BusinessMagazin

Tag: branduri

  • Cine face legea pe piaţa de modă din România şi cu ce vin “newcomerii”

    „Ai auzit de Boggi?“ mă întreba acum câteva luni un executiv din industria luxului. „O să vină şi în România şi cred că va schimba piaţa locală a modei masculine, aşa cum a făcut Zara pe segmentul feminin. Boggi este acum brandul de modă bărbătească care are o evoluţie la fel de fulminantă în Europa cum a avut Zara acum câţiva ani“, a adăugat el.

    Boggi a apărut în Italia acum mai bine de 75 de ani, însă numele lui nu spune multe în afară ţării-mamă. Expansiunea a fost prudentă, adică 134 de magazine în circa 25 de ţări. Aventura însă abia acum începe, iar România devine un nou punct pe harta mărcii care a găsit o nişă pentru costumul bărbătesc. „Se poziţionează între lux şi mass market şi are preţuri ce încep de la 450 de euro. Media este însă pe la 650 de euro“, spune Sachin Arora, cel care con-duce businessul local şi este totodată şi unul dintre acţionarii gru-pului Peeraj, cel mai puternic grup de francize de modă din România. După CCC, Swarovski, Pimkie şi Armani Jeans, Boggi este cel mai nou nume din portofoliul grupului. Primul magazin Boggi va fi deschis în Băneasa Shopping City, unul dintre cele mai performante centre comerciale din România, poziţionat în zona de nord a Capitalei, o zonă unde locuiesc persoanele cu venituri peste medie. Aceştia sunt de altfel clienţii ţintă ai Boggi dar şi ai altor nume, precum Michael Kors, Armani Jeans sau Max & Co, toate mărci care şi-au găsit „casa“ în mallul controlat de antreprenorii Gabriel Popoviciu şi Radu Dimofte.

    Decizia Peeraj de a aduce un brand destinat exclusiv bărbaţilor vine în contextul în care piaţa locală de modă se dezvoltă, iar bărbaţii încep să cheltuiască mai mult pe haine. De altfel, şi liderii H&M şi Zara au deschis în ultimii ani magazine destinate bărbaţilor. Bărbaţii din România cheltuie anual pe haine circa 2,8-3 miliarde de lei (650-670 milioane de euro), principalii jucători de pe piaţa de modă masculină fiind H&M, Zara şi C&A, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Pe segmentul pe care se poziţionează însă Boggi numărul competitorilor este mic, cei mai mulţi jucători alegând fie segmentul mass market, fie lux. Totuşi, există loc pentru toată lumea, cred jucătorii din piaţă.

    „Românii sunt pa-sionaţi de modă şi, spre deosebire de cehi şi de po-lo-nezi sunt mai dispuşi să chel-tuiască bani pe haine“, spunea recent Ralf Wein, care conduce ope-ra-ţiunile H&M în Europa Centrală şi de Est. Cifrele H&M în România o dovedesc, astfel că la nici cinci ani de la intrarea pe piaţă suedezii au ajuns la vânzări de aproape 200 de milioane de euro cu o reţea de circa 40 de magazine. H&M a intrat în România în primăvara lui 2011 după mai mulţi ani de tatonări. De altfel, retailerul a fost ultimul nume mare intrat în contextul în care Inditex, proprietarul Zara, a venit în 2004 în franciză şi trei ani mai târziu şi-au făcut intrarea direct. La momentul venirii H&M pe piaţă erau deja activi şi C&A şi New Yorker. Potrivit calculelor Ziarului Financiar, încă de la început România s-a numărat printre pieţele cu cele mai bune rezultate, în regiune fiind campioană, cu vânzări medii per magazin cu 50% mai mari decât în Cehia spre exemplu. Deşi salariul mediu în România este de doar 400 de euro net, de două ori mai mic decât în Polonia sau în Cehia vânzările magazinelor H&M sunt mai mari, susţinute de apetitul pentru modă al consumatorilor locali.

    Comportamentul de consum al românilor şi rezultatele brandului fanion i-au convins pe suedezi să aducă pe piaţa locală şi un al doilea nume. Puţini sunt cei care ştiu că H&M are şi alte branduri surori mai puţin cunoscute, însă sub umbrela Hennes & Mauritz se găsesc mai multe nume precum COS, Monki, Weekday, Cheap Monday, & Other Stories şi H&M Home.

     

  • Royal Computers a ajuns la afaceri de 14 milioane de euro în 2015

    Distribuitorul de hardware Royal Computers a depasit in 2015 cifra de afaceri de 62,5 milioane lei (circa 14 milioane de euro), potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei.

    „In cei 10 ani de activitate, am reusit sa ne mentainem pe un trend crescator, indiferent de contextul economic. Deocamdata nu avem acelasi ritm de crestere cu cel dinaintea crizei, cand dinamica pietei era cu totul alta, dar suntem multumiti de rezultatele inregistrate. In anul 2015  ne-am axat mai mult pe dezvoltarea brandurilor proprii: Spacer, Iggy, Cameleon (printing – cartuse compatibile), branduri ce au inregistrat in 2015 o pondere de 7% in cifra noastra de afaceri in crestere cu 50% fata de   anul precedent. Prin  lansarea brandului Cameleon, de la finele anului trecut, intram si pe segmentul de printing. Tot in 2015 am incheiat parteneriatul de distributie  pe monitoarele Philips si AOC.  Preconizam ca acest parteneriat ne va genera un rulaj de peste 6 milioane lei in acest an. In 2016, targetam o crestere a afacerilor cu 15-17%, cu 5% peste evolutia prognozata a pietei de profil”, declara Catalin Onea – Managing Partner Royal Computers.

    Royal Computers este parte a grupul Alliance – Royal.  Grupul activeaza cu succes de 15 ani pe piata de import, distributie si retail IT, apropiindu-se de o cifra de afaceri de 100 milioane lei. Royal Computers are ca  parteneri strategici producatori precum Tp-link, Adata, Genius, Cooler Master, Case Logic & Thule (distribuite exclusiv prin Royal Computers), A4tech, Asrock, Biostar, Cellular Line, Compro, DeepCool, Delux, Edifier (distribuit exclusiv prin Royal Computers), Fortron, Gembird, Kensigton, Logilink, Mustek, Philips & AOC, Sapphire, Sinox, Socomec, Sparkle, Spire, Tenda (pentru care Royal este unic distribuitor pe Romania), Zeppelin, Zyxel.

     

              

  • Se deschide Collezioni, primul showroom cu produse Roberto Cavalli pentru casă

    Collezioni este un showroom dedicat produselor de lux pentru casă. În primul an, investiţia în amenajarea showroom-ului, stocuri şi cheltuielile operaţionale va atinge o valoare estimată de 400.000 de euro. Produsele vedetă sunt din cele mai noi colecţii Luxury Tableware, Linen şi Luxury Tiles ale mărcii Roberto Cavalli Home. Alături de acestea în showroom sunt prezente brandurile Gaia Mobili, Galassia şi Cristallo Collezioni.

    “Piaţa produselor de lux din România este în continuă creştere. Dacă la un moment dat s-a putut observa o stagnare, în acest moment interesul românilor pentru produsele exclusiviste este din ce în ce mai mare,” declară Roxana Alexandrescu, managing partner Collezioni.

    Showroom-ul Collezioni dispune de un spaţiu comercial de 230 mp iar produsele disponibile în showroom fac parte din cele mai noi colecţii. În cadrul showroom-ului sunt disponibile servicii de consiliere specializată, de livrare a produselor, precum şi servicii dedicate segmentului de evenimente private, prin listele de căsătorie.

    Collezioni este distribuitor autorizat în România al Roberto Cavalli Home Luxury Tableware (ceşti din porţelan, seturi de farfurii, pahare de cristal, tacâmuri pentru masă), Roberto Cavalli Home Linen (cuverturi, perne decorative, lenjerii de pat, halate şi prosoape de baie, pleduri), Roberto Cavalli Home Luxury Tiles (gresie şi faianţă), Gaia Mobili (obiecte sanitare), Galassia (obiecte sanitare) şi Cristallo Collezioni (corpuri de iluminat)

  • 1.4 miliarde de smartphone-uri au fost livrate în 2015

    Vânzările de smartphone-uri în 2015 au atins un record de 1.43 de miliarde de unităţi, o creştere cu 10% faţă de 2014, potrivit ultimului raport International Data Center. Samsung a rămas liderul în materie de volume, livrând 324.8 milioane de unităţi, urmat de Apple cu 231 milioane de unităţi, iar podiumul este completat de Huawei care a vândut 106 milioane de unităţi, cu 44% mai mult faţă de 2014, informează androidcentral.com

    Locurile 4 şi 5 sunt ocupate de Lenovo (74 mil. de dolari), respective Xiaomi (70 mil. de dolari).

    “De obicei când vorbim de vânzările de smartphone-uri, vorbim de Samsung şi Apple, dar vânzările record înregistrate de Huawei ne arată cât de mult a crescut ca brand”, a declarant Melissa Chau, cercetător în cadrul IDC. “Huawei este unul dintre puţinele branduri din China care s-a diversificat cu success la nivel global, aproape jumătate dintre unităţile vândute au fost livrate în afara Chinei”, a adăugat ea.

  • Povestea brandului care i-a îmbrăcat pe comunişti şi pe capitalişti

    Pentru Generaţia Y industria de fashion se rezumă la câteva nume sonore: Zara, H&M, Primark sau mai bine cotatele Vuitton, Armani sau Dolce & Gabbana. Par să fi existat dintotdeauna în mintea iubitorilor de modă, nu doar pe plan internaţional, ci şi local. Există însă branduri autohtone de modă care au o istorie la fel de lungă sau chiar mai lungă decât a acestor nume care desenează astăzi trendurile. Braiconf poate că nu spune multe celor din Generaţia Y, însă cămaşa bărbătească românească aproape că nu are alt corespondent de 65 de ani, de când a fost înfiinţată fabrica din Brăila.

    Este adevărat că primul magazin al Braiconf a fost deschis abia în 1999. Ulterior, chiar dacă producătorul a continuat să investească în noi puncte de vânzare proprii, Braiconf a rămas o prezenţă discretă în industria de modă din România. Modul cum compania a evoluat după 1990 a făcut ca brandul, care devenise sinonim cu cuvântul „cămaşă“ pentru bărbaţii români, să piardă din popularitate şi să fie nevoie să revină, 25 de ani mai târziu, cu o strategie de marketing şi de extindere pentru a fi revitalizat.

    Mult timp după 1990, la Braiconf s-a produs în sistem lohn (adică pentru clienţii străini). A fost o strategie la care majoritatea textilierilor din România au fost nevoiţi să apeleze pentru că mult timp moda nu a fost consumată avid pe plan local. Chiar dacă nu şi-a consolidat brandul, Braiconf a rămas activ şi la curent cu ceea ce se întâmpla în industrie prin faptul că producea cămăşi pentru branduri sonore din Suedia, Franţa, Danemarca, Germania sau SUA.

    După ce a produs zeci de ani pentru alţii, Braiconf este pregătită să îşi pună propriul nume, românesc, pe harta internaţională a retailerilor de îmbrăcăminte pentru bărbaţi. „Businessul devine tot mai greu, trebuie să te adaptezi mereu la condiţiile pieţei, tocmai de aceea am şi ales să dezvoltăm propria reţea de retail şi să ne îndreptăm către producţie sub brand propriu, pe care vrem să-l ducem în afară“, spune Dan Simionescu, preşedintele consiliului de administraţie al companiei care anul trecut a avut afaceri de 33,6 milioane de lei, cel mai bun rezultat financiar din ultimii cinci ani.

    Simionescu face parte dintr-o structură nouă de conducere, care a ajuns la Braiconf în 2009, când criza economică globală îşi făcea simţită prezenţa şi în indicatorii financiari ai producătorului de cămăşi din Brăila. Executivul, care a venit la cârma companiei în 2013, spune că amintirile sale legate de Braiconf se duc mult în urmă, la fel cum se întâmplă şi cu cele ale părinţilor Generaţiei Y, amintiri care au persistat până acum şi în fabrica din Brăila, unde câteva cămăşi, peste care au trecut zeci de ani, se mai plimbă încă prin mâinile angajaţilor.

    „Moştenirea“ Braiconf a trecut testul timpului până acum, la fel cum şi compania a trecut testul pieţei. În ultimii ani, noua structură de conducere a învăţat să se „dezică“ de clienţii din străinătate pentru care producea în pierdere. Compania a intrat din nou pe trend ascendent, a început să se axeze şi mai mult pe segmentul de retail şi să investească vizibil în producţia proprie, care acum reprezintă în jur de 20%-25%, restul fiind realizat tot în sistem lohn.

    În următorii doi-trei ani însă, fabrica din Brăila, în care lucrează circa 900 de oameni, ar trebui să îşi dubleze producţia proprie şi să cucerească pieţele externe cu brandul românesc de cămăşi. Dar a pune un nume românesc pe o piaţă externă din industria de modă nu este o misiune uşoară pentru că, deşi străinii îmbracă demult haine „made in Romania“, eticheta străină încă se vinde cel mai bine. Asta se vede şi în strategia puţinelor branduri din modă dezvoltate de antreprenori români care i-au convins pe străini şi care au optat pentru nume ce duc consumatorii cu gândul la alte meleaguri decât la România, cum ar fi Musette sau I.D. Sarrieri.

    „Nu există o reticenţă vizavi de lucrul făcut în România pentru că sunt foarte mulţi jucători importanţi care produc aici, ci faţă de brandul românesc în sine. Una este să fii un brand cu o istorie de 65 de ani la Paris sau la Londra, iar alta este să fii din Brăila. Totuşi, cred că se poate ca Braiconf să fie primit foarte bine şi în străinătate, este o carte pe care mizăm, iar Orientul, spre exemplu, este o piaţă interesantă pentru extindere în regim propriu pentru că este o zonă atrasă de tot ceea ce înseamnă Europa“, explică Dan Simionescu.

  • Aţi auzit de Sport Vision, R&R Boutique şi Issimo Home? Sunt cei mai noi chiriaşi ai FASHION HOUSE Outlet

    FASHION HOUSE Outlet, primul centru de tip outlet din România, aduce, în complexul din Militari, brandurile Sport Vision, R&R Boutique şi Issimo Home, în vreme ce Tom Tailor îşi dublează suprafaţa magazinului existent, transmit reprezentanţii centrului comercial.

    Din portofoliul operatorului de magazine multi-brand Sport Vision, fac parte peste 40 de mărci de încălţăminte, vestimentaţie şi echipamente sportive, printre care Nike, Adidas, Reebok şi Puma. Issimo Home produce textile premium pentru baie şi casă, iar în ceea ce priveşte brandul R&R Boutique, aparţinând unui producător de încălţăminte premium, acesta deschide acum primul outlet din România, în care va comercializa atât produse proprii, cât şi o serie de branduri internaţionale.

    Tom Tailor, un brand aflat în portofoliul grupului de modă Kenvelo, unul dintre cele mai puternice de pe piaţa locală, va extinde spaţiul din FASHION HOUSE Outlet Centre cu 173 de metri pătraţi, ceea ce ridică suprafaţa totală a magazinului la 320 de metri pătraţi.

  • Omul de afaceri care a dus Aqua Carpatica pe rafturile americanilor cu un preţ peste Evian

    Jean Valvis este preşedinte al Valvis Holding, o companie cu activităţi în sectorul bunurilor de larg consum, dar şi în agricultură prin intermediul companiei Dorna Agri.

    In vara acestui an au existat informatii despre faptul că omul de afaceri purta discuţii pentru vânzarea parţială sau totală a businessului Dorna Agri, fermă care administrează 7.000-8.000 de hectare de teren agricol din judeţul Călăraşi, potrivit mai multor surse din piaţă.

    Businessul din agricultură al antreprenorului elveţian de origine greacă este unul colateral, ca şi cel din energie, Valvis pariind puternic în ultimii ani pe apa minerală Aqua Carpatica şi pe vinurile de Sâmbureşti.

    Dorna Agri a avut în 2014 o cifră de afaceri de 26,2 milioane de lei, similară celei din 2013, şi un profit de 118.000 de lei.

    O nouă tranzacţie în domeniul agriculturii nu ar veni ca o surpriză în contextul în care în ultimii ani acesta a fost unul dintre cele mai „fierbinţi“ în ceea ce priveşte fuziunile şi achiziţiile. Potenţialul agricol al României şi preţurile mici la terenuri transformă piaţa locală într-o mină de aur pentru companiile care caută să investească în domeniu. În ceea ce priveşte businessul Dorna Agri, preluarea de către un investitor are sens în contextul în care terenul este deja comasat şi este poziţionat strategic într-unul dintre cele mai „roditoare“ judeţe. Mai mult, contractul cu ADS este semnat pe 49 de ani, şi până acum nu au trecut decât 11.

  • Tânăra de 30 de ani care vrea să deschidă 100 de magazine de haine în următorii trei ani în România

    10 magazine noi s-au alăturat deja anul acesta reţelei LPP în România, care operează în România mărcile Reserved, Cropp, Mohito, House şi Sinsay. Astfel, reţeaua a ajuns la 21 de spaţii, 16 dintre ele fiind deschise de mai puţin de un an, de când conducerea firmei a fost preluată de Alina Bistreanu.

    „Mega Mall este primul cetru comercial în care vom fi prezenţi cu toate cele cinci branduri din portofoliu.“ LPP are în România 220 de angajaţi, iar Alina Bistreanu estimează că până la finalul anului echipa se va tripla. A preluat funcţia actuală în urmă cu un an, când LPP avea 60 de angajaţi şi cinci magazine, iar împreună cu oamenii pe care îi coordonează direct „am pus pe hârtie un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani“.

    Deşi la începutul anului trecut brandurile LPP erau comercializate în România atât direct cât şi prin intermediul unui francizat, compania a decis să abordeze exclusiv direct piaţa locală. Alina Bistreanu spune că această abordare va accelera expansiunea; o parte din magazinele operate anterior în franciză au fost preluate şi redeschise. Tot anul trecut au fost aduse pe piaţă două branduri noi, Mohito şi Sinsay, ambele poziţionate în segmentul de modă feminină.

    Absolventă de studii universitare economice, Alina Bistreanu s-a angajat încă de la vârsta de 19 ani, în primul an de facultate, pe o poziţie de economist într-o companie care vindea de echipamente de televiziune. „Am înţeles destul de repede că sunt o fire mult prea dinamică pentru un job de birou şi că domeniul vânzărilor e cel spre care vreau să mă îndrept.“

    După mai bine de doi ani, a acceptat o poziţie de manager vânzări într-o companie din domeniul construcţiilor, iar în 2008 a început cariera sa în industria de retail de modă, ca director de magazin la Koton. În 2009 a fost numită director regional pentru Bulgaria, Croaţia şi Serbia la GAP (sub franciza companiei greceşti Marinopoulos), în 2012 a devenit director general al BSB România, iar din martie 2014 conduce LPP România. 
     

  • Povestea antreprenorului care conduce cel mai mare retailer online din România. Are peste 1.000 de angajaţi

    Iulian Stanciu conduce cel mai mare retailer online de pe piaţa locală. În anul 2014, Iulian Stanciu a fost declarat cel mai admirat CEO din România, potrivit catalogului “100 cei mai admiraţi CEO” editat de Business Magazin.

    Într-un top al celor mai importante evenimente în activitatea eMAG de anul trecut, Stanciu a menţioneat diversificarea pe orizontală şi lansarea a patru categorii noi (auto, home & deco, sport şi activităţi în aer liber, supermarket) precum şi lansarea unor campanii de marketing ca Revoluţia Preţurilor „pe care le-am impus rapid în calendarul de shopping al românilor, aşa cum am reuşit şi cu Black Friday“.

    eMAG are peste 1.000 de angajaţi, numărul lor ar putea creşte pe fondul extinderii activităţilor. În afara companiei Stanciu a investit împreună cu alţi doi antreprenori circa 3 milioane de euro pentru deschiderea Berăriei H, din parcul Herăstrău al Capitalei. Spaţiul este cea mai mare berărie din Europa de Sud-Est, având în jur de 3.000 de locuri şi 120 de angajaţi.

    Iulian Stanciu nu a fost implicat în afacerea eMAG chiar de la început, însă ploieşteanul Sebastian Ghiţă l-a atras pe Iulian Stanciu cu ideea de a se ocupa de activităţile de retail de calculatoare din Bucureşti. O afacere pornită de la zero cu bani foarte puţini şi dezvoltată de atunci în cel mai mare distribuitor de produse IT&C de pe piaţă.

    În 2012, fondul de investiţii sud-african Naspers a preluat 70% din acţiunile eMag, într-o tranzacţie estimată la 100 de milioane de euro. “Este un pas important pentru industria locală şi un semnal că jucătorii români pot fi atrăgători pentru investitorii internaţionali”, declara la momentul achiziţiei Iulian Stanciu, director general al eMag, care asigură în continuare managementul companiei şi păstrează o cincime din acţiunile acesteia.

    În luna octombrie, compania Network One Distribution (NOD), cel mai mare distribuitor de echipamente IT&C de pe piaţa locală, deţinut de antreprenorul Iulian Stanciu, a devenit acţionarul majoritar al producătorului local de biciclete Pegas şi are în plan investiţii care includ şi deschiderea unei fabrici.

    „Am preluat un pachet de 51,67% din acţiunile companiei Atelierele Pegas“, a declarat pentru ZF Andrei Militaru, director de dezvoltare în cadrul NOD – managerul care con­duce divizia de branduri proprii a firmei. Achiziţia este parte a strategiei de expansiune a acestei divizii, care include branduri precum Heinner (electrocasnice) sau Serioux (produse IT).

    În prima etapă, NOD va investi 3 mil. euro pentru dezvoltarea şi extinderea gamei de produse a Pegas, cu obiectivul ca peste trei ani vânzările să fie de 25.000 de unităţi pe an, de zece ori mai mari decât cele din 2015. După 2018, Pegas are în plan construcţia unei fabrici în România, bugetul estimat fiind de „minimum“ 5 mil. euro.

  • Povestea femeii care a construit un imperiu în industria cafelei. A început afacerea într-un garaj, iar anul acesta va produce peste 1 milion de tone

    Kicking Horse Coffee este una dintre poveştile de succes de afaceri din Canada. Elana Rosenfeld, alături de Leo Johnson, şi-a lansat afacerea din garajul casei sale, iar acum produsele Kicking Horse Coffee sunt în toate magazinele din Canada, dar şi în Statele Unite, potrivit BBC.

    Reprezentanţii companiei nu au dezvăluit detalii financiare legate de afacere, însă Kicking Horse Coffee are 70 de angajaţi, iar anul acesta plănuieşte să prăjească peste 1.3 milioane de tone de cafea.

    De asemenea, în 2012 AC Nielsen, firma de marketing şi cercetare, a clasat Kicking Horse Coffee în top 10 al brandurilor comerciale din Canada. Deşi a înregistrat un succes fenomenal, compania încă are sediu în orăşelul unde a început totul, Ivermere, o aşezare cu aproximativ 3000 de locuitori.

    Elana Rosenfeld spune că nu i-a trecut niciodată prin cap că va ajunge să conducă un imperiu comercial. Alături de Leo Johnson s-a mutat în orăşelul Ivermere, fără un traseu prestabilit. “Eram pregătită să fac orice job. Am fost cam naivă”, a spus ea. Cei doi, care se mutaseră într-o cabană fără electricitate şi apă curentă, au întâmpinat dificultăţi în a găsi un job. Aşa că au pornit un stand cu fructe pentru turişti care vizitau Ivermere, cunoscut pentru băile termale, pe timpul veri. Însă asta nu era îndeajuns, şi-au dat seama că au nevoie de un business care să funcţioneze pe durata unui an întreg, nu doar vara.

    Au luat un împrumut de la bancă şi au cumpărat o cafenea. Localul le-a adus un profit modest care le-a permis să călătorească timp de un an. S-au întors în Ivermere în 1996 şi au luat un alt împrumut şi au început să prăjească boabe cafea organice în garajul casei lor. Au numit afacerea Kicking Horse Coffee, iar vânzările nu au întârziat să apară. “Ne-am dat seama că afacerea a început să crească încă de la început când am primit feedback de la consumatori”, a spus Rosenfeld. La scurt timp, compania a încheiat contracte cu mai multe lanţuri de magazine din Canada. Nu a fost la fel de uşor pe piaţa din Statele Unite. “Sunt foarte mulţi retaileri în Statele Unite. Peisajul canadian al acestui tip de afacere este destul de simplu, sunt doar câţiva jucători, pe când piaţa Statelor Unite este sălbatică”, a mai spus Rosenfeld.

    În 2012 Elana Rosenfeld a vândut o parte din acţiunile companiei pentru a creşte expansiunea companiei în State. Deşi nu se ştie exact suma implicată, se crede că Branch Brook Holdings ar fi investit milioane de dolari în Kicking Horse Coffee. “Ne-am dublat afacerile de atunci”, a punctat Elana Rosenfeld.

    “Au avut viziune şi multă energie pentru a duce la capăt această idee. Au crescut încontinuu şi au promovat brandul. Au crezut în conceptul lor. În prezent mai multe companii fac ceea ce face Kicking Horse, dar ei au fost printre primii care s-au concentrat pe ideea de cafea organică”, a explicat Colin Newell, expert în industria cafelei, succesul companiei canadiene.