Contul de Instagram “Rich kids of Mexico” urmăreşte postările celor mai bogaţi adolescenţi din capitala sud-americană New Mexico. Contul de social media prezintă diverse lucruri excentrice, de la petreceri în jacuzzi sau pe yacht-uri până la animale de companie care poartă ceasuri de lux.
Contul are peste 35.000 de abonaţi, iar pozele sunt încărcate chiar de copiii bogaţi, folosind hashtag-ul “rkmoc”.
Uitaţi de yachturi sau palate de milioane de dolari; cel mai nou “accesoriu” pentru cei din străinătate cu foarte mulţi bani sunt bodyguarzii.
Peter Van der Veen, care o are în grijă de Adele, a devenit chiar el un soi de vedetă după ce fanii l-au tot surprins alături de cântăreaţă. Este şi cazul lui Greg Lenz, bodyguardul lui Jennifer Lawrence.
Nu vine atunci ca o surpriză că oamenii de pază au devenit tot mai activi pe Instagram, etalând stilul extravagant de viaţă. Cei care lucrează pentru Chris Brown, Scott Disick sau 50 Cent au pus bazele canalului de Instagram #bodyguardlife.
Sursa foto: Instagram
Uitaţi de yachturi sau palate de milioane de dolari; cel mai nou “accesoriu” pentru cei din străinătate cu foarte mulţi bani sunt bodyguarzii.
Peter Van der Veen, care o are în grijă de Adele, a devenit chiar el un soi de vedetă după ce fanii l-au tot surprins alături de cântăreaţă. Este şi cazul lui Greg Lenz, bodyguardul lui Jennifer Lawrence.
Nu vine atunci ca o surpriză că oamenii de pază au devenit tot mai activi pe Instagram, etalând stilul extravagant de viaţă. Cei care lucrează pentru Chris Brown, Scott Disick sau 50 Cent au pus bazele canalului de Instagram #bodyguardlife.
Sursa foto: Instagram
Sultanul Hassanal Bolkiah este unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă şi conducătorul statului Burnei din 1967. Averea acestuia fiind estimată la 20 de miliarde de dolari.
Familia lui Hassanal Bolkiah este una dintre cele mai bogate familii regale din lume şi renumită pentru extravaganţele ei. Totul emană bogăşie când vine vorba de Hassanal Bolkian, până şi numele lui este compus din 16 de cuvinte ( numele complet: Sultan Haji Hassanal Bolkiah Mu’izzaddin Waddaulah ibni Al-Marhum Sultan Haji Omar Ali Saifuddien Sa’adul Khairi Waddien ).
Bolkiah trăieşte într-un palat cu 1788 de camere si 257 de bai, 18 lifturi, o sală de bal ce poate acomoda până la 5.000 de oameni şi o moschee şi se întinde pe 200.000 de metri pătraţi, ceea ce-l face mai mare decât Vaticanul. Potrivit Guiness World Records, Istana Nurul Iman, palatul sultanului, este considerat al cel mai mare palat din lume. Pentru a construi un asemenea palat, sultanul a cheltuit 350 de milioane de dolari. Construcţia are un garaj unde încap 110 maşini, un grajd prevăzut cu aparate de aer condiţionat pentru cei 200 de ponei şi cinci piscine.
Sultanul este faimos pentru colecţia de automobile impresionantă. Se crede că are cel puţin 7.000 de maşini şi că a cheltuit în jur de 800 de milioane de dolari doar pe automobile de lux. Potrivit Guiness World Records, Bolkiah are în colecţia sa 600 de Rolls-Royce-uri, peste 300 de automobile Ferrari şi 134 de maşini Koenigseggs.
”Nu am ştiut de averea tatălui meu decât după ce am terminat liceul şi plecasem din Omaha”, spune Susan. ”Am văzut la un moment dat un articol în Wall Street Journal – cred că aveam 22-23 de ani atunci. Acela a fost momentul în care mi-am dat seama că se întâmplă mai multe lucruri de cât ştiam eu”, povesteşte ea.
Susan Buffett a fondat Sherwood Foundation, o organizaţie dedicată evenimentelor de caritate pentru copii. Ea a făcut dezvăluiri referitoare la copilăria ei într-un documentar despre Warren Bufett realizat de HBO – ”Becoming Warren Buffett”.
În documentar, Susan oferă detalii intime despre părinţii ei, despre copilăria în casa familiei din Omaha (Nebraska) şi despre motivele care l-au determinat pe tatăl ei să doneze o mare parte din avere cauzelor umanitare.
Ea a crescut în condiţii modeste, în pofida averii familiei, despre care a aflat prin intermediul articolului Wall Street Journal. ”Când creşteam, nu a avut prea mulţi bani şi nici nu era faimos”, explică Susan Buffett. ”Nu am văzut nimic neobişnuit în modul în care se desfăşurau lucrurile în casa noastră. Mergea la birou în fiecare dimineaţă, sosea acasă şi cina cu noi în fiecare seară. Traiul nostru nu avea nimic ieşit din comun. Am locuit într-o casă pe caracteristică persoanelor din pătura de sus a clasei de mijloc”, povesteşte Susan Buffeett. Warren Buffett locuieşte în continuare în aceeaşi casă.
Bănuielile lui Susan referitoare la averea pe care o aveau de fapt au început după o vizită primită de tatăl său. Adam Smith, care a scris ”Supermoney”, o carte despre industria financiară, bătuse la uşa lor.
”Cred că eram în ultimul an de liceu atunci; Adam Smith venise să viziteze casa noastră din Omaha. Îmi amintesc că imediat după ce am auzit numele cărţii am avut suspiciuni, dar nu cred că am vorbit despre asta la momentul respectiv.”
Printre străzile aglomerate de turişti, studenţi, avocaţi, autobuze supraetajate, biciclişti şi taxiuri negre ale Londrei, se află o clădire care spune povestea Cavalerilor Templieri.
Cunoscută drept Biserica Templului şi poziţionată în apropierea catedralei Sfântului Paul şi a Pieţei Trafalgar, clădirea a fost cândva bastionul Cavalerilor Templieri. Reprezentanţi ai ordinului medieval cunoscut drept unul dintre cele mai puternice şi bogate culte religioase, ei au trăit, s-au rugat şi au muncit aici în intervalul 1185-1312, potrivit unui reportaj al BBC.
În 1120, cavalerii creştini au cucerit Ierusalimul în Prima Cruciadă. Chiar dacă oraşul era sigur, rutele de pelerinaj până la acesta erau pline de pericole. Cei care voiau să ajungă la Ierusalim erau deseori atacaţi, tâlhăriţi sau chiar ucişi. Câţiva cavaleri s-au dedicat protejării pelerinilor şi rutelor pe care mergeau ei.
CUM ARATĂ CLĂDIREA CARE A FOST CÂNDVA BASTIONUL CAVALERILOR TEMPLIERI
Drept răsplată, regele Ierusalimului le-a oferi un ”sediu central” pe Muntele Templului. Au primit numele de Caveleri Templieri şi au devenit renumiţi în toată lumea pentru curajul lor. Cavalerii Templieri au devenit şi foarte bogaţi. În 1139, Papa Inocenţiu al II-lea a dat un ordin prin care Cavalerii Templieri deveneau şi mai puternici. Acest ordin permitea Cavalerilor Templieri să treacă liber graniţele, să fie excluşi de la plata taxelor, iar singura autoritate recunoscută rămânea doar Papa. Aceasta era o confirmare a puterii lor, care se pare ca a fost susţinută de patronul Ordinului, Bernard de Clairvaux, pentru că l-a ajutat pe Papa Innocentiu să conducă biserica Catolică.
Deşi misiunea principală a Ordinului era militară, doar un număr mic de membri se afla efectiv pe frontul de luptă. Restul aveau un rol de sprijin (un fel de spate al frontului, “templier”) , atât pentru ajutorul individual al cavalerilor, cât şi pentru a asigura buna funcţionare a infrastructurii financiare. Templierii, deşi făcuseră un jurământ de sărăcie, în realitate în timp au ajuns să controleze bogăţii ce depăşeau cu mult donaţiile directe pentru cauza lor. Unii nobili participanţi la cruciade îşi depuneau averea în mâinile templierilor, pentru perioada cât erau plecaţi. Acumularea de bogăţii în acest mod în Europa şi Ţara Sfântă a dus la apariţia primelor scrisori de credit, pentru pelerinii ce călătoreau în Ţara Sfântă.
Pe baza acestui amestec de donaţii şi de afaceri, templierii au stabilit o reţea financiară în întreaga creştinătate. Deţineau suprafeţe întinse atât în Europa cât şi în Orientul Mijlociu; cumpărau şi foloseau ferme şi podgorii; construiau biserici şi castele; erau implicaţi în manufactură, importuri şi exporturi; aveau propria lor flotă navală, şi, pentru un timp, deţineau întreaga insulă Cipru. Templierii au fost numiţi uneori ca prima corporaţie multinaţională.
În prima jumătate a secolului al XII-lea, a intervenit nevoia unui sediu central mai mare pentru diviza lor londoneză, astfel că până în 1185 au construit Biserica Templului.
În prezent, aceasta nu pare grandioasă, mai ales prin comparaţie cu Catedrala Sfântului Paul aflată în apropiere. Până în urmă cu aproximativ 13 ani, puţini turişti vizitau acest obiectiv, însă după publicarea romanului ”Codul lui Da Vinci” al autorului Dan Brown, unde una dintre principalele scene descrise era la Biserica Templieră, aici au început să vină circa 500 de vizitatori zilnic.
Printre străzile aglomerate de turişti, studenţi, avocaţi, autobuze supraetajate, biciclişti şi taxiuri negre ale Londrei, se află o clădire care spune povestea Cavalerilor Templieri.
Cunoscută drept Biserica Templului şi poziţionată în apropierea catedralei Sfântului Paul şi a Pieţei Trafalgar, clădirea a fost cândva bastionul Cavalerilor Templieri. Reprezentanţi ai ordinului medieval cunoscut drept unul dintre cele mai puternice şi bogate culte religioase, ei au trăit, s-au rugat şi au muncit aici în intervalul 1185-1312, potrivit unui reportaj al BBC.
În 1120, cavalerii creştini au cucerit Ierusalimul în Prima Cruciadă. Chiar dacă oraşul era sigur, rutele de pelerinaj până la acesta erau pline de pericole. Cei care voiau să ajungă la Ierusalim erau deseori atacaţi, tâlhăriţi sau chiar ucişi. Câţiva cavaleri s-au dedicat protejării pelerinilor şi rutelor pe care mergeau ei.
CUM ARATĂ CLĂDIREA CARE A FOST CÂNDVA BASTIONUL CAVALERILOR TEMPLIERI
Drept răsplată, regele Ierusalimului le-a oferi un ”sediu central” pe Muntele Templului. Au primit numele de Caveleri Templieri şi au devenit renumiţi în toată lumea pentru curajul lor. Cavalerii Templieri au devenit şi foarte bogaţi. În 1139, Papa Inocenţiu al II-lea a dat un ordin prin care Cavalerii Templieri deveneau şi mai puternici. Acest ordin permitea Cavalerilor Templieri să treacă liber graniţele, să fie excluşi de la plata taxelor, iar singura autoritate recunoscută rămânea doar Papa. Aceasta era o confirmare a puterii lor, care se pare ca a fost susţinută de patronul Ordinului, Bernard de Clairvaux, pentru că l-a ajutat pe Papa Innocentiu să conducă biserica Catolică.
Deşi misiunea principală a Ordinului era militară, doar un număr mic de membri se afla efectiv pe frontul de luptă. Restul aveau un rol de sprijin (un fel de spate al frontului, “templier”) , atât pentru ajutorul individual al cavalerilor, cât şi pentru a asigura buna funcţionare a infrastructurii financiare. Templierii, deşi făcuseră un jurământ de sărăcie, în realitate în timp au ajuns să controleze bogăţii ce depăşeau cu mult donaţiile directe pentru cauza lor. Unii nobili participanţi la cruciade îşi depuneau averea în mâinile templierilor, pentru perioada cât erau plecaţi. Acumularea de bogăţii în acest mod în Europa şi Ţara Sfântă a dus la apariţia primelor scrisori de credit, pentru pelerinii ce călătoreau în Ţara Sfântă.
Pe baza acestui amestec de donaţii şi de afaceri, templierii au stabilit o reţea financiară în întreaga creştinătate. Deţineau suprafeţe întinse atât în Europa cât şi în Orientul Mijlociu; cumpărau şi foloseau ferme şi podgorii; construiau biserici şi castele; erau implicaţi în manufactură, importuri şi exporturi; aveau propria lor flotă navală, şi, pentru un timp, deţineau întreaga insulă Cipru. Templierii au fost numiţi uneori ca prima corporaţie multinaţională.
În prima jumătate a secolului al XII-lea, a intervenit nevoia unui sediu central mai mare pentru diviza lor londoneză, astfel că până în 1185 au construit Biserica Templului.
În prezent, aceasta nu pare grandioasă, mai ales prin comparaţie cu Catedrala Sfântului Paul aflată în apropiere. Până în urmă cu aproximativ 13 ani, puţini turişti vizitau acest obiectiv, însă după publicarea romanului ”Codul lui Da Vinci” al autorului Dan Brown, unde una dintre principalele scene descrise era la Biserica Templieră, aici au început să vină circa 500 de vizitatori zilnic.
În locul apariţiilor strălucitoare ale străbunicului ei şi a vieţii spectaculoase pe care acesta a dus-o, tânăra este o apariţie extrem de discretă, fiind văzută doar în cadrul unor serate caritabile sau în competiţiile care au legătura cu pasiunea ei, caii.
Citiţi mai multe pe www.one.ro
Numai 300 de bucăţi vor fi produse şi comenzile curg deja încă din toamna trecută, imediat după Salonul Auto de la Paris. Înainte să o cumpere, cei mai bogaţi oameni care şi-o pemit o vor testa şi în funcţie de capriciile lor, vor fi făcute modificări.
AFLĂ AICI CÂT COSTĂ CEL MAI SCUMP MERCEDES DIN ISTORIE ŞI VEZI PRIMELE POZE CU MAŞINA