BusinessMagazin

Tag: clienti

  • Un business mic pentru cei mici

    “Ideea acestei afaceri s-a conturat în urmă cu opt ani, când făceam lucruri handmade pentru copii. Deşi a urmat o pauză în activitate pentru ceva timp, nu am uitat de ideile noastre, ci, din contră, am fost mânaţi de pasiunea de a crea produse adecvate pentru cei mici”, povesteşte proprietarul brandului Belkids, Onu Iuri, cetăţean român, dar născut în Ucraina.

    În mai 2017, a înfiinţat firma prin care operează acum businessul, iar în octombrie 2017 a fost acceptat pentru o finanţare prin Start-Up Nation.

    „După alte câteva luni bune, în septembrie 2018, am finalizat implementarea. Vânzarea produselor către clientul final a fost începută în luna ianuarie 2019.”
    Anul trecut a însemnat dezvoltarea businessului, odată cu achiziţia unor utilaje în vederea confecţionării de îmbrăcăminte pentru copii. Cum vânzarea efectivă a început doar de câteva luni, Onu Iuri nu a făcut încă un calcul referitor la vânzări. În producţie lucrează, în acest moment, doi angajaţi.

    „În spatele meu se află o familie numeroasă, foarte unită, care mă ajută ori de câte ori este necesar. Încercăm să ne facem cât mai cunoscuţi şi să facem lumea să înţeleagă faptul că aceste produse chiar sunt confecţionate în România”, mai spune Onu Iuri.

    Cea mai mare parte a clienţilor de până acum au fost persoane fizice, la care Onu Iuri vrea să ajungă în mod direct, fără intermediari. Majoritatea clienţilor sunt mămici cu vârste cuprinse între 25 şi 50 de ani.

    „Mizăm pe calitate, de la utilajele folosite, la materialele realizate în fabrici din Europa, cu imprimeuri superamuzante, colorate şi realiste.”

    Hainele sunt concepute pentru a fi purtate în fiecare zi, dar există şi modele elegante, pentru evenimente speciale. „Ţinta” sunt copiii cu vârste între zero şi opt ani. O pereche de pantaloni scurţi pentru bebeluşi porneşte de 18 lei, iar cel mai scump produs costă 120 de lei.

    După ce afacerea cu articole vestimentare va creşte, Onu Iuri se gândeşte ca, începând cu anul viitor, să se extindă şi pe segmentul decoraţiunilor pentru camere de copii. Momentan însă se concentrează pe producţia de haine.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.   

    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Caruselul Vegan –
    producţie de dulciuri vegane (Bucureşti)
    Fondator: Andreea Elisei
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 11.000 de euro
    Distribuţie: evenimente private, târguri

    Lemnino –
    producţie de jucării din lemn (Huşi, judeţul Vaslui)
    Fondatori: Anca şi Alin Costrăşel
    Investiţie iniţială: 40.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 11.000 de euro
    Distribuţie: grădiniţe, centre educaţionale, spaţii de joacă

    Durbane Urbane –
    producţie de lădiţe din lemn (Braşov)
    Fondator: Mădălin Pop
    Investiţie iniţială: 5.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 54.000 de euro
    Distribuţie: cafenele, agenţii de publicitate, diverse companii, clienţi individuali

    Pania –
    producţie de pâine artizanală (Bucureşti)
    Fondatori: Ciprian Răglean, Răzvan Ionescu, Răzvan Mihai Ionescu
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 100.000 de euro
    Distribuţie: livrări către angajaţii din clădirile de birouri din Capitală

     

     

     

  • În căutarea clienţilor – şi pe Instagram

    „O companie trebuie să fie acolo unde sunt clienţii şi potenţialii clienţi: în social media, în online sau la evenimente, inclusiv la festivaluri precum Untold, Electric Castle sau TIFF. La fel, suntem foarte implicaţi în acţiuni de CSR, dar şi în generarea de conţinut relevant pentru cei care ne urmăresc”, descrie Sergiu Mircea priorităţile de comunicare ale Băncii Transilvania, care, cu active de 74,1 miliarde de euro şi o cotă de piaţă de aproape 16,5% anul trecut, este cea mai mare bancă locală. 

    Sergiu Mircea este responsabil de coordonarea campaniilor de marketing şi comunicare, precum şi de administrarea tuturor brandurilor grupului financiar Banca Transilvania, având în subordine peste 20 de angajaţi. Cariera lui se leagă exclusiv de banca din Ardeal, unde a început să lucreze încă de când era student la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. El observă că schimbările din marketing din ultimii ani sunt evidente, de la cele referitoare la modul în care se lucrează şi se pregătesc campaniile, până la mediile de promovare şi, mai ales, aşteptările clienţilor, care trăiesc tot mai mult într-o lume multi-channel.

    „Clienţii au nevoie acum de conţinut în timp real, contextual, transparent şi strâns legat de realitatea în care trăiesc. Asta, mai ales în contextul în care avem acum şi mediile în care putem face asta. Atunci când apare o noutate, o întrebare, chiar şi o problemă, de cele mai multe ori social media este primul loc în care clienţii îşi spun gândurile, impresiile – tocmai din acest motiv suntem foarte prezenţi aici”, descrie Mircea modificările prin care trece domeniul său de activitate.

    O parte din modelul de promovare a băncii se axează pe migrarea dinspre canalele de comunicare undirecţionale, în care comunicarea cu clienţii se face într-un singur sens, către zonele interactive, în care există o astfel de comunicare în ambele sensuri.

    „Acest lucru este mai complicat pentru un business deoarece dacă întrebi clienţii, ei îşi vor spune părerea şi trebuie să fii pregătit să îi asculţi şi să îi implici în decizii. Noi credem că acesta este viitorul”, spune Sergiu Mircea.

    El punctează şi influenţa fintech-urilor şi businessurilor din alte domenii care pot oricând să migreze în banking. „Când clientul este pe Instagram şi tu vrei să comunici acolo, în mod sigur concurezi inclusiv cu alte branduri mari – din alte industrii, poate mai atractive pentru că sunt bazate pe produse – pentru a atrage atenţia clienţilor. Fintech-urile au avantaje în interacţiunea cu clienţii, au produse mai simple şi de multe ori au un legacy semnificativ mai redus, însă în Europa şi în România avem deja bănci bune care au aplicaţii lansate sau în pregătire, care nu sunt cu nimic mai prejos decât aplicaţiile fintech-urilor.”

    Sergiu Mircea mai observă că acum transparenţa şi empowerment-ul stau la baza relaţiei dintre clienţi şi companii. „Cele mai mari schimbări au fost aduse de supremaţia tot mai mare a mobilului, a toolurilor noi de advertising şi a celor de căutare online. De asemenea, avem noi jucători, cum ar fi creşterea Instagramului şi preferinţa tot mai mare pentru conţinutul video. Sigur că acum inclusiv echipa de marketing înseamnă noi abilităţi, pentru a ţine pasul cu trendurile şi cu noile strategii. În marketing este altă lume decât aveam acum cinci ani.”

    În noul context digital, prioritatea departamentului de care Sergiu Mircea este responsabil se referă atât la platforma de mobile şi digital banking, cât şi la campaniile de cumpărături bancare online, ori la lansarea walletului Băncii Transilvania.

    Banca a anunţat recent, de pildă, că a introdus posibilitatea retragerii de bani cu telefonul mobil de la bancomate prin aplicaţiile BT Pay şi Apple Pay, fiind prima bancă din România care introduce acest serviciu.

    De altfel, Banca Transilvania a fost şi prima instituţie de credit din România care a introdus şi plata cu mobilul, la începutul anului trecut.

    În prezent BT lucrează la dezvoltarea unei noi aplicaţii de internet şi mobile banking astfel încât fiecare client să-şi poată gestiona singur banii, iar banca poate veni cu servicii şi produse cu un grad mai mare de personalizare, opţiuni complete legate de carduri – setare limite, blocare sau deblocare –, vizualizarea creditelor şi achiziţii de fonduri.

    Şi-au propus, de asemenea, să continue campaniile axate pe susţinerea antreprenorilor şi a IMM-urilor: „Tot ce facem în această zonă este pentru susţinerea antreprenorilor români, locali, care au businessuri de succes şi dorim să ştie cât mai multă lume poveştile lor, să arătăm că se poate”.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Alexandru Negrea, brand manager Trattoria Buongiorno (grup City Grill)

    Alexandru Negrea coordonează, din rolul său curent, cei peste 200 de angajaţi care lucrează în cele cinci restaurante Trattoria Buongiorno ale grupului City Grill şi care servesc, potrivit lui, circa 1.800 de clienţi în fiecare zi.   Negrea s-a alăturat grupului City Grill în urmă cu 15 ani, când a decis să se angajeze într-un restaurant al grupului: „Am lucrat iniţial ca ospătar, apoi am avansat, încet, încet, până la poziţia actuală”, îşi descrie el evoluţia profesională. În 2009, a preluat proiectul Trattioria Buongiorno.

    Alexandru Negrea spune că ia în calcul experienţa inter­na­ţională, dar doar prin prisma unui schimb de experienţă de 1-2 luni, pentru a descoperi cultura gastronomică italiană „la ea acasă”: „Nu mă văd lucrând în afara ţării pe termen lung, deoarece vreau să îmi dezvolt cariera în România”.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Valentin Vasile, director calitate & satisfacţie clienţi, Schneider Electric

    Valentin Vasile este director calitate & satisfacţie clienţi în cadrul Schneider Electric şi spune că mulţumirea clientului este principalul indicator din activitatea departamentului pe care îl coordonează, el având sub conducere directă nouă oameni.

    Cel mai dificil moment din cariera sa spune că a fost mutarea din zona de vânzări la cea de support. „Acum nouă ani am avut oportunitatea de a mă alătura unui departament de suport clienţi care avea o activitate foarte bine definită şi structurată. De la o abordare de vânzări, am făcut tranziţia la una axată pe proces şi rezultate, menită să reflecte o experienţă superioară a clientului în relaţia cu noi.”

    O experienţă importantă pentru dezvoltarea sa ca profesionist spune că a constat într-o întâmplare simplă, care a avut însă un influenţă majoră asupra sa, demonstrându-i importanţa unor acţiuni care, chiar dacă par mici, pot avea un impact extraordinar. „Într-o zi, când activam în centrul de suport clienţi, am observat în sistemul nostru o mică eroare, ce ducea la livrarea unui produs în câteva săptămâni. Nu era nicio plângere, nu era nicio solicitare din partea cuiva de a aduce acel produs mai rapid, a fost o întâmplare faptul că am observat această eroare. După o întrebare pusă responsabililor lanţului logistic, s-a rezolvat şi am livrat în doar câteva zile. După încă o săptămână, am primit un e-mail de la un utilizator final – în care ni se mulţumea că «am adus apa mai devreme» în comunitatea lor”, povesteşte Valentin Vasile.

    El este absolvent al Facultăţii de Inginerie Electrică din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti şi nu a avut încă o experienţă internaţională în carieră, deoarece, spune el, „simt că am încă multe de învăţat în România”.

  • La cumpărături cu inteligenţa artificială

    Acesta este proiectul la care Fashion Days – cel mai mare retailer online de modă din România, cu afaceri de peste 250 milioane lei anul trecut – a început să lucreze intens de anul acesta, iar primele implementări au fost deja făcute în primăvara acestui an, când retailerul a introdus funcţia More like this (Mai multe ca acesta – n. red.) în platforma sa online. Bazată pe tehnologia AI (inteligenţă artificială), funcţia More like this le recomandă clienţilor o plajă largă de produse similare cu cele pe care le vizualizează, ţinând cont de atributele vizuale ale acelora. Practic, atunci când apasă butonul More like this din dreptul unui produs, clienţii văd produsele similare aceluia din punct de vedere vizual.

    „În ultimul timp ne-am axat foarte mult pe listinguri. Am implementat deja o soluţie de AI, mai exact funcţionalitatea More like this, care îţi arată produse similare, şi urmează să introducem şi funcţia Less like this (Mai puţine ca acesta – n. red.) – practic, dacă nu îţi place un model afişat, apeşi pe acest buton ca să elimine şi restul produselor de acel gen şi astfel poţi ajunge la o listă cu cele mai potrivite produse pentru tine”, explică Robert Berza, CEO-ul retailerului online Fashion Days, parte din grupul eMAG.

    Cele două funcţii sunt extrem de utile în procesul de shopping online, în condiţiile în care gamele de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte accesorii de modă devin tot mai mari, iar consumatorii au nevoie de o serie de filtre pentru a ajunge la produsele dorite. „Pe unele categorii de produse avem 1.000 unităţi pentru femei. Iar dacă foloseşti cele două funcţii, poţi ajunge la cele 20-40 de perechi relevante pentru tine”, a punctat el.

    Astfel, avantajul online-ului de a pune la dispoziţie o gamă de produse mult mai mare decât magazinele fizice, limitate de spaţiu, care se putea transforma într-un dezavantaj pe măsura lărgirii ofertelor unui retailer online, va rămâne în continuare un avantaj. În plus, acesta va uşura şi mai mult procesul de selecţie pentru cumpărători, afişându-le doar produsele relevante pentru ei, ceea ce într-un magazin fizic nu este posibil.

    Ca atare, fiecare client al Fashion Days va avea în viitor propria sa ofertă personalizată din gama retailerului pe măsură ce se vor implementa şi alte soluţii tehnologice de ultimă oră, ceea ce practic va însemna că fiecare utilizator va avea în buzunar, pe aplicaţia mobilă dedicată de pe smartphone, propriul magazin online de fashion.

    Pe lângă acest aspect, serviciile de livrare, extrem de importante în industria comerţului online pentru a combate concurenţa din offline, unde produsele sunt disponibile imediat, au fost îmbunătăţite substanţial de către Fashion Days. Astfel, acum clienţii retailerului online de modă au posibilitatea de a primi produsele comandate în 24 h sau chiar mai puţin – prin intermediul serviciului special de livrare în aceeaşi zi sau prin intermediul lockerelor.

    În prezent, clienţii Fashion Days pot alege între a primi produsele comandate prin curier, livrare standard sau într-un anumit interval orar, prin poştă, în reţeaua de lockere Easybox dezvoltată de grupul eMAG (disponibilă în prezent în Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi) şi în showroomurile eMAG. Practic, dacă vei comanda seara pe Fashion Days, a doua zi dimineaţă îţi poţi ridica produsele din lockere sau showroom, iar dacă dai comanda dimineaţa, o poţi ridica după-amiaza sau seara.

    În luna iulie, 5% din comenzile înregistrate de Fashion Days pe plan local au fost livrate în lockere, procentul acestora crescând lună de lună începând cu lansarea serviciului în luna februarie. Din luna august se va introduce inclusiv returnarea produselor în lockerele Easybox, ceea ce va simplifica cu mult procesul de retur. 

    Prin îmbunătăţirea serviciilor de livrare, retailerul online şi-a redus şi rata comenzilor care nu mai sunt ridicate de către clienţi şi sunt trimise înapoi („back to sender”) pentru că au ajuns după câteva zile, perioadă în care aceştia şi-au cumpărat deja ce aveau nevoie dintr-un magazin fizic.

    „În luna mai spre exemplu, rata produselor neridicate de clienţi a scăzut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Acesta este un indicator care are legătură cu viteza de livrare. Dacă livrezi peste 3-4 zile, procentul clienţilor care nu ridică comanda este mai mare pentru că între timp poate au ajuns la un mall, spre exemplu. În schimb, dacă livrezi a doua zi, clienţii nu vor mai avea motiv să nu ridice comanda”, a menţionat el.

    Majoritatea comenzilor de pe Fashion Days – 80% – sunt realizate prin intermediul dispozitivelor mobile, în special din aplicaţia mobilă dedicată, care generează aproape 70% din vânzări în prezent.

    „Ai magazinul online deschis 24/24 h în buzunar, iar ce lipsea era şi livrarea 24/24 h. De aceea proiectul cu lockerele este strategic, pentru că acestea permit ridicarea comenzilor 24/24 h”, a punctat Robert Berza.

    Retailerul de fashion online va continua să investească în îmbunătăţirea platformei sale de shopping, atât pentru desktop, cât şi pentru mobil, prin introducerea de noi filtre şi funcţionalităţi şi va lucra de asemenea şi la îmbunătăţirea serviciilor.

    „Pagina de produs este foarte importantă, la fel şi serviciile. Spre exemplu, pentru livrarea prin intermediul lockerelor vom afişa mesaje de genul «Comandă până în ora 13 pentru a mai prinde livrarea de seară». Pentru a face însă acest lucru, noi trebuia întâi să avem puse la punct toate fluxurile logistice pentru a ne putea ţine de promisiune. Vom începe să scoatem în faţă încet-încet serviciile noi oferite.”

    În afară de îmbunătăţirea platformei online de shopping şi a serviciilor oferite, Fashion Days şi-a schimbat anul trecut şi strategia de achiziţie de branduri, cele din gamele medie şi de top având acum o pondere mai mare în rândul brandurilor comercializate de retailer, ceea ce explică şi creşterea coşului mediu de cumpărături la 335 lei în 2018.

    „În online, clienţii vor un «deal» mai bun. Ne-am axat pe strategia de a oferi produsele pe care clienţii şi le doresc la nivel de statut fiindcă în România, fashionul încă face parte din categoriile care îţi oferă statut – să se vadă un brand recognoscibil la ochelari, ceas, haine etc. Aşadar, ne-am îndreptat către volume mai mari de la astfel de branduri.”

    Ca atare, dacă în 2017 în top 5 cele mai vândute branduri pe Fashion Days intră spre exemplu United Colors of Benetton, care este considerat un brand de volum, acum în locul lui intră Guess, care este poziţionat mai sus. Astfel, printre cele mai vândute branduri comercializate de Fashion Days se numără Guess, Guess Jeans, Diesel, Pepe Jeans, plus brandurile dedicate de sport – Nike, Puma, Adidas, New Balance. În total, retailerul online achiziţionează produse de la circa 300 de branduri pe sezon – primăvară/vară şi toamnă/iarnă, având active zilnic în magazinul online între 35.000 şi 45.000 de produse.

    Totodată, Fashion Days şi-a schimbat şi strategia privind aprovizionarea stocurilor, achiziţionând 60% din produsele dintr-un sezon cu 9 luni înainte, iar restul în timpul sezonului respectiv.

    „Începem să aducem branduri cu care să putem lucra în timpul sezonului, comandăm din nou produse care s-au vândut – acolo unde furnizorii permit restocarea”, a menţionat CEO-ul Fashion Days, adăugând că această abordare a ajutat foarte mult retailerul în atingerea obiectivului de profitabilitate.
    „Când un client vedea un produs şi apoi nu mai era în stoc ca să îl comande, pierdeam o comandă. Şi nu mai vrem să pierdem nicio comandă.”

    Toate aceste schimbări de strategii şi introducerea de noi funcţionalităţi şi servicii fac parte din planul Fashion Days pentru a-şi atinge obiectivul de profitabilitate.

    „Acum noi ne axăm pe profitabilitate, ceea ce ne-a determinat de altfel să ne schimbăm strategia”, a subliniat Robert Berza. El a menţionat că în a doua jumătate a anului trecut Fashion Days a înregistrat mai multe luni pe profit în România.

    „Anul acesta vom fi pe muchie, însă pierderile vor fi sub 2% pentru Fashion Days România, ceea ce înseamnă aproape atingerea obiectivului. De anul viitor, vom trece însă cu siguranţă pe plus.”

    De la înfiinţarea Fashion Days în 2009 de către un grup de investitori din Elveţia şi până în prezent, retailerul online nu a raportat profit în niciun an, conform datelor înregistrate la Ministerul de Finanţe, până în 2017, când businessul a fost integrat în cadrul Dante International, compania care gestionează şi eMAG – cel mai mare retailer online din România.

    Anul trecut, Fashion Days România a înregistrat afaceri de 250 milioane lei, cu circa 30% mai mari faţă de 2017, avansul fiind generat de creşterea numărului de comenzi primite şi de majorarea valorii medii a coşului de cumpărături ca urmare a schimbărilor realizate. Veniturile nu includ şi vânzările realizate de Fashion Days şi în Bulgaria sau Ungaria şi nici cele realizate prin intermediul platformei eMAG marketplace.

    Pentru anul acesta, ţinta retailerului online de fashion este de a-şi menţine creşterea de 30% a afacerilor locale, aceasta fiind cu mult peste avansul pieţei de profil. Piaţa de fashion online din România este estimată la circa 250-300 de milioane de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 9-10% din întreaga industrie de profil. Cu un an în urmă însă, ponderea vânzărilor online era de circa 7-8% din întreaga industrie de modă.

  • S-a confirmat: şoferii care fac livrări la domiciliu gustă deseori din mâncarea clienţilor

    Un studiu realizat pe aproximativ 500 de şoferi de livrări care au lucrat pentru aplicaţii de livrări de mâncare la domiciliu precum UberEats, Grubhub, DoorDash şi Postmates arată că aproximativ 30% dintre şoferi au luat mâncare din comenzile clienţilor, iar peste 50% dintre ei au fost tentaţi din cauza mirosului, dar nu au acţionat pe baza impulsului, potrivit Business Insider.

    În cadrul studiului, un chestionar a fost adresat şi clienţilor serviciilor de livrări pentru a arăta ce părere ar avea clienţii dacă şoferii le-ar lua din mâncare, iar pe o scară de 1 la 10, unde 1 reprezenta o importanţă foarte scazută, iar 10 reprezenta innacceptabil, rezultatul a fost în medie 8,4/10. Acest lucru demonstrează cât de supăraţi ar fi clienţii dacă ar şti cu certitudine că mâncarea lor este practic împărţită, fără voia lor, cu şoferii care le aduc mâncarea respectivă.

     

     

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Andreea Petrişor, managing director Delivery Hero România (foodpanda, hipMenu)

    Andreea Petrişor este managing director al Delivery Hero România, rol din care coordonează peste 100 de oameni, care provin din toate zonele operaţionale (vânzări, logistică, suport clienţi, dezvoltare tech şi alte funcţii suport), de la începutul acestui an.
    „Activitatea grupului în România se dezvoltă cu o viteză foarte mare, favorizată şi de dinamica pieţei locale. Numai anul trecut am crescut afacerile cu 130% şi continuăm să creştem într-un ritm accelerat”, descrie ea cele mai recente rezultate înregistrate.
    Înainte de acceptarea acestui rol a lucrat în consultanţă strategică timp de opt ani, ca project manager la Roland Berger, la Bruxelles. În 2014 şi 2015 a studiat în cadrul unui MBA la INSEAD, iar anterior a studiat la Universitatea Paris Dauphine, dar şi la Universitatea Torcuato Di Tella din Buenos Aires şi la universitatea Regent din Londra. „Consultanţa a fost pentru mine cea mai bună şcoală de management şi de leadership în sensul în care am lucrat foarte mult pe o varietate de proiecte, de industrii: în momentul în care era criză, m-am ocupat de restructurări, optimizare, ulterior, în momentul în care s-au schimbat lucrurile, m-am ocupat de zona de creştere, de dezvoltare, de strategie. În ultimii ani, mi-a plăcut zona operaţională, îmi plăcea să lucrez foarte mult cu clientul, efectiv pe teren, lucram la toate nivelurile, îmi plăcea să fiu acolo, parte din echipa clientului şi să văd lucrurile implementate”, îşi descrie ea experienţa profesională. De altfel, trecerea de la consultanţă, la rolul curent a fost cel mai dificil pas pe care l-a făcut în carieră. În ceea ce priveşte cea mai mare reuşită, aceasta se leagă de flexibilitatea de a se adapta la diferite culturi şi medii. „De-a lungul timpului, am locuit şi m-am integrat în şapte ţări străine, în metropole cu «personalităţi» complet diferite (Londra, Paris, Singapore, Bruxelles, Buenos Aires etc.) atât pentru studii, cât şi de-a lungul carierei. Această experienţă internaţională mi-a dezvoltat foarte mult abilitatea de a aprecia diversitatea culturală şi m-am asigurat că extrag ce este mai bun din interacţiunea cu oameni cu un alt background faţă de al meu. Pentru mine este extrem de important să poţi să îţi pui sub semnul întrebării propriile concepţii şi să fii deschis ca să înţelegi şi să accepţi perspective diferite, pentru a vedea imaginea în ansamblu.”

  • Clienţii sunt din ce în ce mai interesaţi de apartamentele noi. Ce caută când vine vorba de o locuinţă

    Piaţa imobiliară este acum mult mai matură decât în 2008, potrivit Imoteca care a făcut o analiză amplă asupra evoluţiei preţurilor pentru proprietăţile noi, oferta disponibilă pe piaţă şi comportamentul cumpărătorilor de locuinţe. Piaţa imobiliară este într-un punct foarte bun în anul 2019, în ciuda zvonurilor că ar urma o nouă criză ce ar lovi din nou sectorul imobiliar.

    Preţurile pe piaţa rezidenţială de apartamente noi au rămas constante, cu un ritm de vânzări la fel de constant. S-au înregistrat mici ajustări de preţ faţă de anul trecut, ca medie generală un minus de 3-4%. Aceste scăderi sunt în general pe piaţa proiectelor de volum şi sunt fireşti în condiţiile unei creşteri mari de produs.

    În 2018 pe piaţă au fost mai puţine produse livrate, anul acesta estimările arată o creştere cu 40% a locuinţelor noi finalizate, în jur de 14.000 de unităţi.

    Un număr mai mare de locuinţe scoase la vânzare creşte presiunea pe preţuri pentru dezvoltatori care, pentru a vinde tot ce finalizează, au nevoie de preţuri bune. Aşa că faţă de maximul istoric de preţuri pentru apartamente noi care s-a înregistrat în 2006-2007 şi prima jumătate din 2008 (înainte de debutul crizei din octombrie 2008) preţurile din prezent sunt semnificativ mai mici, departe de un maxim istoric în piaţa rezidenţială. De exemplu, în 2008 media de preţ la apartamentele noi era la 2.160 euro/mp util pe când anul trecut a fost cu 42% mai jos, adică 1.260 euro/mp util.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • A început să îşi vândă obiectele personale pe internet. Cinci ani mai târziu, avea 12 milioane de clienţi

    Din cauză că cererea era destul de mare iar serverul nu suporta traficul generat, Omidyar a început să ceară oamenilor taxe pentru a închiria un nou server.

    El a angajat şi un asistent pentru a răspunde solicitărilor, dar s-a ocupat în continuare de partea financiară.

    Primul obiect vândut pe site a fost un indicator cu laser stricat.

    Site-ul era monetizat printr-un comision cuprins între 1,25 şi 5% de la vânzător, iar cu profitul obţinut astfel, Omidyar a finanţat extinderea. Veniturile lui au ajuns treptat să depăşească salariul pe care îl avea la General Magic, astfel că, la nouă luni de la începerea acestei activităţi, a decis să îşi dedice toată atenţia noii sale afaceri. În prima lună din 1997, site-ul său găzduia deja două milioane de licitaţii, iar până la mijlocul anului intermedia 800.000 de licitaţii în fiecare zi.

    În septembrie 1997, siteul şi-a schimbat numele în eBay. În anul 2000, numărul clienţilor ajungea la 12 milioane, iar cel al produselor disponibile pe site depăşea 4,5 milioane.

    În prezent, eBay are 14.000 de angajaţi şi venituri de 10.000 de miliarde de dolari, potrivit entrepreneur.com.

  • Vise dulci în lumea artei

    Cum la muzeu, în general, nu te poţi caza, se găsesc destui turişti dispuşi să cheltuie câteva sute de dolari pentru o noapte pe tărâmul artei. Printre hotelurile-muzeu se numără, scrie La Times, The Art, un hotel din Denver, amplasat chiar în cartierul cu muzee al oraşului şi a cărui colecţie de artă modernă poate fi admirată pe holurile sale, în apartamente şi în restaurant, Gehry ori reţeaua 21c Museum Hotels, care funcţionează în clădiri istorice, una dintre acestea fiind o fostă uzină Ford din Oklahoma City. În West Hollywood se găseşte hotelul Petit Ermitage, care găzduieşte mai bine de 150 de opere de artă, majoritatea din colecţia proprietarului unităţii de cazare. Petit Ermitage se laudă cu lucrări de Joan Miró, Salvador Dali sau de-ale artistului francez de origine rusă Erté. La Huntington Beach, în California, se află Paséa Hotel & Spa, unde oaspeţii pot admira opere confecţionate din diverse obiecte, cum ar fi „Leftovers”, un colaj din capace de sticle, sandale şi tacâmuri de plastic folosite, semnat de Katlin Evans, ori „Wavelength 4” a lui Jorg Dubin, realizată din mai bine de 1.400 de şlapi coloraţi prinşi pe un panou. În Irlanda, la Dublin, Merrion Hotel deţine o impresionantă colecţie de artă, expunând tablouri ale unor pictori ca Paul Henry sau Jack Butler Yeats. Pe lângă acestea, hotelul oferă şi opţiunea unui ceai artistic, unde dulciurile servite sunt inspirate de operele de artă expuse.