase luni şi peste 200 de interviuri avute cu freelanceri din industrii creative şi nomazi digitali, atât din România, cât şi internaţionali, au constatat că ce le lipsea acestora era capacitatea de a gestiona singuri afaceri mici, pe cont propriu, şi de a se pricepe la mai multe lucruri.

    „În paralel, am început să oferim servicii de comunicare digitală, digital branding şi content design pentru o serie de clienţi, în primă fază ca echipă de freelanceri. Următorul pas logic a fost să ne unim şi oficial, sub acoperişul unui studio cu acte în regulă. Ne-am spus Milk & Cookies pentru că ne dorim ca relaţia noastră cu clienţii să fie una cât mai confortabilă, lejeră şi bună pentru toată lumea. Vrem să oferim homemade digital branding.”

    Între timp, în portofoliul lor s-au adunat, rând pe rând, clienţi ca dezvoltatorul imobiliar Ceetrus România, conferinţele TEDx Bucharest, producătorul şi distribuitorul de produse din tutun BAT România, start-up-ul de tehnologie MedicAI şi alţii. Echipei principale care gestionează businessul i se adaugă aproximativ o sută de colaboratori cu care proiectele se pun în practică. Fondatorii – Claudiu Jojatu, Cristina Tupiţă şi Irina Botnari – au toţi experienţă în mediul digital, antreprenoriat şi publicitate. Investiţiile lor iniţiale au fost de circa 6.000 de euro în aparatură şi software.

    „Singurele surse de finanţare au fost banii noştri din conturile de economii şi încasările de la clienţi. Ne adresăm acelor clienţi care au viziune şi care înţeleg că lucrurile făcute pe repede înainte sunt rareori bune. Sunt clienţi care ne tratează ca pe nişte parteneri, nu ca pe nişte oameni care trebuie să implementeze şi atât”, spune Claudiu Jojatu.

    Practic, Milk & Cookies oferă trei tipuri de servicii: strategie, digital branding şi content design. Strategia incluse tactici şi poziţionarea în piaţă, digital brandingul este despre identitate, logo şi mesaje, iar content designul – despre direcţii creative, design grafic, copywriting şi prezenţa în social media. Toate acestea pe scurt. Pentru că, în realitate, lucrurile sunt mai complexe de atât.

    Pandemia şi-a făcut simţită prezenţa şi în agenţia celor trei antreprenori, însă volumul de muncă nu s-a micşorat. „Bugetele în sine au scăzut cu aproximativ 45%, iar orele lucrate au crescut cu 25%. Asta înseamnă o eficienţă financiară orară mai mică. Însă avem proiecte şi ne ţinem pe linia de plutire suficient de bine încât să ne plătim taxele la stat la timp şi să putem şi să facem proiecte probono.”

    În 2018, primul lor an de activitate, cifra de afaceri a fost de aproximativ 38.000 de euro, urmând ca în 2019 să înregistreze o creştere de aproximativ 35%, datorită diversificării pieţelor şi a nişării serviciilor oferite. Ce va urma rămâne de văzut. Cert e că de Milk & Cookies, deci de lapte şi de prăjituri, nimeni nu se poate sătura vreodată.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Pufrelax – brand de fotolii (Craiova)
    Fondator: Mihai Dicu
    Investiţie iniţială: câteva mii de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 2,2 mil. lei (460.000 de euro)
    Prezenţă: România şi Bulgaria

    Made with love – proiect de promovare a covoarelor româneşti tradiţionale (jud. Dolj)
    Fondatoare: Alina Mitrică
    Prezenţă: online, un magazin fizic lângă hotelul Hilton din Bucureşti şi în curând la Paris

    byCodru – brand de cosmetice (Reghin, jud. Mureş)
    Fondatoare: Codruţa Rânciog
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 120.000 de lei (peste 25.000 de euro)
    Prezenţă: online

    Ken Academy – program de educaţie antreprenorială şi financiară pentru copii (Bucureşti)
    Fondatori: Carmen Iorgulescu şi Liviu Lepădatu
    Cifră de afaceri: peste 100.000 de euro anual
    Prezenţă: Bucureşti

    Zahra – cosmetice naturale
    (Bocşa, jud. Sălaj)
    Fondatoare: Andreea Costina
    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de lei (5.300 de euro)
    Prezenţă: online, magazine fizice pentru producătorii locali, saloane de înfrumuseţare

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.